Page 3 - Activitatea_1901_06_22

Nrul 22. A C T I V I T A T E A Pag. 3.

du-se ca Român, prin naştere deja apar­ „Umoristica diletantă11?! Al. Lupaşcu şi G. Misail. G. Misail e preşe- I I causat o mare panică în Londra şi să
ţine naţiunii sale. dintele Societăţi, Al. Lupaşcu a fost vice-pre- conchide, că Englezii au fost amarnic
} >
Naţiunea dată este un concept na­ şedinte şi cassar timp de aproape 30 de ani. bătuţi.
«Tribuna*, care de altmintrelea în viaţa Din causa vîrstei înaintate, Al. Lupaşcu s’a
tural, care prin renegări ori schimono­ Ministeriul de râsboiu este formal
ei mii multe neadevături a colportat, deoare­ retras din vice-preşedinte şi cassar şi a rămas
siri de nume, la, ori fără poruncă, nu ce nu controlează deloc adevărul celor tri­ numai ca membru în Societate. asediat de publicul, care pretinde in-
se poate altera. mise ei spre publicare, scrie în nr. 92 că: Pentru multele servicii aduse acestei formaţiuni, chiar ca pe timpul, când s’a
Cel-ce s’a născut de Român, şi «...Umoristica di l e t a nt ă , adecă «Activita­ Societăţi de către dl Lupaşcu, membrii ei început răsboiul.
zice că el e Maghiar, minte, şi nu se tea* din Orăştie a primit, precum ni-se co­ au hotărât în unanimitate, să bătă o medalie
munică (? 1) din Pesta, o meritată l e c ţ i e (!!) în bronz cu chipul lui şi să-l proclame şi
poate considera decât de om ticălos!
din partea tinerimii universitare române din preşedinte de onoare în semn de recunoştin­ N0 UTĂTI
(Aşa e ! aşa e !)
Budapesta*. ţă şi frumoasă pildă. Medalia s’a făcut şi
Tot aşa şi Maghiarul născut, min­ «Societatea « P e t r u M a i o r * , cântă i-s’a presentat în adunarea generală a Societă­
ţind, că el nu-i Maghiar! (Aprobări ge­ «Tribuna* mai departe, a decis (?) zilele tre­ ţii, ţinută în ziua de 6 Maiu c., în localul — Vasile A lexandri — în ediţie
nerale !) cute a nu primi mai mult printre toile ce şcoalelor soc. pentru învăţătura poporului poporala. Pe lângă broşurelele mai noue
vin societăţii, gazeta «Ativitatea*. Că prea român. Odată cu medalia i-s’a încredinţat ale «Bibliotecii pentru toţi*, în cari au apă­
Conceptul «naţiune politică« este
s’a dovedit plin şi îndesat în scurtul timp şi o diplomă alcătuită cu frumoase cuvinte rut poesiile lui Alexandri, institutul de arte
numai o ficţiune juridică, o nepotrivită
de când apare, că această foaie nu e «Acti­ şi tipărită pe hârtie trainică. Reproduc câte­ grafice şi editură «Minerva* din Bucureşti,
numire a totalităţii cetăţenilor, care înse vitate*, ci mai curend «Măci ucă*, atât po­ va cuvinte din această preţioasă diplomă: Con­ strada Isvor 80, a scos într’un drăguţ volum
nici când nu va putea altera legile in- litică, cât şi socială, cconomică-culturală, Mă­ stantă în iubirea şi veneraţiunea ce în totdea­ artistic cartonat toate poesiile iubitului Alexan­
falibilc a naturii l ciucă, a cărei devisă pare a fi numai a dis­ una ţi-a arătat (după-cum şi domnia-ta, nes­ dri. Doine, lăcrimioare, suvenire, mărgărită-
Cred, că acum şi dl vice-comite truge, a sfărîma (de-ar avea putere!) tot ce trămutat ai rămas în iubirea culturii neamu­ rele, pasteluri, legende, ostaşii noştri şi varia,
alţii cu muncă serioasă şi premeditată au lui nostru, fără distincţie de provincie), So­ toate sunt cuprinse în acest volum de 344
şi toţi cei de vederile lui, veţi recu­
clădit în şiruri de ani*. cietatea noastră a crezut, că este o datorie a pag., care costă numai 1 coroană 50 bani.
noaşte, că există Români, întocmai cum
Noi declarăm, că dela societatea «Petru celebra nepreţuitele servicii ce domnia-ta i-ai Poesiile lui Eminescu în ediţie ieftină, ale lui
există şi Maghiari în ţara aceasta!
Maior* absolut nici o ştire despre ceva con­ adus în curgerea a 33 ani trecuţi.... Oferin- Alexandri asemenea, nu mai permit nimănui
(Vicc-comitele şi alţi membrii ma­ clus de atare, n'am primit; trebue dar' să du-ţi acest modest semn de recunoştinţă (me­ să se scuse, că nu le are în biblioteca sa,
ghiari : naţionalităţi!) considerăm inserţiunea «Tribunei* de o mis­ dalia/ am fi voit bucuroşi să reamintim prin­ fiind preţul prea urcat.
Nu naţionalităţi, domnilor, naţiuni tificare mincinoasă. cipalele epoce ale frumoasei domniei-tale pe­
Ni-se pare, că la influinţa sateliţilor ne­ treceri intre noi; însă aceşti 33 de ani sunt — Prim ar lăudăros. In comuna Vai-
există aici, cuventul »naţionalitate« este
putincioşi ai capului «Ardelenii*, s'a adus prea plini de fapte memorabile, pentru-ca să dei, lângă Oiăştie, s’a făcut alegere de primar
numai o tabricaţiune mai nouă, efluxul
acel «conclus* (I!) în capul stupid a oare- Ie putem resuma aici. De almintreiea: toţi în primăvara aceasta. Cu acest prilej s’a
ficţiunii «naţiune politică«. cărui Schreib-Moricz simbriaş. dintre noi îşi aduc aminte de titlurile ce ai ales Ioan Dănilaş. Nu avem nimic contra
S6 trec acum la „iridentismul“ su- Altcum e adevărat, că noi suntem «Mă­ la veneraţiunea şi recunoştinţa acestei Socie­ alegerii lui, însă ni-a venit la cunoştinţă, că
levat de dl vice-comite. c i uc ă * pentru capetele celor necorecţi şi tăţi. Toţi au păstrat amintirea apostolatului cunoscut guraliv fiind, are o însuşire rea, de
Acest cuvânt însemnează mai pu­ belitori de poporeni; ba promitem, că dacă domniei-tale din primii ani ai fondării sale, a persifla şi bârfi în mod necuviincios asupra
nu se vor corege, vom fi şi mai necruţători. apostolat, căruia în mare parte se datoreşte antecesorilor (înaintaşilor) primari, notari şi
ţin atâta, că noi am gravita în afară!
Am spus-o aceasta în programul nos­ poporanisarea întemeierii Societăţii şi repedea membrii de c o m u n i t a t e , cari toţi şi-au
Ve provoc pe toţi Maghiarii pre-
tru, că noi ticăloşiile nimănui nu le vom as­ creştere a fondului ei bănesc, care în mai câştigat merite neperitoare pe lângă adminis­
seriţi, spune-ţi-mi un singur cas, numi­ cunde, ci le vom sbiciul; cui nu-i place, nu puţin de 3 ani s'a urcat la 90.000 lei. Toţi trarea corectă a comunei. Toţi înaintaşii lui
ţi-mi un singur Român, despre care cetească «Activitatea*, cetească «Tribuna*! şi-aduc aminte cu recunoştinţă despre gene­ s’au nizuit a ridica învăţământul popular, a
ştiţi, că ar fi gravitat în afară! (Ro­ Una însă o declarăm: noi primim toată roasa cedare, ce în calitate de cassar ai fă­ provedea comuna cu drumuri de comunicaţie
mânii : sâ auzim! Maghiarii: tac !) răspunderea pentru adevărul celor publicate cut în favoarea Societăţii a onorarului de bune şi a îngriji de venitele alodiale, încât a
Îmi repet provocarea, domnilor Ma­ de noi! Tot ce am publicat e dr ept ! făp­ 100 galbeni anual, ce se plătia predecesorului rămas chiar şi un capital însemnat în bani
tuitorii nici nu c u t e a z ă să d e s m i n t ă ! domniei-tale, sumă care capitalisată se urcă gat3. Presteze şi nou alesul primar, înainte
ghiari, numiţi barem un Român »iri-
ba de frică se vor mai corege «valoroşii* acum la aproape 40.000 lei. Toţi îşi reamin­ de toate, servicii consătenilor săi şi numai
dent« ! (tăcere!)
pe cari i-am dăscălit. tesc despre exacta domniei-tale manipulare după-ce va da dovedi, are titlu de a aştepta
Antevorbitorii români au numit Dacă nu, apoi vor fi mijloace şi mai şi despre onorabilitatea cu care ai păstrat dela alţii laude. Până atunci îi zicem : mai
Maghiari de aceia, cari au gravitat în drastice, că: Măciuca, măciucă va rămânea: neatins fondul nostru bănesc de 222.000 lei...... încet cu lauda proprie! apoi ii aducem aminte
afară, l’au numit pe Kossuth! şi d-voas- armă deschisă cinstită, care nu o poţi as­ Au luat parte la această serbare adevă­ de păţania lui Ţepeş Vodă.
tră aţi strigat, că nu-i adevărat! cunde în buzunar, cum fa c hoţ i i c u re­ rat românească, pe lingă membrii Societăţii înainte de toate are datorinţa a face
v o l v e r u l (figura: argatul «Ardelenii*, cel şi alte persoane, ca dnii G. I. Lahovari, pre­ lumină în afacerea ajutorului, adunat pe seama
Apoi cetiţi, domnilor, tractările Jui
bătut cu biciul de câni, şi cu revolverul as­ şedintele soc. p. învăţătura poporului român celor ar.şi, apropiindu-se deja anul, căci la
Kossuth şi a soţilor sei cu ministrul
cuns în buzunar, şi a p o i aplicat la «Ar­ V. A. Urechiă, Gr. Tocilescu şi alţii. Ne ex- din contră se va trezi cu o straşnică cercetare
italian Cavour, ba şi Napoleon III. din deleana* !) primăm adânca noastră mulţumire pentru fap­ disciplinai ă. Acum odată atâta.
anii 1858— 1859 şi veţi fi convinşi, Am aşteptat dela Societatea «Petru tul, că a început şi la noi să se recunoască
că Kossuth şi soţii sei au pus în tim­ Maior* să declare, că drept e ceea-ce «Tri­ meritele bărbaţilor, cari lucrează cu inimă şi — Noui fapte arbitrare, Direcţiunea
pul răsboiului nostru din anul 1859 buna* cu atâta ptăcere îi atribue? desinteresare I faimosului institut „Ardeleana11 în învălmăşala
de care este ocupată, de când s’a nimicit
toate pietrile îti mişcare, ca să provoace Comitetul Soc. „Transilvania" se compu­ buciunata şi mult lăudata adunare generală
revoluţiune aici în ţară, cu ajutor străin! ne din următoarele persoane: G. Misail, pre­ şi conclusele ei, aduse cu voturile cerşite, a
Societatea „Transilvania^. şedinte; D. A. Laurian şi V. Mândriann, vi-
Aceasta e gravitare în afară dat calea la doi practicanţi salarisaţi şi cu
ce-preşedinţi; V. N. Orgidan, cassar; I. Man-
domnilor, nu ţinuta noastră deschisă, liu, P. Gârboviceanu, I. Clinciu, Ad. Henţescu, deplină cualificaţie.
când vrem să ne organisăm pentru o Există în Bucureşti o societate cu nu­ G. Popa şi Cepescu membri; D. Raţiu, secretar. Direcţiunea acestui institut a decis anume;
că posturile de practicanţi le sistează, pe motiv,
lnptă constituţionată în parlamentul mele «Transilvania,* care de ani îndelungaţi P. G ... vezi Doamne 1 că numai poate plăti diurinul.
ţării! (Aşa e ! aşa e ! sgomot, şi aprobări!) lucrează în linişte şi fără sgomot pentru lu­ Semnificativă este însă aplicarea lui
minarea poporului român. Societatea aceas­
Dl vice-comite, ca să fie în stare a Nicolae Tânasă, jinerele lui Boca, care a
ta s'a întemeiat în anul 1867, aproape de
judeca calm şi drept, ar trebui să ţiuă strigat la adunarea generală mai tare în fa­
către aceleaşi persoane, cari în 1866 înteme-
totdeauna în vedere două lucruri: iaseră «Societatea pentru învăţătura poporului Revista externa. vorul guvernanţilor şi cum se aude, şi a unui
al doilea scriitor, cari imediat şi-au şi ocupat
Să nu fie obiectul iritaţiunii ner­ român.* Statutele societăţii «Transilvania*
locul.
voase, şi să se ridice dela punctul seu s’au votat în 30 Iunie 1867 de adunarea mem­ Creta şi Grecia. Aceasta disposiţie arbitrară s’a făcut în
de vedere maghiar la punctul de ve­ brilor sub presidenţia lui A. Papiu Ilarian şi lipsa directorului executiv, care să află de
s’au modificat în 19 Martie 1878 de aduna­ Representanţa Cretei a luat posi-
dere al adversarului politic, şi din acest presinte la Karlsbad, pentru de-aşi repara
rea membrilor, sub presidenţia lui A. Treb.
punct apoi va vedea mai clar, că oare ţie pentru alipirea Cretei la Grecia. stomacul, pecând va avea a mistui cele-ce
Lauiian.
noi mai mult pretindem, decât putem Scopul acestei societăţi e de a strînge Presa elină sprigineşte cu căldură le va auzi la a trea adunare generală.
pe basa dreptului? h gâturile de frăţie între junimea studioasă această tendenţâ. Oare disposiţia aceasta nu s’a plămădit
pe drumul ţerii şi oare directorul executiv
Va vedea, că suntem prea modeşti din toate părţile românimii, venind în ajuto­ să nu aibă parte în executivă ? Noi nu credem,
în pretenisunile noastre; şi nu-şi va rul studenţilor români din Transilvania şi păr­ Răscoală în Spania. pentru-că fără prealabila lui învoire încă nimic
ţile ei. Societatea cu mijloacele ei vine în Din M adrid se depeşează, că în
mai perde cumpătul, cum şi l-a perdut nu a săvîrşit clica.
ajutorul tinerilor români cari se aplică la ştiin­ Coruna a isbucnit rescoală. Intre mul­
azi, neascultând de simţul de dreptate In numărul viitor ne vom ocupa mai
ţă, comerciu, industrie şi meserii. ţimea răsculată şi miliţie au fost cioc­
şi lăsându-se a fi răpit de iritaţia sa cu de-ameruntul de aceasta nouă faptă arbitrară.
Bărbaţii din fruntea acestei societăţi au
superlativă. lucrat cu aşa inimă şi devotament, încât niri vehemente. Sunt câţiva morţi şi
mulţi răniţi. M eseriaşii din Orăştie (maghiari)
Cestiile acestea recer calmitate, şi fondul ei bănesc se urcă acum la 222.000 —
în 1 Iunie a serbat o petrecere pentru cassa
atunci nu-1 vom vedea pe vice-comitele lei şi a cheltuit cu ajutoarele date aproape Resboiul African. lor. Producţiunea diletanţilor meseriaşi în
nostru ca mediu al nervosităţii. la 300.000 lei. Câţi bărbaţi din neamul nos­ pesa poporală „ F e l h S K l a r i " (3 acte) a
tru de peste munţi mai cu seamă, n’au pri­ In Londra a ajuns de-asuprâ par­
Spriginesc propunerea şi vă rog să succes peste aşteptare bine. Am auzit o
mit învăţătură mai înaltă, de cât cu mijloa­ tidul de împăcare, astfel se vor face
o primiţi. voce excelentă fbariton) care cu tot dreptul
cele acestei Societăţi 1 Câţi meseriaşi români cât de curend propuneri şi încercări
In urma vorbirii au votat şi dintre n e a s u r p r i n s , mai cu samă în regiunile
nu s’au format, de cât cu ajutorul acestei
serioase pentru curmarea ostilităţilor mP.4ii...ji--hl&'rioare. Cântăreţul excelent e
Maghiari pentru propunere 2 inşi, 1 n’a Societăţi 1
între Englezi şi Buri. Guvernul englez Iosif Illes calfă de păpucari a şi predat
votat nici pro, nici contra. Doi bărbaţi sînt mai ales, care dela
este autorisat a face propuneri concrete. foarte bine rolul lui Fdtyal Feiko. Tinărul
Continuarea şedinţei de după amiazi întemeiere şi-au pus toată inima pentru întă­ român Gâza Brassay a fost foarte hazliu cu
şi dela 1 Iunie 1. c. va urma. rirea şi prosperarea «Transilvaniei.» Doi băr­ Censura sud-africană nu expedeazâ cupleurile sale. De ce nu ia acest tînăr parte
baţi, sînt al căror nume va rămânea neperitor nici un fel de telegrame private de pe
Raportor. în analele «Transilvaniei.» Aceşti bărbaţi sunt: câmpul de resbel, aceasta oprelişte a la produ;ţiunile meseriaşilor români ?