Page 1 - Activitatea_1901_06_23
P. 1
Anul I Orăştie, 14 Iunie n. 1901. Nr. 23.
Redacţa: Admnstraţa :
S trad a B eriului Nr. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1ja de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaîe nu se primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. f o a ie p o litică, e c o n o m ic ă , s o c ia lă ş i lite ra ră . Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L aurian B ercia n
telea ceriu! constatându-se, că ce stea postulatele „legii, dreptîilui şi ale drep lea pus! până-ce nu dai semne reso-
splendidă a resărit pe orizontul »naţio- tăţii", şi că această sfântă devisă alor lute de energie/
nal-politic!« trei principii noi nu o purtăm numai Schimbaţi-vâ numai la faţă, că ini
Păşind în faţa obştei române cu Fireşte, că „steaua," aceasta, când pe buze, nu o folosim de mijloc de amă mile şi azi sunt activiste/
dorinţa, ca s6 părăsim tactica dovedită e vorbă sâ dee piept cu adversarii po gire, ci este adânc înfiptă în inimile
atât de desastruoasă şi să intrăm în litici faţă în faţă, apoi tace ca peştele, noastre! şi pretindem realisarea ei!
lupta parlamentară, am ştiut că ne ridi ce sâ-şi rischeze laurii seceraţi în clu Această luptă măreaţă, înălţătoare, Pasivitate — pentru bani?
căm glasul în contra unui principiu, care bul seu confidenţial al prietinilor?! numai în parlamentul ţerii, faţă în
avend deja putere tradiţională, comba Dacă careva îşi face cât de cât faţă cu ocârmuitorii puterii, se poate
«Budapesti Hirlap* în nrul seu din 6
terea aceluia va întimpina greutăţi cu datorinţa în vre-o congregaţie, făcând purta cu prospecte de resultat.
Iunie a. c. vesteşte, că între deputaţii actuali
atât mai mari, pentru-că precum am de acolo din când în când şi politică mare, Avem o bucurie nespusă vâzând din Transilvania e mare bucurie de când s’a
clarat deja de-atâtea ori: aşa numita şi apoi el însuşi face şi pe raportorul cum străbat razele redeşteptării prin răspândit faima, că Românii nu numai că
pasivitate, n’a fost altceva decât o per publicist, publicând apoi nişte vorbiri ceaţa deasă a negrului trecut, cum se nu vor părăsi activitatea, ba prin polemii
fectă nelucrare. puternice de ale sale, însă vorbite de emancipează din zi în zi mai mulţi băr ziaristice şi apeluri cătră popor vor fi tim
A te retrage dela actele sgomo- alţii: aceştia sunt stele de clasă su baţi adeverat valoroşi, de sub teroris braţi de trădători de neam acei Români,
cari vor să se candideze la alegerile de deputat.
toase ba eventual şi chiar primejdioase perlativă ! mul organelor pasiviste, şi exclamă din
ale alegerilor, a nu-ţi mai face de lu Zice mai departe semioficiosul organ,
Noi încă recunoaştem meritele lup adâncul inimii: da, şi eu simt activistl
cru cu poporul luminându-1 cu prile- că pasivitatea Românilor are şi un motiv
tătorilor adevăraţi, reali şi fără re- şi eu am dorul să mă lupt cu toată mai nou, de coloare picantă, şi anume:
giul alegerilor despre însemnătatea aces
olam, din congregaţiile comitatense, bărbăţia pentru drepturile neamului meu! Pasiviştii ar fi crezut, că guvernul Szâll
tor acte, despre sfera de activitate şi
dar’ susţinem cu toată tăria, că aceste Şi acum întrebăm, că: acest pro va permite (!) ca Românii să se organiseze
datorinţele unui deputat parlamentar,
lupte nici pe departe nu sunt îndestu- gram de muncă, consolidarea tuturor ca partid naţional, şi apoi sub acest pretext
a-1 clarifica despre drepturile pentru vor primi spese de organisare dela Liga
litoare pentru a ne putea promite ceva elementelor apte, oare sincer şi din con
cari să poartă lupta constituţională, apoi română! fiindcă însă, Buzău a defraudat
resultat în causa noastră adevărată, în vingere îl combat pasiviştii?
a nu te expune la înfruntări şi fel de banii Ligei, şi aşa nu-’s prospecte de bani
cea naţională.
fel de atacuri şi alte neplăceri în par Noi nu credem! de cheltuială, apoi pasiviştii şi-au perdut cu
Causa noastră naţională, realisarea desăvîrşire potta de activitate I
lament etc., sunt tot atâtea »lucruri«, Ba suntem convinşi, că într’o bună
pretensiunilor noastre basate în parte dimineaţă toţi ca unul vor fi răpiţi de Apoi continuă »Budapeşti Hirlap*: Pa
cari de minune se potrivesc cu nature-
pe legi sancţionate, dar’ mai cu seamă siviştii nu numai au permis poporului să vo
lul oamenilor noştri. '■ iubirea câtră neam şi causă, şi vor
pe dreptul cel mai puternic natural, teze, ba dacă au simţit prospecte de câştig
Să fim sinceri, să ne recunoaştem striga: activişti suntem cu toţii! toţi material, apoi au şi îndrumat poporul, că
trece departe peste competenţa unei con-
defectele, dacă voim să le şi vindecăm. voim se ne luptăm pentru drepturile pentru care candidat să voteze! (E mare ru
gregaţiuni comitatense /
Aşteptările noastre faţă de bărbaţii noş neamului nostru! şine dar’ a fost caşuri de aceste, cari le vom
tri aşa numiţi »valoroşi«, cari poartă E foarte bine şi de lipsă, că tot Dorul de luptă, dorul de a-şi face descoperi la timpul cel mai potrivit, arătând
roluri în viaţa noastră publică atât de deauna când se aduc astfel de chestii datorinţa faţă de neam, îi va face sâ cum sub egida pasivităţii şi luptele unor »ae-
vea pasivişti*, unii. bărbaţi valoroşi cari trăesc
modestă, sunt pe cât se poate de mi mai mari pe tapet, să fie representatâ uite de forma, că: nu conferenţa a de
şi părinţii lor, de tristă amintire, în ale na
nimale ! ideea noastră fundamentală cu toată dig- cretat activitatea I ţionalismului, au primit sume de bani, cu
Dacă careva într’un cerc confiden nitatea şi bărbăţia deamnă de causă, Atunci nu-şi vor mai putea su
scop de-a corupe alegătorii, când pentru
ţial restrîns a ţinut o vorbire fulminantă dar’ lupta, lupta cea adevărată, care prima simţămintele cu teoria, că: „nu candidaţi guvernamentali şi când pentru opo-
şi din întâmplare a fost de faţă vre-un are măreţul scop de a înfrănge vede ne putem lupta pentru drepturile nea- sifionali. Adecă care dădea mai mult. Acei
»publicist« ori mai bine zis un Sclireib- rile sinistre şi nedrepte despre inten- mtdui, până-ce guvernul ne opreşte ţi alegători puritani pasivişti, începând din anii
1872—1896 îşi vor aduce aminte de alege
Moritz, care trâeşte din a face elogii ţiunile noastre atât de juste, şi a arăta nerea conferenţei (r!)
rile candidaţilor:Tanâiki, Wodianer, Apponyi,
naţionale: apoi pe respectivul vorbitor adversarilor noştri politici, şi lumii în Atunci veţi pricepe, că e naivitate
Micsisits, £les, Bercian, Axente, Dr. Tincu,
fulminant îl vezi în a doua zi ridicat tregi, că ceea-ce pretindem noi nu este la culme, să aştepţi dela adversarul po
Balomiri, Schuller, Wagner, Leonhardt, Emich,
în careva ziar naţional până într’al şep- efluxul unui iridentism, ci sunt litic, ca el să-ţi delăture pedecile ce ’ţi- Kun Istvân, Rethi, Teleki şi br. Nopcsa. Red.)
de, cât să pliveşti, scapă câte-un fir de ne Părintele şi »domnu» nu erau însă nu — Ştiţi ce una ?
FOIŞOARA ghină pe ici pe colea... mai oameni de graiu... — Ştim dacă ne-i spune...
Vorba este că lanul cel mare se făcuse Părintele munci fălciile (pogoanele) bi — Ştiţi minunea gologanului de cinci?
tot o apă de bine ce se alesese grâul sufle sericii, cu pricepere şi cu rînduială; »domnu* — Cum adecă?
Minunile Ini „Cinci-parale". tului, fir cu fir... fâcfi tot aşa cu grădina şcoalei ; amândoi pu — Apoi, uite... Nu-’i aşa că nu numai
Şi erau abia doi ani de când cu cu seră legume de tot felul, şi dacă lucrară în odată v’a părut nu mare lucru, un gologan
vântul şi cu iapta se începuse plivirea. aşa chip pământul, arătară sătenilor rostul de cinci parale...
Gemea de lume bătătura jităriei. Vezi
Se nimeri, uite, să vie cam tot într’o muncei lor. — Apoi, că nici mare lucru nu prea
că acolo se făcuse, de vr’o doi ani, han
lună, părintele Gruntu, preot nou, paroch al La timp, fapta adeveri vorba şi sătenii este...
mare la eşirea din sat şi se Înălţase un scrân
bisericei şi învăţătorul Cândea. prinseră a cunoaşte, că nu pământu-i rău, că — Nu te prinde Stane că-’i ziua lungă...
ciob cu douăsprezece poliţe.
Amândoi tineri, amândoi curăţei la înfă nu lui Dumnezeu nu-i este milă de sătean, vorba ceea...
Fiindcă era mândru la vedere, scrâncio
ţişare, cum se văzură, fraţi se făcură şi cum ci săteanul nu ştie cum să caute de pământ. Hai că am să vă dovedesc ce minuni
bul, şi fiindcă hangiul, om din sat, era gu
dădură din pinteni graiului, tot un drum Şi iacă se însufleţiră sătenii de pilda cea poateface «cinci-parale...*
reş, pe lângă că avea un puişor de vin eftin
pricepură că aveau să apuce. bună şi începură a cere sfaturi pentru munca — Apoi a fi... că multe ştii d-ta...
şi bun, la zile mari acoieă se stringeau
Numai sătenilor le venia, nu ştiu cum, de toamnă, pentru munca de primăvară.
sătenii. — »Cinci-parale«, măre fraţilor... are
peste mână, să caute la ei cu crezământ: prea Şi fiind-câ se văzură toţi cu grâu şi cu
De-oparte a hanului sclipia bătătura tot atâta putere cât un leu, cu toate că unu-i
erau băeţandri!.. popuşoiu bun, toţi cu legume trebuincioase
pentru joc, de curată ce era; de ceea-parte de aramă şi unu-i de argint, cu toate că
Ei, da vezi-că nu după mustaţă sub casei, de nu Ie rămăsese palmă de loc necu
rîdea un umbrar proaspăt, împletit din este deosebire de preţ între ei...
ţirică să drămueşte agerimea minţii I prinsă şi nefolositoare, să dădură pe clină
crengi de salcie cu frunziş primăvăratec. — Bre, da cum naiba I..
Părintele Gruntu şi «domnu» Cândea spre toată învăţătura vrednicilor povăţuitori I
Flăcăi şi fete, însurăţei şi neveste se dacă-şi dădură samă de gândul ce fierbea — Uite cum: cinci parale e bucăţică
legănau trăgănat în horă, ori se dedeau huţa în obşte, se sfătuiră cum să facă, cum să Acuma, uite-i sub umbrarul primăvă din leu; singur, dela un singur om, este pu
în scrânciobul sprinten; sub umbiar, cei dereagă, s’aducâ apa la moara lor, întru bi ratec, curaţi la vestmânt, curaţi la suflet, cu ţin lucru de e l; strîns laolaltă cu «cinci-pa
mai în etate stăteau cu păhărelul dinainte, nele tuturora însă. adevărat bucuroşi de zi mare şi sfântă... rale* dela mai mulţi, se întăreşte, ia preţul
ca la zi mare, dar’ ascultau cu luare aminte. Socotiţi că mică le-a fost sătenilor Părintele Gruntu şi „domnu“ Cândea erau leului şi ajunge departe...
Doamne) par’că fusese o poveste din mirarea când văzură cu mintea şi cu ochii la mijlocul mesei; cinstiau cu obştia, dar’ cu — Mai pe româneşte, «domnule,* adecă
bătrâni, pornirea dobitocească la beţiei Aşa că «bărţandrii* erau «oameni* nu şagă I cumpătare şi grăiau de cele priitoare vieţii.. cum s’ar tălmăci?
nu mai pătimea nimeni după dtnsa. Că mai Graiul, drept este, înrîureşte; de multe- După multe şi măiunte, toate cu noima — Uite cum: puneţi fiecare, colea pe
era câte un uitat de Dumnezeu, care călca ori însă are păcatul, că trece ca vântul, se lor, ţesute cu câte-o şagă sănătoasă, eacă masă, câte cinci-parale...
în gura lăcomiei câte-odată, era el... fiindcă pierde ca mirosul florilor. „domnu" Cândea că grăi: Erau treizeci de inşi... scoaseră pungile