Page 2 - Activitatea_1901_06_23

Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 23.

Din observările aceste a semioficiosului, temeţi că pot veni timpuri, când periculosul Despre una însă vă pot asigura, că nu­ Au nu ştiţi, ori a-ţi şi uitat, că era un
se vede cinismul cu care tratează Maghiarii precedent se va folosi şi în contra d-voastră- mai cu program naţional şi ca partid naţio­ timp, când şi p’aici erau fişpani români [voci:
o chestie atât de serioasă, de altă parte bu­ nal ne veţi vedea în parlament. cine ?]. Mă întrebaţi, că cine, apoi bine, vă
O norată congregaţiune !
curia mandatarilor transilvăneni actuali asu­ spun: mai întâiu bar. Nopcsa şi tată-seu, că­
pra »faimei« de terorisarea candidaţilor ro­ Cetăţeanul alegător e un factor al su­ O norată con gregaţiun e! ruia numai mai nainte i-aţi votat salutare
mâni şi totodată se vede, că la care nivou veranităţii, el represintă o părticică din acea Eată motivele ce m’au condus la face­ [sgomot şi rîsete]. Pardon! să nu fie cu su­
josnic se coboară critica pasivităţii. putere absolută şi nelimitată, care creează rea propunerii. Dacă este în d-voastră simţ părare, noi Românii nu-1 reclamăm I
Vom vedea, că într’adever vor face legislaţiunea. Când cetăţeanul merge şi se de dreptate, dacă există în d-voastră respect Am voit numai să vă arăt, că nu a
servicii pasiviştii, candidaţilor streini? foloseşte de dreptul său de alegător, trebue faţă de constituţiunea ţării, veţi primi en bloc fost lumea tot aşa precum este azi, şi răzi-
să fie absolut liber şi neinfluinţat şi eată, propunerea ce îm iau voea a v’o presenta. maţi pe istoria patriei şi a celorlalte popoare
d-lor, vine puterea executivă şi opreşte o din lume, avem cuvinte a deduce ca şi si­
(Oratorul ceteşte propuneiea, publicată
Adunarea municipală de primăvară. parte a cetăţenilor ca să formeze un partid în nrul trecut). gur, că nici nu are să fie tot aşa, precum
politic, ■— care să represinte ideile şi aspira- este azi.
ţiunile sale, — împedecă o parte a cetăţe­ După vorbirea vice-comitelui, des­ De aceea îi şede rău dlui vicişpan a
nilor ca să se organiseze pentru realisarea vorbi aşa de pe sus, ca şi cum s’ar afla pe
(Urmare şi fine.) pre care am scris în nrul trecut, ur­
acelor idei şi aspiraţiuni, pe cari mergând la mează dl Francisc Hosszu-Longin: la Dobriţin sau Kecskemăt, căci vedeţi, nouă
In posesiunea vorbirilor d-lui Dr. urnă le exprimă prin votul lor într’un mod nu ne impune.
Aurel Vlad şi Francisc Hosszu Longin, absolut liber. O norată adu n are g en era lă ! Dl vicişpan în loc să ne combată cu
aflăm cu cale a-le publica în întregimea E de totul absurd, d-lor, e de totul «După vorbirea măduoasă şi convingă­ argumente serioase, crede a putea convinge
antiparlamentar, că un ministru să poată des­ toare, a conmembrului Dr. Aurel Vlad, cu lumea cu aceea, că ne bănueşte de iridentism
lor. Dr. Aurel Vlad:
fiinţa un partid politic din simplul- motiv, -că drept am aşteptat, că primul oficial al ad- şi gravitare în afară.
O norată congregaţiune t el află ideile şi principiile aceluia de pericu­ ministraţiunii, ne va combate cu argumente, De unde şi până unde suntem şi pu­
loase. Unde ajungem cu parlamentarismul, cari să ne insufle cel puţin un respect oa- tem fi noi iridentişti ?
Intr’o ţeară într’adevăr constituţională,
dacă recunoaştem, că guvernul are drept să re-care. Pentru-că avem convingeri politice, con­
într’o ţeară, în care se respectează drepturile
desfiinţeze partidele politice, cari îl combat, Dar’ m’am înşelat, căci tot ce d-sa ne-a trare politicei guvernului?
cardinale cetăţeneşti şi în care cetăţenii sunt
căci nimic mai uşor, ca partidul dela putere spus şi cum ne-a spus, nici pe departe nu Au nu ştiţi, ori aţi şi uitat, că chiar
conştii de drepturile lor şi de datorinţele pu­
să înduplece guvernul să desfiinţeze, să o- ne-a convins despre netemeinicia şi ilegalita­ şi Maghiarii au avut şi au diverse partide
terii executive, nici închipui nu se poate o
prească activitatea partidelor oposante; ei tea pasului ce l-am făcut cu propunerea ce politice?
atare situaţiune, cum ne-au creat-o nouă ordi-
d-lor, unde aceasta e posibil, acolo nu mai v’am presentat. Dl vicişpan a început a se Au nu ştiţi, ori n’aţi auzit, ce a făcut
naţiunile antilegale ale fostului ministru de
există nici constituţiune, nici parlamentarism. mira de noi, pe când, dacă vorba ar putea contele Szâchenyi şi alţi bărbaţi ai d-voastre,
tristă memorie Hieronymi.
Partidele politice nu se înfiinţează din fi de mirate, la noi ar fi rîndul să ne mirăm, când cu ridicarea stindardului libertăţii, ega­
Pentru-că într’o astfel de ţeară o ase­
menea temeritate ar fi revoltat întreaga opinie graţia guvernului, şi nici nu se pot desfiinţa cum se poate, ca un vicişpan, ales într’un lităţii şi frăţietăţii!?
la poruncă mai înaltă. Un partid politic se comitat locuit în mare parte de Români, să Când, unde. şi mai presus de toate,
publică şi respectivul ministru ar fi ispăşit,
înfiinţează fiindcă are menirea să represinte, aibă curagiul a-’şi lua un aer cum a făcut care dintre Românii din patrie a gravitat
urmărit de urgia tuturor, atentatul săvîrşit în să realiseze unele aspiraţiuni şi principii, pe cândva în afară? Spuneţi-ne!
contra constituţiunii, în puşcărie — locul d-sa, când vorba este de o pretensiune pe
cari celelalte partide nu vor sau nu pot să le cât de justă, pe atât şi de constituţională şi Au doar’ noi am fost aceia, cari ne-am
destinat pentru atari fapte criminale.
represinte. în loc de dovezi şi pertractare serioasă, să revoltat contra legilor sancţionate ?
La noi însă atentatul îndreptat contra
Partidul naţional-român, cu toate asu­ ia refugiul la a spune neadevăruri, a face Noi am detronat dinastia, noi am adus
constituţiunii prin faimoasele ordonanţe ale
pririle ce le îndurăm, nu va înceta să existe, interpretări imposibile şi în urmă a ne şi puterea străină în ţară şi noi am conspirat>
lui Hieronymi, cu toate-că atacă constituţiu-
fiindcă el represintă aspiraţiunile şi credeul bănui. ca Ludovic Kossuth şi ai sei în străinătate?
nea chiar la rădăcină, nu numai nu a produs
politic al unui popor de trei milioane. Eu Ei, apoi trebue să constat, că memoria (Sgomot şi desaprobări din partea UngurilUr;
resens la d-voastră, actualii detentori ai pu­
unul, dlor, declar, că aş fi fericit, dacă nu ar şi cunoştinţele trecutului, chiar a celui re­ voci: aşa e, aşa a fost, din partea Românilor).
terii, ci luând în vedere, că respectivele or-
fi lipsă de existenţa partidului naţional-ro­ cent încă, sunt partea slabă a dini vicişpan, Ei bine, ce vă tot provocaţi la Româ­
dinaţiuni au avut şi au speciala menire a lovi mân, fiindcă sunt convins, că acest partid fiind-că ne vorbeşte de pe un pedestal atât de nia şi ne aruncaţi în faţă, că noi gravităm în
în noi Românii şi a ne face imposibilă ori-ce
numai atunci nu ar avea drept la existenţă sus, încât auzindu-1 un străin ar putea crede, afară spre fraţii noştri din statul vecin, când
activitate politică, — ele au fost primite cu
şi ar deveni superfluu, când toate drepturile că aici n’a fost de când e lumea, decât nu­ nu ne puteţi arăta un singur cas, un singur
o vădită satisfacţiune.
naţionale ne vor fi recunoscute, când toate mai «magyar vilăg*, ca şi cum în patria noas­ Român.
Cu toate-că parlamentul maghiar dela aspiraţiunile noastre vor fi realisate. Până tră nu ar fi existat şi nici nu ar exista de­ Apoi nu ştiţi nici azi, că România, care
restabilirea constituţiunii, adecă de 34 ani în­ atunci însă vă vom dovedi, că partidpj.gyiştă, cât singur numai Unguri şi ca şi cum am fi şi-a câştigat independenţa cu vitejie, e un
coace nu a avut timp să stabilească printr’o şi va exista. într’o ţară subjugată prin un crâncen răsboiu, stat, deşi mai mic, dar’ destul de tare, ca şă
lege şi să garanteze astlel dreptul de întru­ Fiindcă conform legilor libertatea de undev afară de Unguri, nime nu are şi nu nu aibă trebuinţă de ajutorul nostru ?
niri şi de reuniuni a cetăţenilor, ca să ştim acţiune a partidului nostru e indiscutabilă, poate avea drept nici să grămujde. Au nu ştiţi, că Românii în decursul se-
că. ce drepturi şi ce datorinţe avem, totuşi ne-am luat voea să facem propunerea noas­ Cum adecă ? D-voastră să nu ştiţi, ori colilor totdeauna au luptat în şirul acelora,
nu ’mi-e greu a dovedi, că numitele ordo­ tră, ca să vedem pe dl C. SzălI, ţine-se de că aţi şi uitat, că înainte de anul 1848 cari nu au avut altă aspiraţiune, decât mă­
nanţe sunt antilegale şi anticonstituţionale. promisiunea că va domni după lege, drept şi «magyar nemzet*-ul din cine-a stat? Din rirea şi independenţa patriei şi ca atari nu
Scriitorii de drept public şi administra­ dreptate. Eu unul nu cred în sinceritatea nemeşi, grofi şi baronii au putut şi nu pot să graviteze în afară ?
tiv, — înţeleg pe cei maghiari, — unisono acestei promisiuni şi nu am fost nici odată Nu ştiţi, ori aţi şi uitat, că după »re- (Aci oratorul întorcându-se şi arătând
susţin, că cu toate-că dreptul de întruniri nu atât de naiv, ca să o iau în serios. voluţiune* chiar şi dintre Maghiari, câţi cu mâna spre tabloul cel mare din sala co­
e codificat, el totuşi există, fiind-că este o In timpul din urmă foile maghiare s’au «beamteri* mai fericeau ţara în uniformele mitatului ce representă plecarea lui Ioan Hu-
urmare firească a libertăţii personale, pe care ocupat cu predilecţiune de chestia eventualei şi cilindrele lor, poruncind la toţi nemţeşte... niadi în răsboiu, zice:)
o garantează fundamentalul articlu de lege intrări a Românilor în parlamentul din Bu- ^ Au nu ştiţi, ori ati şi uitat, cât de Apoi: «La undele de sânge ce au curs
III. din 1848. In basa acestui articlu de lege dapesta. Dacă d-voastră ţineţi la aceea, ca amar vă durea, când era oprit să convină pe Câmpul Pânii, vărsat prin iatagane şi pa­
şi conform părerilor tuturor juriştilor ma­ şi noi să fim represcntaţi în parlament, apoi mai mulţi de trei patru, şi de tot pasul să loş de Osman, au n’a avut acolo parte şi
ghiari, autorul numitelor ordinaţiuni ar fi tre­ daţi-ne posibilitate, ca să ne întrunim şi să simţea spionagiul? Românii ?l« (Sgomot, vii aprobări din partea
buit tras în judecată şi pedepsit în mod ne constătuim. Au nu ştiţi, că pe timpul când cerul Românilor).
exemplar. Abusul de putere îndreptat con­ Atât se poate observa, că în partidul patriei începu a se mai însenina, ce promi­ Respingem deci cu toată, tăria bănuie­
tra noastră apare în faţa ,d-voastră ca act de nostru s’a ivit un curent, care nu e străin de siuni solemne se mai făceau şi ce înfrăţiri lile ce ni-se fac şi protestăm, că am fi mai
patriotism, ca salvarea ideii de stat, şi nu vă ideea unei activităţi parlamentare. se mai legau? puţin patrioţi, ca ori-şi-care dintre d-voastre.
Şi când şi azi ca totdeauna, Românii
de piele, ori de prin chimir şi puseră golo­ Nu tocmai aceasta însă e rostul economiei, lână şi pentru vînzare de miei... Ar putea contribue cu sângele, cu avutul, cu braţul şi
ganii pe masă. nu aceasta e minunea lui »cinci-parale...« avea prăvălie în care să aducă ce trebue pen­ cu inteligenţa lor la susţinerea, fericirea şi
Cândea făcu trei grămezi de câte zece — Da cum ? care ? ce fel ? tru sat... Câte şi mai câte se fac, cu isbândă, mărirea patriei, cine va putea tiage la în­
gologani fiecare... — Rostul este, să măreşti capitalul, la prin economie şi în «tovărăşie.* doială dreptul lor de a trăi aici ca Români
— Iacă, vedeţi?' Fiecare aţi dat câte capătul anului, cu dobânda lui şi să pui înainte — Ia hai măi să facem cum zice şi a-şi reclama drepturile ce necontestabil Ie
«domnu...*
unul... Aşa-i ? S’au făcut însă trei grămezi de economia de cinci-părale, până când ajunge compet ?
— Staţi, eu chibzuinţă, fraţilor... Să vor­
câte zece, adecă un leu şi cincizeci bani... să se facă un capital destul de bunişor, după bim şi cu cei din satul de alături cu noi, cât Ce lucru ilegal şi nejust este şi poate
Suma aceasta, dacă o vom pune de-oparte, doi, trei ani... Atunci, măre fraţilor, se strîng şi cu cei de prin cătune... Cu cât vom fi mai fi propunerea noastră, când noi nu cerem
va fi o economie pentru fiecare, dar’ nu va toţi cei 375, cari se numesc: »asociaţi,său alta, decât ca şi d-voastră să ne daţi mână
mulţi... cu atât vom face lucrul mai cu temeiu...
da şi dobândă... «tovarăşi* şi chibzuesc, ce nevoe mai de de ajutor, ca să se delăture o nedreptate,
•*— Aşal aşa!...
Dacă 0 vom pune însă, la tîrg, la Casa seamă are satul ? Nu toate nevoile se îm­ — Fiind-că vă învoiţi, vă mulţumesc care azi-mâne vă poate ajunge şi pe d-voastre.
de Depunere şi Economie, va da dobândă, plinesc odată, ci pe rînd şi atunci cu soco­ fraţilor, pentru binele d-v... Acuma, domnule, Au este aceea un adevăr nerăsturnabil,
mică în adevăr, dar’ va da. Economia fie­ teală, ear’ nu la voea întâmplării... Să ne în­ primar, d-ta, om tînăr şi iscusit, strînge din că patria noastră numai după vederile poli­
cărui nu va rămânea stearpă: ea va rodi, ca chipuim bună-oarâ, unul şi este de altfel, că satele lăturaşe şi din cătune, câte trei frun­ tice ale d-voastre se poate ferici?
un pămănt în care ai pus sămânţă. Aşa-i ? satul nu are moară... O face cu parte din taşi, şi Duminecă ce vine să ne întâlnim... Eu nu credl
Aşa-i, aşa-i. banii s'trînşi. Fiecare tovarăş va măcina la pentru aşezarea temeliei... Din contră am convicţiunea, că patria
— Acuma să facem o socoteală mai moara satului, mai eftin şi va măcina şi la — Să trăeşti... să trăeştil... noastră comună cu politica noastră mai sigur
măricică: în comuna noastră sunt 375 capi străini... Uiemul sau banii de pe măcinat, va * va deveni mare şi puternică, decât cu a
de familie. Dacă toţi ar da câte 5 parale pe fi dobânda banilor cheltuiţi. După cât-va timp Aşa în ziua de sf. Constantin şi Elena, d-voastre.
patru sate cu cătunele lor se adunară,.
săptămână, de-o pildă, Sar strînge 375 golo­ se vor scoate banii cheltuiţi şi moara va ră­ In viaţa constituţională, fiecare partid
Părintele Gruntu, după biserică, îmbră­
gani de 5 parale, adecă 18 lei şi 75 bani, mânea câştig al tovărăşiei... cat cu odăjdii, cet) afară o rugăciune, ţinil politic îşi are îndreptăţirea sa şi nici un om
într’o lună s’ar face 75 lei, ear’ 'într’un an — Dar’ ştii că e bun lucru tovărăşia I.. apoi o cuvântare care puse lacrimi de mulţă- cu mintea sănătoasă nu poate trage la în­
900 lei. — Bun şi sănătos, fraţilor... Ea ne în­ doială îndreptăţirea fiecărui cetăţean de a
mire în ochi, şi tovărăşia, botezată: „Binele
— Nouă sute? Auzid-ta! comoară, bre 1 vaţă să fim economi şi să ne facem mai lupta pentru binele patriei, cum crede el
obştesc", luă fiinţă..
— Comoară în adevăr... şi comoara eftin cele ce ne trebue pentru vieaţă... Aşa Fiecare cap de familie se scrise cu 10 mai sigur.
asta ar da dobândă... satul, adecă «tovărăşia,* ar putea lua cu bani, pentru întâia săptămână... şi se legă a Dl Szăll Kâlmân şi partisanii sei nu vor
— Ei şi ce-am face cu dobânda asta ? arândă lucruri pentru cultivat legume, ca să da câte «5 parale* pe fiecare săptămână d aci nici mai mult nici mai puţin decât, ca să
— Tocmai aveam să vă lămuresc, ca le vândă în oraş; aşa ar putea creşte boi înainte. facă aici un stat unitar naţional maghiar.
să se împărţească dobânda la toţi cei 375 pentru tăiat, vaci pentru dat lapte şi pentru Face minuni, d’apoi cum, şi «cinci-parale I* Cine se poate mira, deci, dacă noi Ro­
de familie, ar veni prea puţin de fiecare cap. comerciu cu unt şi brânză, oi pentru comerciu cu N iger. mânii, ştiind bine, că un asemenea stat ar fi