Page 3 - Activitatea_1901_06_23
P. 3
Nrul 23. A C T I V I T A T E A Pag. 3.
perirea noastră, îi facem d-sale oposiţie şi Au urmat apoi o sumedenie de afaceri se ştie cum şi pe ce cale a urmat, Primul I «Bunul Econom» a î nchei at în s ar ci na
spunem verde, că aşa ceva noi nu vom per comunale, care în cea mai mare parte au debut l-a desvoltat şi i-a succes, când contra Re u n i u n i i , s o c o t e a l a cu un deficit
mite până capul sus ne-a sta (vicişpanul: âp- fost luate la cunoştinţă propunerile comite conclusului clubului românesc, pactând pe cons i der a bi l ! despre ce nu s’a tăcut, ca
pen ez a baj! chiar asta-i vina d-voastre, tului permanent, ear’ unele să retrimit la co- după culise cu partidul săsesc şi unguresc, acum în Romos, despre excedentul afirmativ,
Românii: o fi, o fi). I mune spre întregire. respective cu unii conducători ai acelora, pe nici un alaiu în public. Auzim însă, că cu
Nu este lucru înţelept a ne încrede Discuţiune mai vină s’a încins pe lângă motive false, a alege de protonotar pe A. acest prilej «economic» dnii clicaşi folo-
prea tare în situaţiunile politice, care sunt hotărîrea comunei Romos, referitor la reiep- Murăşan, cu care mai târziu a ajuns în certe sindu-se de ocasiune, au î n t r e p r i n s şiceva
schimbăcioase, căci mâne ni-se poate întâm tarea cererii conf. gr.-cat. de acolo pentru un până şi la bătaie cu scaunele. Dovadă pro cor eşi ri, că la alegerea de deputat pen
t
pla chiar ceea, ce azi facem altora. loc pe seama şcoalei. Comitatul nu recu cesul verbal al representanţei orăşeneşti. In tru «Uni ver si t at ea Săsască» în locul
Propunerea noastră chiar acum este şi noaşte dreptul episcopului de recurs în nu urma tuturor acestora, la proxima adunare dlui Laurian Bercian să se aleagă senatorul
justă şi motivată, de aceea vâ rog sg o pri mele corn. bisericeşti. Aşa afacerea se va da gen. a »Ardelenei« a fost dat afară din direc din Orăştie dl Danii l David; despre aceasta
miţi». (Aprobări din partea Românilor, sgo- din nou spre pertractare. ţiune. Purtările sale din punct de vedere ro scriem la alt loc.
rnot din a Ungurilor). Conclusul respective statutul cu taxa de mânesc au fost mai mult şi mai cu efect Noi am dori să se ocupe Reuniunea
păşunit a Orăştiei, în urma recursului mem combătute şi persiflate de redactorul fostei numai cu economia, să vedem că lucră
După pertractarea unor afaceri in
brului de comunitate L. Bercian, să retrimite «Revista Orăştiei», Ioan Moţa, căruia mai p e n t r u p o p o r , şi umai p e n t r u popor,
n
terne, şedinţa să amină pe după amiazi representanţei orăşeneşti, deoare-ce actul a târziu, la ocuparea postului şi sosirea la Orăş că nu se fac uneltiri de clicărie, nu se spe-
la 3 oare. fost rău instruit. Şi magistratul totuşi a în- tie, în urma schimbării căpeneagului după sează banii pe «excursiuni», şi atunci toţi cu
Redeschisă şedinţa, înainte de a-se cassat cu forţa taxă ridicată cu 4 fi. de vită ? vânt, el însuşi Fa ţinut înaintea bisericii cu trup cu suflet vom conlucra.
procede la afacerile comunale, recurse Vom vedea. vântul «de bine ai sosit». Cine vrea să se con
R aportor. vingă, poftească a răsfoi »R. O.» Tot atâtea
şi rugări, dl Dr. Aurel Muntean face ur
contraste, care numai dela bărbaţi nu se pot
mătoarea Revista externa.
aştepta.
I n t e r p e l a r e : Candidat de deputat Lovindu-se întru toate în ale politicei
din punct de vedere românesc, ca ochiu cu
1. Are dl vice-comite cunoştinţă, că în la Universitatea săsească.
ochiu, cu apotecarul „L a u rsu l negru“, s’a Răsboiul anglo-bur.
cercul pretorial al Geoagiului drumurile vici-
decis a tace tovărăşie cu acesta, ca prin întrunirea unitarienilor din L ondra.
nale la comunele Renghet, Mada, Voia, Por-
Când cu prilejul adunării gen. a «Reu acela să ajungă ear ăşi ceva. Primul de In Londra a avut loc Marţia tre
curea, Almaşe, Glod, Cibu şi Băcâia, sunt cu
niunii Economice» ţinută la Romos, s ’a în but al tovărăşiei a fost, că amândoi în o cută o întrunire a unitarienilor. In această
totul nepracticabile şi că pentru îmbunătăţi
tre I ă s a t r a p o r t u l e c o n o m u l u i , cu trăsură au mers, ca representanţi nechemaţi întrunire s’au adoptat în unanimitate ur
rea lor nu se tace nici un pas? la primirea episcopului reformat. Tot în to
2. Are dl vice-comite cunoştinţă, că scop de a să câştiga timp pentru corteşire vărăşie a început a se rehabilita prin scor mătoarele hotârîri:
atât în părţile acelea cât şi în alte părţi din în favorul unui marcat bărbat valoros din 1) Se protestează contra anexârei
clica «Ardeleana», şi anume: nituri şi intrigi contra unui funcţionar al republicilor boere, pe care o consideră
cercul Orăştiei (Dâncuri-Tămăşasa, Măgura,
Avem informaţiuni, că pentru cercul institutului «Ardeleana», al cărui istoric îl rea, atât din punctul de vedere politic,
Petreni, Mărtineşti, ş. a.) păşunatul vitelor este
electoral al fostului scaun Orăştia, clicaşii is- reservăm pentru altă-dată. cât şi din punctul de vedere moral.
de tot neregulat, aşa încât fiecare cap de fa
bânzilor? vor a ocupa şi alte locuri, ori sunt Tot acestui candidat de deputat la 2) întrunirea unitarienilor vede cu
milie este necesitat din causa aceasta a nu-şi
chemaţi, ori ba. Este vorba, că a păşit la Universitatea săsească este a se atribui şi mâhnire şi ruşine faptele ce se petrec
trimite copii la şcoală şi a preferi suportarea
îndemnul propriu, sau al sateliţilor, de can zizania pe lângă afacerea advocaţilor şi func în Africa de sud de 2 ani şi mai ales
pedepselor prescrise, şi că din causa aceasta ţionarilor institutului «Ardeleana*, al căror
notarii şi antistiile comunale nici nu mai pe didat faimosul senator orăşenesc, Daniil Da- incendiarea fermelor.
vid. Noi cei dela «Activitatea», conform che efecte au dat naştere nu numai la pagubele Hotărîrile luate de unitarienii en
depsesc pe părinţii cari neglijă instrucţiunea
mării noastre, datori suntem a informa pu institutului, fără a causat chiar şi neplăceri glezi, arată în modul cel mai evident,
copiilor lor deoparte, ear’ de altă parte în
dicul şi mai cu seamă pe acei 300 alegători, acelui bărbat valoros, în al cărui blid a zis că sunt mulţi chiar din Englezi, care
văţătorii mai ales cei confesionali sunt înda
despre adevăratele însuşiri ale acestui nou odinioară, că se c... reprobă răsboiul, cum şi conduita ar
toraţi a da listele de absenţii regulat fără de-a
candidat. Din frageda lui tinereţă, în calitate Pe lângă toate acestea mai are azi, matei engleze, faţă de nenorocitul popor
vedea ceva resultat practic în urma aceasta?
de teologal institutului «Andreian», ar putea nu ştiu până când, şi însuşirea de a pescui al Boerilor.
3. Are dl vice-comite cunoştinţă, că
povesti colegii lui Z. Murăşan, I. Germân şi în tulbure favoruri pentru nişte neamuri de Primirea ce i-s’a făcut lui Millner,
din budgetul mai multor comune din cercul N. Herlea, despre unele uneltiri ivite în sînul ale lui, cari din punct de vedere cultural, a fost o primire cu totul oficioasă, po
Orăştiei, cu ocasiunea revisuirii la comită s'au colegatului, care a dat anză la multe neplă stau pe o treaptă nespus de inferioară, cu a porul nu a luat parte, el a primit fără
lăsat afară toate sumele luate în acoperirea
ceri celor puşi în fruntea acestui intitut cul căror descriere, cu naţionalul lor genuin, entuşi asm, pe unul din cei cari a stă
salariilor preoţeşti şi învăţătoreşti, deşi aceste tural şi mai multe colegilor săi. vom urma. ruit şi stărueşte încă pentru continuarea
sume sunt votate de «comune ab antiquo şi Intrat în viaţa practică a oraşului său Toate acestea le-am zis, acum odată, răsboiului.
basate pe us şi ordonanţe ministeriale (Beriu, ca în treacăt, promiţând a reveni la timpul
Sebeş, ca învăţător, a conlucrat cu elemen E mai mult ca sigur, că poporul
Vaidei, Romos, Romoşel,) şi că în urma a- seu cu ilustrări speciale, basate pe stări şi
tele străine de neam şi confesiune într’acolo, englez va începe să-şi dea bine socoteală
cestor disposiţiuni atât preoţii, cât şi învăţă
ca solidaritatea Românilor să sufere naufragiu, fapte complinite. de marea nedreptate ce se face celor
torii suter nedreptate, pentru-că nu-şi capătă
care a avut de urmare perderea guvernării Datori ne-am aflat în preajma alegeri, două republici şi va cere guvernanţilor
salarele ? administraţiei politice a acelui oraş, la care acestui candidat de deputăţie la Universitatea sei, să înceteze acest răsboiu şi să re
4. Are dl vice-comite cunoştinţă, că în
cu mare şi multă trudă să avântaseră înain săsească a premerge cu informaţiunile de dea curajioşilor Boeri libertatea lor.
ziua de I năl ţarea Domnul ui , la cont.
taşii Români de acolo. Votul lui, al fie ertat faţă, drept recomandare pentru câştigarea
gr.-or. şi gr.-cat., s’a făcut alegere de birău Svonuri despre înfrângerea Englezilor.
tatăl său şi al fostului senator, I. Piso, au mandatului.
ia Costeşti (dl Orbonaş), ear’ la Ludeşti o
contribuit la perderea terenului Românilor. Toţi aceia, cari nu vor avea informa- Se ştie că mai zilele trecute Boerii
execuţiune contra Tomoşoiu prin executorul
Aceasta mai cu efecf ar şti-o argumenta ţiune îndestulitoare, poftească a-’şi trage au repurtat o frumoasă victorie, lângă
Râcz în favorul »Ardelenei«; şi că târgurile atare dela locuitorii din Sebeşul-săsesc, apoi
compatrioţii săi: Dr. Ştefan Păcurar, Dr. Pom- Vlakfontein.
de ţeară când cad pe sărbători mari, ca şi
piliu Isac, protopopul Tipeiu, Z. Murăşan, dela locuitorii acestui oraş, cari sunt înco Censura secuestreazâ toate depeşile
acum la Rusalii, nu să amână, şi că din causa Vaier I. Barcianu şi toţi plugarii cinstiţi a voiaţi sub sarcinile iscodite de el.
aceasta ni-se vatămă respectul cuvenit sărbă venite de pe câmpul de luptă, ceea-ce
acelui oraş. Despre faptele săvîrşite în Se M ăciucă. face să se creadă, că înfrângerea Engle
torilor noastre ?
beş şi copiii acelui oraş ştiu să povestească zilor a fost foarte gravă.
Şi dacă are cunoştinţă: ce fel de paşi cu indignarea cuvenită. Dovada cea mai Cum vedem, Boerii sunt foarte tenaci,
va întreprinde, ca pe viitor aceste stări ab- eclatantă este urgia cea mai nedumerită, care Reuniunea economică în Romos. tocmai atunci când ai perdut ori-ce spe
normale să înceteze? chiar şi la alegerea de preot din urmă s’a ranţă pentru ei, îi vezi eşind cu miile
manifestat contra fratelui său, poate nevinovat, din gaura de şarpe, se năpustesc asupra
La punctul 1 vice-comitele promite, a întrucât deşi era unicul competent, cu pro Noi totdeauna suntem şi am fost pen invadatorului, îl măcelăresc sau îl pun
face disposiţiile de lipsă, ca drumurile vicinale vocare la faptele tată seu şi frate seu, po tru constituirea de reuniuni, cari spriji- pe fugă.
din pretura Geoagiului să fie reparate. porul a fost contra alegeri lui de preot. nesc p o por ul în ale economiei, şi îi stau
în ajutor cu sfaturi şi mijloace, ajutându-l Patriotismul Boerilor ar trebui să
La p. 2 zice, că lipsind organisarea pă- In urma şicanelor cam drastice (casele dea mult de gândit guvernului englez,
la o economie de pământ mai intensivă.
şunitului în comunele numite, este greu? ! a mângite) ale locuitorilor din Sebeş, a aflat şi să nu mai considere retragerea lor
Datoria acestor reuniuni, şi zicem şi a
constrînge deobligaţii la frecuentarea regulată de consult a să muta la Orăştie, unde la de pe pămentul boer ca o înfrângere
reuniunii numită economice din Orăştie, ar fi,
a şcoalei, dealtcum va face tot posibilul, ca propunerea dini Dr. I. Mihu, contra voinţei ruşinoasă, ci ca o datorie în numele uma
ca să procure seminţe, maşini, după putere,
învăţământul popular să nu sufere. exprimată de o deputaţiune a ţăranilor, a fost nităţii.
şi, a c e s t e a să stee apoi la d i s p o s i ţ i a
La p. 3 declară, că însuşi a dispus ales de senator orăşenesc. In această calitate ţăranilor, şi să nu stee în maerul dlui Iosif Infrângerei dela Vlakfontein vor
ştergerea sumelor din preliminar, cu scop ca am şi avut acel câştig, că a introdus ca Orbonaş, ear’ cucuruzul mai special procurat urma de sigur altele, până când Englezii
respectivele confesiuni să dovedească ratifi referent economic taxa de păşune şi a con să nu se prădeze tot la acelaşi domn, fără decimaţi, descurajaţi, vor renunţa la cu
carea dotaţiunilor ? I (avis respectivelor cor- tribuit Ia ridicarea aceleia şi a lemnelor până să fi pri mi t vre-un g r ă u n t e din el, cerirea unui păment, ai cărui locuitori
poraţiuni, penlru de-a face inşile paşii de In anul curent. oare-care ţăran. ştiu să-’l apere cu atâta bravură.
lipsă contra acestei disposiţii şoade a vice- Având dorinţa dea să face protopopul Acestea ni-se adue la cunoştinţă din
comitelui, respective a recura contra ştergerii). Orăştiei, a lucrat pe căi piezişe la câştigarea partea economilor interesaţi.
La p. 4 răspunde, că a-se face alegeri acestui post, prin care procedură şi-a atras Apoi s’a publicat şi nu s’a desminţit, Invitare. Onoraţii alegători şt
în sărbători este usitat, fiindcă nu să perde odiul celui mai valoros între valoroşi, adecă ba fapta dovedeşte, că trifoiul l iferat membrii clubului român din loc, sunt
timpul de lucru, ear’ pentru execuţii judecă al Drului I. Mihu, fiindcă combinaţia egoistă de c o m e r c i a n t u l dl I o a n V u l c u deja
toreşti, dânsul nu poate fi tras la răspundere. era împărechiată cu machinaţiuni şi mai în anul pr i m a ost plin de mătasăl invitaţi cu toată onoarea la o consfă
f
egoiste, profesate şi importate din locul seu tuire, pentru alegerea de deputat la
Interpelantele ia la cunoştinţă răspun şi această liferare încă s’a făcut sub auspi
natal Sebeş. Despre svîrcolirile pe lângă acest universitatea săsească, pe un nou pe
surile, întrucât să promite ameliorări. Faţă de ciile reuniunii! şi precum să afirmă acest tri-
ştergerea dotaţiunilor îşi exprimă mirarea şi post, ar fi multe de zis. Toate acestea au toiu suspect, vândut ca ceva lucru special, riod de J ani, pe Duminecă în 16 l. c.
contribuit la delăturarea candidatului D. David
trage Ia îndoială dreptul de disposiţie a vice- excel ent ! a fost cumpărat dela dl Dr. I. după biserică la / / ore, în localitatea
din comitetul bisericesc, propusă chiar de cei
comitelui, pentru-că comunele sunt autonome Mihu, ceea-ce n’ar fi nici un păcat mare, dacă şcoalei capitale gr.-or. din loc.
mai valoroşi.
şi unde nu se face repartiţie (arunc) pe con- ar fi fost aşa precum să vestise, ori barem Orăştie, la 12 Iunie st. n. igoi.
tribuenţi, acolo nu are loc aşa fel de proce Ne având reuşită pe terenul bisericesc, dacă n’ar fi fost plin de mătasă.
duri. Altcum comunele bisericeşti respective s’a pus pe cel politic-administrativ orăşenesc, Dorim ca r a p o r t u l cassar ul ui )r. Aurel Muntean m. p., Laurian Bercian m. p.,
o să-şi afle sanarea la locurile competente în în urma căderii fratelui seu, cel cu 32 voturi să fie corăsp unzăt or stări i actuale, preşedinte, . secretar.
cale recursuală. la postul de protopopie, a căror balansare ştim însă positiv, că în anul trecut ziarul