Page 4 - Activitatea_1901_06_23
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 23.
tarul Cserepes, Matovicş şi Mâtehăza. Pagu masate, se vînd una câte una, eară tabla gerea dreptului de hipotecâ din partea
bele sunt însemnate. Din Maramurăş aseme de 31 jugere şi de 5 jugere, să vor »Ardelenei«.
NOUTĂTI nea să scrie: în săptămâna aceasta a căzut împărţi în tăbliţe de câte 1 jugăr, în Cu ducerea în deplinire a par
grindină în jurul Tecso. Pomii sunt cu de-
modul cel mai corespunzător, aşa ca celării, a licitaţiei din mână liberă şi a fa
săvîrşire nimiciţi. Altcum n’a plouat de o lună.
— A legerea de depu tat la u n iver să poată fi folosite fără piedecă. cerii contractelor precum şi a întabulării
sita tea săsească pe un nou period de — O m ul cel m a i betrân a l J iu lu i, După încuviinţarea primită dela acelora, am încredinţat pe dl Laurian
trei ani, se va ţinea, pentru cercul electoral a reposat în 3 ale 1. c. Fericitul Dregics Pe institutul » Ardeleana «, creditor hipotecar, Bercian din Orăştie, provăzându-1 cu
Orăştia aici şi pentru cercul rural al celor tru Vinţan a fost din comuna Paroşeni şi a preţul de cumpărare are a-1 plăti fiecare plenipotenţâ regulată.
13 comune, din fostul scaun al Orăştiei, în avut etatea de 118 ani, în decursul cărora Licitaţia se va ţinea Duminecă
Romos, Luni la 17 1. c. nice de durere de cap n’a pătimit. In ultima cumpărător numai acolo, sau în bani la 7 Iulie n., Înainte de amiazi
numărare a poporului efectuită cu începutul gata, sau dacă doreşte şi îşi află cavenţi la IO ore, la fata looului.
— E xam enele de vară Ia şcoala capitală anului curent, tot în ţinutul Petroşenului s’au buni, poate lua datorie în suma preţului
gr.-or. din loc să vor ţinea la 22 şi 23 I. c. mai aflat 3 oameni născuţi la finea sec. 18. de cumpărare, după care va purta ratele Acceptarea împrumutului şi a ca-
st. n., ceea-ce să aduce la cunoştinţă publică. conform prescrisele acelui institut. venţilor cade în dreptul şi competinţa
institutului »Ardeleana«, ca creditor
După aplacidarea licitaţiunii, sub
— A vis. In cât a străbătut vestea, adu DIVERSE hipotecar.
narea generală a institutului «Ardeleana» se scrisul sunt dator a estrada contract în Orăşt i e, la 5 Iunie 1901.
t
va ţinea la 4 Iulie a. c. acum a rei a regulă, ear’ cumpărătorul poartă spesele
oară. — Cine dă mai mult! ? Bombardarea norilor cu grindină. de întabulare, căreia va premerge şter 1-2 George Bogdănescu.
(Extras din „Buletinul Institutului Meteorologic''). ________________ e
— 1)1 D r. Vaier Laslo, medic de reg.
Intr’o scrisoare publicată la 6/18 Octom
em. a fost ales medic pentru comuna Bogşa
brie 1900 în «Epoca», sub titlul „Grindina şi
română.
Tunul" am arătat care este opiniunea asupra
acestui obiect al unui meteorologist de frunte Scânduri şi lemne ile clădiri!
— M oarte. Da vid A vra mese u, preot
profesorul Pornter din Viena, care s’a ocupat
gr.-or. din Orăştioara-de-sus, după un morb
îndelungat, în etate de 75 ani, împărtăşit fiind în mod experimental cu resolvarea acestei
cu -St Taine, a încetat din viaţă Duminecă probleme. Conclusiunea sa era următoarea:
«Astăzi nu se poate încă conchide nimic cu
în 27 Maiu v. (9 Iunie n.) a. c. la 4 ore di Subscrisul aduc la cunoştinţă publică, că am deschis un bogat
mineaţa. siguranţă din experienţele făcute. Un lucru
este cert, că atât în Italia cât şi în Stiria, deposit de scânduri de tot felul, precum şi lemne de clădiri
—- C om andanţii B u rilo r în B u d a pagubele produse de grindină, s’au repetat
pesta. O mână de oameni se luptă aproape cu toată bombardarea.» de tot soiul, alese după pricepere, în casa mea proprie, aflătoare
de doi ani ’contra celei mai mari puteri din In numărul din Decembrie • 1900 din
lume, în contra Angliei, pentru libertatea şi «Monthly Weather Resoiew» din Washington în Orăştie, stradă Căstăului, lângă pod în dreapta.
pământul câştigat cu sângele seu fără ajutor sub titlul «Bombardarea norilor cu grindină»,
strSin. In secolul al şeptesprezecelea au emi găsim o notiţă foarte interesantă datorită pro Arangeat acum, garantez cea mai bună calitate şi îmbiu
grat 600 de familii olandeze în Africa-Sudică fesorului Cleveland Abbe, din care extragem
şi din puterea lor au ocupat un mic teritor, cele ce urmează: Cu toate că statisticele arată onoraţilor cumpărători material bun şi solid, cu preţuri ieftine.
aducend acolo cultură. Au fost fericiţi în ţe- că in anul trecut s’au înfiinţat 15.000 staţiuni
rişoara lor, până când nu i-a scos din ea in cu tunuri în Italia şi un mare număr în sudul
vidia Englezilor. Tot mai spre Nord s’au Franciei şi în Austria, nu este nici o certitu Cu toată stima
depărtat Olandezii înmulţiţi încâtva şi cu hu- dine ca bombardările acestor staţiuni să fi
genoţii francezi emigraţi, până-ce la 1850—52 avut cel mai mic efect asupra grindinei. In Dumitru Martin,
trecend rîul Orange şi o parte rîul Vaal, au general cantitatea de pulbere înrtebuinţată la 5—5 proprietar şi tâmplar.
fondat cele două republici independente: încărcături este aşa de mică, în cât cercul
Transvaal şi Orange, a căror bogăţie, câm turbilioanelor nu se poate urca mai sus de
purile de diamant şi băişagurile de aur au 350 metri. Nuorii nu sunt, prin urmare, atinşi;
atras atenţiunea Englezilor, şi a pus în por dacă •''G*- s’ar produce vre-un efect asupra
nire rSsboiul actual purtat de Englezi cu atâta grindinei, aceasta nu ar fi datorit de cât sgo-
ci udelitate şi de Buri cu un admirabil eroism, moiului sau prafului şi aceste efecte sunt
care în istoria lumii nu prea are părechel mult mai mici de cât acele ce a obţinut
Aproape 300.000 de Englezi stau neputin Dyrenforth în experienţele sale cu dinamita
cioşi faţă cu 15—20.000 de Buri! şi din zi în 1892. Raportul foarte bine chibzuit al di
în zi cetim despre înfrângeri ruşinoase ale rectorului Societăţilor de agricultură din sud- ra mst. tipoor., societate pe acţn
Englezilor. ostul Franciei, zice: »Nu putem conchide
Doi comandanţi ai acestor eroi admira că din întrebuinţarea tunului va resulta în
bili, Ioan De W e t t şiDr. V. Va l l e nt i n totdeauna o protecţiune complectă, dar este
primind invitarea unui comitet, sunt azi ca incontestabil că resultatele obţinute sunt foarte
oaspeţi în Budapesta, şi sunt primiţi cu un interesante». Din comunicaţiunile făcute ulti ia GT’â.stie gg&s&r&res
entusiasm nemărginit şi sărbătoriri splendide. mului Congres al trăgătorilor contra grindinei
Lumea oficioasă însă se reţine dela aceste care a avut loc la Padova de la 25 la 29
acte de sărbători demne de aceşti eroi ai Noemvrie 1900, ar resulta, că acum nu sun Opuri .-=^—
libertăţii. tem de cât în perioda de încercări şi că o Bilete de log. DSxistă deja de 13 ani şi este pro-
lucrare de mai mulţi ani ar fi necesară pen Broşuri — — -
văzută cu to t felul de m a t e r i a l
— N ou advocat rom ân. Cu plăcere tru a se putea constata adevăratul efect al igjjl Circulare----
aducem la cunoştinţa publicului român, că dl bombardărei, căci alt-fel nu ar continua chel- Bil. de visită ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
Dr. George DaVid şi-a deschis cancelaria de tuelile cu întreţinerea'tunurilor; cu toate aces Invitări ———
advocat în Abrud, strada Francisc Deac nr. 86. tea, nu trebue să uităm, că câte o dată omul ! ||! || Bilanţuri ——
este târît de nişte prejudecăţi şi că mai târziu, A cţii--r—^ — institutul WipQgrafie
— „D eşteptarea“, organul partidului po când a prevalat o judecată mai temeinică, Cap. de epist.
poral naţional din Bucovina, a început să regretă ceea-ce a făcut. Faptul că s’a stabilit Placate — ;
apară în nou format, mai mare şi mai cu 10.000 sau 20.000 de staţiuni cu tunuri n’are Ord. de dans TfWrif 9
b i n o T v a
gust aranjat, ca în trecut. Lărgindu-i-se prin în sine nici un argument în ceea ce priveşte ||P i || Adrese --- — 99®
aceasta spaţiul, cDeaşteptarea» va fi în viitor
eficacitatea tirului. Căci s’ar putea tot ast-fel ||p j§!p Compturi — t
mai bogată şi mai variată, cuprinzând articoli susţinea, că într’adevăr luna are vre-o influenţă Note pe lângă că efectueşte or i - ce c o
şi ştiri despre toate acţiunile şi mişcările na asupra timpului, de oare ce un milion de oa Preţ Curent. M t m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e
ţionale ale Românilor din Bucovina. meni cred acest lucru şi se cred în stare de Anunţuri-—- m rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
a-1 demonstra. Registre—-.- a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
— C om ercial de fete în Cluj înflo
Imprimate == fără erori.
reşte, ca nici-când până-acum. Bietele jertfe
Couverte = Până de present se bucură de sprigi-
sunt expedate din metropola «Kultur-Egylet»- Publicatiune. Bilete de cun. |
ului tără grije înspre Orient şi la America. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
Etc. etc. etc.
In New-York, Buenos-Ayres, Montevideo, — ^ — aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Rio-de-Janeiro întâlneşti pretutindeni pe aceste Subscrisul aduc la cunoştinţă pu- a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
nefericite exportate, tot dovezi ale slăbiciunii Dlică, că sunt aplicat a vinde: casa, l u c r a r e .
poliţiei ungureşti. curtea şi grădina, apoi toate par Ca unica t i p o g r a f i e românească în
celele necomasatc, de pe hotarul comu acest mare comitat, se roagă de bine
— Şeful statului m ajor, generalul
Beck, după-cum ni-se scrie din Blaj, va sosi nei Romos şi Vaidei, precum şi tabla voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
Joi acolo, însoţit de vre-o cincizeci de oficeri, comasată de 31 j ugere, aflătoare vis-ă- rom., precum şi al privaţilor.
ca să facă studii strategice. Ceneralul Beck, vis de fostul făgădău al Romosului (pă
împreună cu toţi oficerii vor sta două zile mânt fertil şi plan), în fine, tabla de
în Blaj, fiind oaspeţii Exc. Sale Metropolitu-
5 jugere tot din hotarul comunei Romos,
lui Dr. Victor Mihălyi.
aflătoare de cătrâ pădurea Orăştiei.
Casa, curtea şi grădina, cu toate
— G rin din ă. Din Baia-mare se scrie
că grindina a nimicit sămănăturile de pe ho supraedificatele, apoi parcelele neco
„MINERVA" institut tipografiic în Orăştie.
