Page 1 - Activitatea_1901_06_24
P. 1
Anul I. Orăştie, 20 Iunie n. 1901 Nr. 24.
Redacţa: Admnstraţa :
S trad a B eriului Nr. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe »/a de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancate nu se primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Ultraism la culme. parlamentul ţerii noastre cu program şi în natură, există în lume, în internul fie dăm socoteală despre starea în care ne aflăm
cărui popor, şi chiar şi în molecula poporu şi despre cele-ce avem să facem sau să în-
de naţionalitate si fie declaraţi de in
lui, în familie. Vremurile deci, la cari de trelăsăm pe viitor; ba este firma mea con
compatibili ca deputaţi!
atâţia secoli suntem învăţaţi, nu ar trebuî să vingere, că ori-ce s’a făcut fost-a bun sau
Coniraţii maghiari în toată ziua Va să zică, după teoria cea mai ne pună pe. gânduri, dacă irămânlările cari se rău, numai cu bună credinţă şi din dragoste
descopăr în şirul bărbaţilor nemaghiari nouă a unui adevărat ultraism la culme, petrec astăzi în sînul poporului nostru nu ar pentru neam s’a făcut.
câte un nou »ultraist«. cele 12 milioane, ori fie şi numai 10 fi de natură simptomatică, şi nu ar constrînge
milioane de cetăţeni nemaghiari, n’ar pe ori-cine se ocupă cu psychologia poporu
Cum cutează vre-un Român, Slo
vac, Sas, Sârb să declare la careva avea dreptul de a se presenta în par lui, a lua cont de ele şi a se ocupa cu cău Clubul român din Orăştie.
şele fenomenelor, ce se desfăşură înaintea
prilej mai public, că el odată cu capul lamentul ţerii susţinute şi cu sângele ochilor noştri, căci se pare că ne aflăm în
nu vrea să se facă Maghiar, verdictu-i şi averea lor, decât numai ca aderenţii astfel de stări, în cari străbunii noştri aveau
In anul 1897 la 17 Februarie s’a re
gata: e ultraist periculos! trădător de oare-cărui program maghiar ! obiceiul a exclama : videant consules ne qttid c o n s t i t u i t clubul român local pe un nou
patrie! iridentist! etc. Un eflux mai absurd a unui şovi reipublicae aliquid detrimcnti căpiat. period, pe basa listei electorale, adecă pe
nism ultraist nu se poate închipui!
Dacă iubirea de neam, şi lupta- Sunt vre-o doi ani de când a început cât timp ţine organisarea politică a oraşului,
rea pentru drepturile şi instituţiunile Noi nu purtăm nici o frică de ast a se manifesta într’o parte a presei noastre alegând de preşedinte pe Dr. loan Mihu,
fel de proiecte teribile, pentrucă un existenţa unui curent, care tinde Ia o schim
noastre naţionale sunt ultraism, tradare vice-preş. Dr. Aurel Munteanu şi secretar
de patrie, iridentism, apoi cu toată mân lung şir a secolilor ne dovedeşte, că bare parţială a programului naţional dela 1881, Laurian Bercian. Deoare-ce unii membrii ai
făcând propagandă pentru abandonarea pasi
dria ar trebui să recunoască peste 12 simţul nostru naţional e cu mult mai vităţii parlamentare. Articoli de acest sens, clubului (senatorul David şi apotecarul Vlad)
în rinduri au votat în representanţa orăşe
milioane de cetăţeni Maghiari ai statu puternic şi intensiv decât să existe pu cu mai multă sau mai puţină perdeauă, s’au nească contra concluselor acestuia şi a inte
lui nostru, că ei toţi sunt ultruişti alias tere ce l’ar putea stinge din inimile strecurat apoi şi în acea parte a presei reselor româneşti, s’a aflat de lipsă a sti
«trădători de patrie!« noastre. noastre, pe care am fost obicinuiţi a o ţinea pula condiţiuni clare pentru membri. Acele
Şi oare în ce se manifestează «tră Condamnăm însă astfel de încer mai conservativă în ceea-ce priveşte schim sunt următoarele:
darea de patrie« şi »iridentismul« aces cări, ca atacuri bombastice şi nesocotite, barea esenţială în politica noastră ; secolul al 1. Pentru a validita mai cu succes in
XX-lea în fine ne-a înmulţit presa politică cu
tor 12 milioane de cetăţeni ? din punctul de vedere a armoniei, ce 2 organe. teresele româneşti în afacerile comunale ale
Răspunsul e simplu: ar trebuî să domnească între popoarele oraşului să se constitue un «Club român co
Aceste sunt simptoamcle din cari fără munal».
Ei cu toţii contribue cu sângele şi acestei patrii. multă bătae de cap putem să deducem, că : 2. Membrul clubului poate fi flecare
averea lor la susţinerea şi apărarea Pe această armonie e basată si nemulţămirea cu situaţiunea politică român din Orăştie cu drept electoral dietal,
patriei. guranţa statului nostru poliglot, îndes- actuală ţi cu tactica obsetvată până acum în dacă să obligă prin subscrierea acestor con-
Fireşte Românul, pe lângă cea mai tulirea naţionalităţilor e singura garan luptele politice este generală; şi că: diţinni a observa strict disciplina clubului.
mare bunăvoinţă, nu poate jertfi alt ţie, că în vremuri grele toţi cetăţenii o parte a poporului nostru (căt de mare 3. Fiecare membru este obligat a res
fel de sânge decât sânge .român, Sâr vor sta la culmea chemării lor. este această parte deocamdată cu greu se pecta decisiunile clubului.
4. Ori-ce acţiune sau vot dat în con
bul, sânge sârbesc, Slovacul, slovăcesc. Astfel de ziduri chineze de ale lui poate constata) aşteaptă o ameliorare a si- tra decisiunii clubului aduce cu sine eschi-
Şi ce vedem La încassarea contri- Eszterhâzy sunt periculoase dar’ nu pen tuaţiunei actuale numai dela a b a n d o n a r e a derea din club.
pasi vi t ăţ i i politice, pe când o altă
buţiunilor de sânge? tru noi, ci pentru basa existenţei pa parte, nefiind în stare a da un alt stat posi- 5. Membrului, care nu poate adera ia
O egalitate colosală! triei noastre, ameninţă, ba eschide cu vre-un conclus al clubului, îi este permis a
tiv, se leagănă iii speranţa unui viitor mai
încă nu s’a întâmplat nici-odată ca desevîrşire restabilirea unei apropieri bun, care ne va pune în posiţiunea de a ne se abţinea în caşul concret dela vot, având a
motiva aceea.
vre-un flăcău Român, Sâtb, Slovac ori mai sincere, ori apoi a unei bune înţe putea realisa aspiraţiunile noastre naţionale
6. Clubul îşi alege un preşedinte, un
Sas, să fi fost scos afară din sala de legeri a popoarelor diferite. fără mari încordări spirituale şi fisice. vice-preşedinte şi un actuar referent.
asentare, pentru-că în vinele lui nu curge Credem însă că acest făt absurd Ar trece peste cadrele unei s>-rii de at-
ticoli de ziar, dacă aş voi să descriu mai pe 7. Clubul să întruneşte în preziua fie
sânge de maghiari s’a născut mort, şi dl ministru-preşe cărei şedinţe a representanţei orăşeneşti şi
larg căuşele situaţiunei actuale politice, nu
L'a primit aşa, cu sânge nemaghiar. dinte Szell nici nu va căuta, nici nu la invitarea preşedintelui. 28 subscrieri.
se poate mai miserabil • •; voiu încerca decisă
Asemenea şi cu contribuţia în bani. va găsi vre-o formulă, cu care să-l în fiu cât mai scurt şi voiu constata, că aceste In urma unor neplăceri ce le-a avut
Şi toţi aceştia, cari la încassare corporeze în programul său: lege, drept cause sunt: Dr. Ioan Mihu cu funcţionarul de bancă
Iuliu Popoviciu, care afacere o vom publi
sunt tractaţi cu atâta egalitate şi fră şi dreptate! 1. in terp retur ea greşită a p ro
ţietate, toţi până într’unul afirmă sus şi Astfel de bac cili periculoşi să nu g ra m u lu i n a ţio n a l dela 1881, care a ca-o de altă-dată, a abzis dela preşedinţa
tare, că ei cu trup cu suflet sunt Ro se încuibeze în trupul patriei: că ar avut de urma e procesul Memorandului şi „Arde!enei“, Casinei, Reuniunii de înmormân
tare, Despărţământului asociaţiunii şi a clu
mâni, Slovaci, Sârbi ori Saşi! Şi ca deveni caşul de terapie prea complicat toate urmările finale ale acestuia, împreună bului. Abzicerea aceasta din urmă a sunat:
atari vreau să trăiască şi să moară, ce azi încă se poate lecui, mâne poate- cu declararea neexistinţei noastre ca indivi „D. S. D. Laurian Bercian, secretar al clubu
Maghiari nu vreau să se facă! adecă să provoace agoniă; doctorii dela cârmă dualitate etnică; lui comunal român Loco. Te rog a aduce la
după terminologia confraţilor maghiari, 2. educaţiunea politică, pe care .Tri cunoştinţa clubului comunal, retragerea mea
vor şti să se ferească de caşuri de a- buna» veche a dat-o cetitorilor săi, propa def i ni t i vă dela presidiul aceluia. Orăştie,
şi mai cu seamă a presei maghiare ceste sporadice ale ciumei politice. gând şi nutrind un curent peste măsură ra 24 Maiu 1898. Dr. I. Mihu m. p“.
sunt: ultraişti, trădători, iridenţi etc. dical şi intolerant, care nu voia nici să me
Această scrisoare o am adus la cunoş
Dacă însă aceşti egal îndreptăţiţi diteze asupra unor păreri, cari nu stăteau în tinţa clubului, invitat la 29 Maiu n. a. c.
la contribuire, îşi reclamă drepturile lor, PASIVITATE sau ACTIVITATE? consonanţă cu vederile preconisate din partea Conclusul aceluia a fost: Dl Dr. Ioan
voesc ca membrii unui partid naţional, numitului ziar. Urmarea a tost, că mai mulţi Mihu este rugat a conduce şi mai departe,
de conducători di-stinşi ai poporului român au
adecă ca Români, Slovaci ori Sârbi să Dr Eugen de Lem^nyi. tot cu acel efect, destinele afacerilor clubu
fost discreditaţi cu desăvîrşire, omorîţi poli lui român în calitate de preşedinte, votân-
se întrunească, să trimită cu progra ticeşte, ear’ urmarea finală este o neîncredere du-isă şi cu acest prilej cea mai intimă în
mul lor naţional câte un deputat la Mot t o : Ich bilde mir absolută iaţă de ori-cine ar cuteza să dee credere a tuturor Românilor. Conclusul i-s’a
lupta parlamentară, voesc să conlucre nicht ein, ich konnte was vre-un sfat, fie bun, fie rău, pentru îndrepta expedat recomandat. La aceasta răspunde:
lchren, die Menschen zu
la consolidarea naturală şi reală a pa rea situaţiunei în care ne aflăm, fiindcă în P. T. Clubului comunal român în Orăştie.
bessern und zu bekehren. urma ştirilor legendare răspândite despre ve
triei comune prin aplanarea diverginţe- {Gijhte). Vă rog de nou şi cu tot respectul a lua spre
n a lita tea conducătorilor n o ştri e ge
lor regretabile ce există între ei şi cei ştiinţă, că pentru viitor nu doresc a mai
I. nerală părerea, că ori-cine se amestecă în
dela putere, dacă e vorbă de exerciarea face parte din club, ceea-ce aduce cu sine
FYământări intensive se petrec de mai politică, trebue să o iacă aceasta din vre-un încetarea mandatului cu care am fost onorat.
drepturilor naturale necontestabile, atunci mult timp în sînul poporului român, fră interes egoistic. Vinerea, 14 Iulie 1898. Cu toată stima Dr.
s’a isprăvit cu egalitatea şi frăţietatea! mântări, cari dacă sunt mai puternice, ies la Nu voesc să învinovăţesc pe nimenea, Mihu m. p.
Vedem tocmai acum un cas ecla iveală prin articoli de ziare, ear’ când sunt nici să cer dare de seamă dela cineva ; dar’ In urma acestor peripeţii, la care a dat
tant ultraist în privinţa aceasta: convulsive, dau naştere la organe nouă de a trebuit să fac acest destul de scurt resu- naştere atacarea grandomaniei unui Dr. Mihu,
publicitate, chemate să apere păreri şi ve mat al slabelor resultate politice obţinute dela ce era de făcut? decât că în o şedinţă ce a
Contele Eszterhâzi Jârios, un mem
deri, cari nu pot fi representate (poate de loc 1881 încoace, pe lângă o enormă încordare urmat, să fie concrezut cu conducerea aface
bru al casei magnaţilor, adecă a legis-
sau poate nu de ajuns) prin foile politice a puterilor noastre spirituale, morale şi ma- rilor clubului cel mai resolut, competent ţi
laturei, nu se sfieşte a pretinde în pu deja existente. tariale, pentru-că numai cunoscând şi şpre- adevărat apărător a Românilor din Orăştie,
blic, că: aceia cari ar voi să între in Dar’ vremuri grele, vremuri rele există ciind greşelile făcute în trecut, putem să ne comitat, şi dacă va fi de lipsă, din ţară, a