Page 2 - Activitatea_1901_06_24

Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 24.

Drului Aurel Munteanu. Cine voeşte a să Boca cu gineri-său, adecă clica completă. membrii conduşi de interese personale, cari de tineri universitari; s’au înşelat, pentru-că,
convinge despre fapte, răsfoiască procesele Fără alegere, fără nici o propunere, în mod pentru ideea binelui comun de astâ-dată nici precum constatăm din declaraţia francă şi
verbale ale representanţei orăşeneşti şi comi- patriarcha! să esmit 5 membri, cu scop de cel mai mic simţ nu au dovedit şi sunt în bărbătească, conceptele d-nilor membrii a so­
tatense şi va afla destule caşuri concrete. a face o combinaţie, pentru alegerea unui stare a duce la îndeplinire lucrurile lor per­ cietăţii „Petru Maior" sunt deplin corecte, şi
După-ce faptele vorbesc de sine şi noi la biurou şi, pare-mi se, 16 membri în club. sonale cu ori-ce scrupul zicând — pereat faţă de aceste, trebue să sufere naufragiu ast­
„Activitatea11 nu avem pene simbriaşe, afla- Reîntoarsă comisia, propune 16 mem­ mundus. Caşul a fost următorul: doi mem­ fel de moduri mârşave de „reparaturi" de onoare
tam cu cale a le zice acestea, în interesele brii, cari pe lângă representanţii de comitate, brii chiar din Orăştie vin în amintita şedinţă familiară ori personală.
purului adevăr. Atunci, când străinii recu­ vor forma clubul orăşenesc. Preşedinte să de tristă memorie şi propun că de oare-ce
nosc capacitatea de combatere, nu mai în­ alege Dr. Ioan Mihu, vicepreşedinte N. Vlad, ziarul D-voastre a lovit în părinţii lor, sub
cape îndoială, că şi înşii duşmani făcuţi, însă secretar I. Branga. Aşa s’a săvîrşit reconsti­ ameninţare, că la cas contrar abzic din cali­
nu năspuţi, încă siliţi sunt a o recunoaşte. tuirea clubului în un mod arbitrar, vrednic de tatea de membrii să se scrie on. Redacţiuni Dela adunarea municipiului Sibiiu.
Atacerile clubului şi intereselor româ­ clica „Ardelenii". Să le fie de bine. Să nu a nu mai trimite jurnalul şi cer dela societa­
neşti erau cu mai mare înverşunare apărate, uite, că şi această faptă se va sparge de ca­ te satisfacţia pentru ultragiarea părinţilor
sub conducerea lui Dr. A. Munteanu, decât petele lor. lor. Pentru un cas de votare, îşi aduseră Interpelaţia dlui Dr. A. Frâncu.
sub c o n s e r v a t i v a egi dă a a n t e c e s o ­ Acum să comunică scrisoarea clubului şi partisani dintre membrii. Afară de aceea
Din însărcinarea clubului naţional ro­
r ul ui seu D r. I. M i h u, care, ca şi toate săsesc şi să face propunere ex presidio, ca era vremea examenelor atunci, comitetul
mân am onoarea a adresa d-lui vice-comite
legile ungureşti, totdeauna îşi lasă câte-o clubul român să adereze la propunerea ace­ era representat prin câţi-va membrii; majori­
al comitatului Sibiiu următoarea
uşiţă de scăpare. luia, de a-se alege deputat la universitatea tatea o formau membrii aduşi anume de
Prilej la afacerile clubului orăşenesc, săsească Dr. A. Amlacher, preot lut. în Romos. amintiţii 2 protestători pentru a-’i sprijini la In te rp e la ţie ;
ne-a dat de a scrie, o invitare smintită a L. Bercian propune, cu considerare la votare. La votare şi învinseră cu maioritatea
clubului săsesc. Clubul săsesc face cunoscut acea împrejurare, că în Orăştie sunt 136 ale­ absolută de unul: 6 membrii votară pro şi Considerând, că alegerile parlamentare
că la 17 1. c. va avea loc alegerea unui de­ gători Români, 107 saşi şi 203 Unguri, jidani, aceştia formară maioritatea. Membrii comi­ viitoare se vor face după toate prevederile
putat la universitatea săsască şi o expedează ţigani şi alte adăugături, ca pe viitor să se tetului fură contra. Caşul e ridicul în sine sub era cabinetului Szăll venit la putere cu
apotecarului Vlad, care nici nu aparţine clu­ pretindă a-se alege tot la al treilea ciclau şi şi amusant fatal odată, cum membrii vin a falnica devisă : lege, drept şi dreptate;
bului român. Acesta cu alţi clicaşi, fără de român, neavând Românii nici când represen- cere satisfacţia dela societate, folosindu-o de considerând, că ordonanţele fostului mi­
subscriere, invită numai pe ai sei aderenţi la tant. Face în scurt istoricul legii din anul mijloc în chestii pur personale. nistru de interne Hieronymi, prin cari se in­
o consfătuire pe Sâmbătă 15 1. c. în Casina 1876 referitor la universitatea săsească (art. A doua zi discuţie vină fu în localul terzice ori-ce organisare de partid politic pe
română. Biroul legiuitor al clubului invitase XII) apoi eludarea elementului român dela societăţii. Toţi condamnau purtarea micei basă naţională, se disolvă partidul naţional
deja pe toţi alegătorii de deputat la o con- acest drept. maiorităţi de şase inşi, cari voiesc a folosi român şi se pedepseşte drept contravenţie
ferenţă tot spre acest scop, pe Duminecă în Ioan Moţa afirmă, că pactul este bine numai societatea, nu însă şi a fi de folos ei. orice manifestare şi adunare a membrilor
16 1- c. după eşirea din biserică. lucrat de Dr. I. Mihu, şi Român este ales Comitetul societăţii care după-cum am amin­ acestui partid, calcă legile, violează dreptul,
Interpelat un factor din clubul săsesc totdeauna în comune. Ce mai logică ? Câtă tit dela început au fost contra, chiar şi prin atacă dreptatea şi subminează însăşi consti­
pentru-ce s’a expedat invitarea apotecarului cunoştinţă de causă ? Afirmarea a fost com­ aceea şi-a arătat desaprobarea, că nu a dus tuţia parlamentară representativă, basată pe
N. Vlad? declară că biroul a smintit şi va bătută scurt din partea membrului ante- la îndeplinire decisul societăţii [natural a regimul alternativ al partidelor;
, . ;r
face disposiţii de a să expeda comunicatul vorbitor. marei maiorităţi de şase]. Noi subscrişii, cari
considerând în special, că ordonanţele
biroului clubului românesc. Cu datul de 14 In firul desbaterilor iese la iveală, ceea condamnăm o astfel de purtare ca aceea,
lui Hieronymi înfrâng făţiş legea, fiindcă deo­
1. c. clubul săsesc face cunoscut că, a can­ ce era necunoscut, că adecă Saşii sunt divi- drept ecou al voinţii universitarilor din Pesta parte §. 106 al legii electorale asigură neli­
didat pe preotul lutheran din Romos, Dr. A. saţi în două tabere. Unii pe lângă Dr. A. cu data aceasta regretăm caşul ca atare şi
mitată libera formaţiune de partide, prin ur­
Amlacher pentru cercul electoral al oraşului Amlacher (verzii) şi alţii pe lângă primarul Vă rugăm a ne trimite şi mai departe pre­
mare nici o stăpânire nu poate fără lovitură
Orăştie, în şedinţa clubului român ţinută F ridrich Acker. ţuitul D-voastre ziar, ceea-ce întărim cu
de stat să restrîngă acest drept, de altă parte
Sâmbătă în 15 1. c. Sever Procinkievic, Pusă întrebarea cu cine să voteze, L proprii subscrieri. fiindcă codicele penal de pe contravenţii o-
avănd în vedere numărul mic al celor pre- Bercian face propunerea, a se însărcina biroul 12 subscrieri originale.
senţi, abia 10—14 inşi, pe când numărul de a pacta imediat cu una din partide pentru preşte puterea executivă de a statua contra­
alegătorilor români în Orăştie este 136 de alegerea de peste trei ani, căci prilejul este N. B. Depărtându-se deja partea cea venţii în afară de domeniul strict poliţia!, deci
contravenţia decretată prin Hieronymi depă­
inşi, face propunerea a să ţinea şedinţa clubu­ tocmai binevenit. încât pentru care este a-se mai mare a membrilor din Pesta nu s’au putut şind jurisdicţia legală constitue un abus de
lui mâne zi Duminecă în 16 a. 1. c. la 4 vota, declară, că primăriul arată cu mult aduna mai multe subscrieri, însă Vă asigu­
ore în „Casina Română", luând asupraşi, ca mai mult interes cătră căuşele române şi în răm că afară de cei 6 membri corteşiţi de putere contra libertăţii personale a cetăţenilor;
„cei doi" domni, nu e nime în societate,
funcţionar orăşenesc invitarea tuturor alegă­ special a şi dovedit aceasta, pe când celalalt care să nu condamne procedeul sus descris. considerând mai departe, că ordonanţele
torilor. Biroul legiuit informat de numitul candidat şi aşa nu locueşte în Orăştie. Unii din chestiune stau în flagrantă contrazicere cu
funcţionar orăşenesc, a abstat dela ţinerea să provoacă la pact, care ar pretinde ? Accep­ Am publicat această desminţire plină drepturile cuprinse în constituţia representa­
tivă parlamentară şi. democratică, deoare-ce
adunării proiectate la şcoală, acceptând pe tarea decisului clubului (oare fraţii saşi au de indignare foarte îndreptăţită.
aceasta. Alegătorii adunaţi în număr de respectat odinioară conclusul clubului româ­ Rcflexiunile noastre la adresa celor „doi suspind dreptul liberei întruniri şi în acest
circa 40—50 inşi, s’au şi întrunit în locali­ nesc?) In fine să decide a rămânea pasivi. domnişori", cari bagseamâ din motive sani­ chip a formării de partide, în consecuenţă
tatea casinei. Senatorul Daniil David, nu Cu toate acestea a doua zi, în 17 1. c., apri­ tare, nedemne de tineri universitari, pe cale confiscă dreptul electoral şi falsifică voinţa
ştim din a cui autorisare ocupă locul în gul preşedinte al clubului a dispus, tot în ca­ ţării în legislaţie şi afară de aceasta atentează
formă de preşedinte şi zice cam următoarele: litate de preşedinte al „Ardelenei", ca cei necorectă şi nebărbătească a voit să-şi câş­ la libertatea personală a cetăţenilor, şi deoare­
Deoare-ce clubul şi mai vârtos biroul ace­ trei funcţionari ai institutului să voteze, ceea-ce tige satisfacţie, pentru pretinsele ofense fa ­ ce lipsirea cetăţenilor de naţionalitate română
mi l i a r e (I), ce ar fi suferit din partea noas­
luia de câtva timp nu mai lucră nimic, ci unii au şi împlinit întocmai, votând pentru can­ tră,— sunt scurte: de dreptul de a se grupa după naţionalitatea
alegători (clica «Ardelenii») au aflat de lipsă didatul Dr. Amlacher, ear’ secretarul clubu­ lor în partide politice pentru apărarea inte­
a Invita pe alegătorii cu scop de a să recon­ lui, învăţătorul I. Branga a luat raita după Stimabila tinerime universitară in decla­ reselor lor politice, economice, culturale, lo­
stitui clubul, cu atât mai vârtos, că le-a ve­ alegători pe drumul ţerii şi partea din jos a raţia de mai sus, a fost foarte, ba prea cru- veşte chiar în egala îndreptăţire a naţionali­
nit o scrisoare dela clubul săsesc privitoare oraşului şi secretarul „Ardelenei" (întrucât ştie ţătoare faţă de „cei doi domnişori", că tim­ tăţilor admisă în titlul legii, ce poartă acest
la alegerea de deputat la universitatea să­ şi secrete dela institut, în urma legăturilor de brând procedeul lor de o purtare condamna­ nume şi înfrânge acea normă generală consti­
sească. nemotenie cu direcţia) Tănasă, a luat’o prin fabri­ bilă, nu i-a numit şi cu numele. tuţională, că ori-ce principiu politic, deci şi
Propune alegerea unui preşedinte ad hoc. că, măhală şi uliţa ţiganilor pentru a câştiga Să ne fie permis a satisface dorinţei naţionalitatea poate să formeze basa unei
Secretarul legiuit al clubului Laurian Ber- alegători pe seama lui Amlacher. Şi aciasta mai multor cetitori de-ai noştri, cari s’au scan- partide politice legale şi constituţionale;
cian având cuvîntul zice: este logic. Oare „Ardeleana" pentru aceea dalisat de un astfel de procedeu ascuns după considerând, că chiar dreptatea s’a ni­
există să presteze servicii unilaterale atunci, spatele unei societăţi academice, şi a-i numi
înainte de toate îl cuprinde mirarea, micit, când prin disolvarea partidului naţional
când nu ai nimic nici în clin nici în mânecă, pe „cei doi" cu numele lor, sunt: Co r ne l
cum oamenii nechemaţi vin a învita clubul român decretată prin Hieronymi sub marca
cu deputăţia ? Şi mai vârtos, când cu o zi David, stud. med. şi R. Boca, stud. iur.
alegătorilor, şi cum afirmă aşa un neadevăr exclusivismului rassei dela putere s’a luat to­
înainte s a decis solidaritate, lăsând partidele Apucătura acestor „doi" e cât se poate talităţii poporului român din ţările Sf. Ştefan,
sfruntat, că clubul a încetat de a funcţiona
ca atare. Să miră mai departe, cum vine săseşti să-’şi vadă de ale sale. Norocul că s’a de josnică, şi noi aşa credem, că i deea pe care popor partidul naţional român l-a
de ocupă locul presidial chiar un funcţionar aflat doi membrii români în apropierea casei apucăturii s’a născut în Orăştie, pentru-că representat şi-l representă şi acum de fapt
orăşenesc, atunci când este mai puţin che­ oraşului şi au îndrumat alegătorii cătră casă. seamănă de minune cu faptele iubiţilor lor şi dfe drept, posibilitatea de a-şi precisa ati­
Adecă a doua zi au şi sfeclit-o cei puşi în părinţi.
mat. Declară că Invitarea clubului săsesc este tudinea faţă de corpul legislativ din incidentul
fruntea clubului şi încă sub mantaua „Ardelenei".
smintit adresată apotecarului N. Vlad şi că Cei „doi" ar fi trebuit să ştie două lu­ alegerilor parlamehtare, şi s’a scos deci acest
invitarea legiuită al acelui club drept rectifi­ încât ştim şi noi, apoi chiar Directoru­ cruri, şi anume: popor din cadrele constituţiei, şi mai consi­
care s’a expedat fapticului preşedinte Dr. A. lui executiv al „Ardelenei" nu-i plac corteşi- un ziar corect îşi face datorinţa, dacă derând, că dreptatea s’a stîns când cu desechi-
Muntean, pe care în lipsa aceluia, o presen- rile prin oamenii proprii, mai cu seamă când biciueşte fapte condamnabile a unor oameni, librarea puterilor în stat guvernul lipseşte ce­
tează în calitate de secretar al clubului. nu se rentează. fDovadă când. de deputat cari sub scutul autorităţii „Ardelenei", ba abu- tăţeanul cu forţă de dreptul său suveran de
Pentru pertractarea scriptei clubului să­ Luca de acum 12 ani). sând de puterea acestui institut român, nu a înrîurl asupra legislaţiei şi-l mai şi pedep­
sesc, ca lucru grabnic n’are nimic contra de Ş tie m u lte. se sfiesc a seduce şi poporul; amestecându-1 seşte pentru încercarea de a-şi validita drep­
a se alege un preşedinte ad hoc. în controversele, ce s’a ivit în urma maliţiei turile, la a căror folosire îl obligă însăşi
unei elice răutăcioase, în sinul inteliginţei de constituţia;
La propunerea mai multor inscenatori
ai acestei conferinţe, fără contrazicere să acla- O desminţire strajnică. aici, şi amăgindu-1 cu cele mai ticăloase min­ considerând în urmă, că aplicarea ordo­
mează de preşedinte ad hoc apotecarul N. ciuni, propagând astfel demoralisarea ţărăni- nanţelor lui Hieronymi, faţă de care cabinetul
Vlad, ear’ de actuar învăţătorul I. Branga. Primim dela membrii societăţii mei; al doilea lucru, e: Szăll încă nu şi-a precisat vederile, din par­
Imediat cere cuvântul L. Bercian cu scop de »Petru Maior« următoarea declaraţie- un tînăr cinstit, ori „doi" să fie, să­ tea vre-unui ministru trebue să se urmărească
a să stabili condiţiunile clubului şi de a face rind în apărarea onoarei (?!) ofensate nu să prin imediata punere sub acusă conform legii
istoricul celor împlinite din partea clubului Budapesta, 4 Iunie n. 1901. ascund după spatele unei societăţi academice, asupra responsabilităţii ministeriale, şi că orice
şi a biuronlui în cele 14 şedinţe trecute, ţi­ întocmai ca iubiţii lor părinţi după spatele funcţionar, care aplică asemenea ordin, pe care
On. Redacţiune! „Ardelenii" I şi nu să încearcă a seduce pe după lege e în drept a-1 aprecia din punctul
nute sub conducerea biuroului ales la anul
1897. Pe motiv că are să se constitue, nu Subscrişii membrii ai societăţii „Petru membrii societăţii cu minciuni ruşinoase, ni- de vedere legal şi constituţional şi a-i refusa
i-să dă cuvânt şi într’un mod neobicînuit, Maior", regretând caşul întâmplat la amintita suind, că prin dânşii să-şi stoarcă satisfacţia, aplicarea, — fiindcă loveşte în libertăţile ci­
neparlamentar şi brusc i-se deneagă dreptul societate venim a ruga pe Prea On. Redac­ ce ei, cei „doi" n’a fost destul de bărbaţi a vile şi în particular în libertatea personală ga­
de vorbire atât din partea preşed. ad hoc cât ţiune a ziarului „Activitatea" a ne trimite pretinde. rantată în constituţie, — comite abus de pu­
şi din cea alui Dr. Pop, Dr. Dobo, senatorul ziarul şi mai departe sub condiţiile din trecut. S’au înşelat într'un mod ruşinos aceşti tere oficială şi violarea libertăţii personale pe­
David, pretoru Orbonaş, popa Moţa, Eremie Ce s'a făcut la societate a fost manopera unor doi încercători, cu machinaţiunea lor nedeamnă depsite prin codul penal: