Page 4 - Activitatea_1901_06_24

Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 24.

Dela masa. studenţilor din Brad. fi rămas fără sutele ce le-a încassat, dacă nu birdsâg 1900. âvi V. 499/5 szâmu văgzăse
se întâmpla aşa, căci parochul Vasiliu Basarab D I V E R S E folytân 94 kor. 40 fiii. tokekâvetelâs ennek
de sigur ’şi-a deschis de multe-ori punga până 1899. ăvi november hd 9. napjâtdl jârd 5°/0
Pe lista nr. 49 prin dnul Dr. Aureliu a ajuns la adecă. La urmă corespondentul kamatai, ţ/3% vâltd dij âs eddig osszesen
Novac, Biserica-albă: 1) Dr. Aureliu Novac,
continuă: «Sibiiule şi şefule tractual, dacă Primul bilet de bancă. 148 kor. 20 fill.-ben birdilng mâr megâllapi-
adv. 30 cor., ca binefăcător fundator, 2) Di-
aşa vă înţelegeţi chemarea, atunci acoperiţi- tott kbltsâgek erejâig Voja kOzsâgben vâgre-
mitrie Miletici, privatier, 3) Dimitrie Bălănescu, vă ţaţa. Cu căpătuieli ca şi aceste nu ne facem Vitrinele cabinetului de.estampe, dela hajtâst szenveddk lakâsân leendâ eszkbzlâsâre
comerciant, 4) Andreiu Boborony, comerciant, nici o cinste înaintea străinilor». Pentru aceste museul britanic din Londra, s’au îmbogăţit 1901. evi junius ho 25. napjânak delutâni 2
5) Simion Bozanciu, notar pens., 6) Iosif Tă- cu o vignetă foarte curioasă. E vorba de un ârâja hntâriddiil kiliizetik es ahhoz a venni
calumnii dl protopresbiter Vasilie Domşa dela
măşei, preot, în Vraniu, ca binefăcători pe vi­ Orăştie ne-a intentat proces de presă şi re- bilet de bancă emis în China sub domnia szândâkozdk oly megjegyzăssel hivatnak meg,
aţă cu câte 20 cor., 7) Pavel Roşiu, preot, dacţiunea foii noastre în urma acesteia declară împăratului Hung-Wn acum cinci secole şi hogy az ârintett ingdsâgok az 1881. ăvi LX.
Vraniu, ca ordinar cu 1 cor., 8) Iosif Pei ian, jumătate. Acest bilet este cel mai vechili spe­ X.-ct. 107. âs 108. §-a ărtrlmăben kâszpânz-
următoarele: Comunicatul s’a publicat în foaie
privatier, ca ajutător cu 5 cor., şi 9) Ignat fără ştirea redactorului; calumniile cuprinse cimen de hârtie monedă, care se cunoaşte fizetâs mellett, a legtobbet igâionek becsâron
Popoviciu industrieş ca ajutător cu 2 cor., în el, după cercetările noastre ulterioare, nu până acum: el e anterior cu trei sute de ani aiul is el fognak adatni.
Suma 138 cor. au nici o basă, regretăm publicarea lor în celor dintâia emisiuni de bilete de bancă Amennyiben az elărverezendo ingdsâ-
Pe lista nr. 50 dl Vasile Almăşan, ad­ în Europa, actele dela Banca din Stockho'm.
foaie şi declarăm pe onoare, că nu ştim dela gokat mâsok is le âs feliilfoglaltattâk s azokra
vocat în Cluj, 50 cor., ca binefăcător fundator, Mai ales acum, când imperiul chinez eobiec­
cine ’l-am primit, ear’ pentru apariţia lui în kielâgitâsi jogot nyertek volna, jelen ârverâs
tul interesului general, biletul de bancă din
Pe lista nr. 51 prin dl advocat Ioan coloanele foii noastre în absenţa noastră dela az 1881. ăvi LX. t.-cz. 120. §. ârtelmâben
cerescul imperiu e obiectul unei curiosităţi
Budinţan, Bocşa-română: 1) Ioan Budinţian, redacţie în acel timp, prin aceasta cerem ezek jnvâra is elrendeltetik.
generale. Acest bilet e de patruzeci şi
adv. 10 cor., 2) Cornel Budinţian, jurist ab­ scuse. — Arad, 10 Iunie 1901. I. Russu Si­
şease centimetri lungime, de două-zeci şi opt
solut 4 cor., 3) Nicolau Antal, jude cerc. 5 rian, redactor responsabil». Kelt Algydgyon, 1901. ăvi junius hd 8
cor., 4) Ştefan Godian 2 cor., 5) Dr. Corneliu şi jumătate lăţime; el e acoperit cu nişte ca­ napjân.
ractere bizare, pe cari savanţii dela British
Petric, subjude cerc. 2 cor., 6) Matilda Bu­
— Calea fe ra tă Iu rn u -Jto şu . Joi în Museum se silesc să le descifreze. Biletul e
dinţian 4 cor., ca membrii ajutători. Suma RUSZULY IMRE,
săptămâna trecută s’au aşezat şinele de îm­ foarte bine conservat. Cum se vede, Chinezii
27 coroane. kir. bir. vâgrh.
preunare a căilor ferate ungare cu cele ro­ cari au inventat atâtea lucruri, au inventat şi
Lazar Petrica din Bucium Sat, ca bine­ mâne în pasul Turnului-roşu, aşa că în cu­
făcător pe viaţă cu 20 cor., rând va urma deschiderea liniei. biletele de bancă.
Pe lista nr. 53 prin dl Avram Stanca, Publicatiune.
paroch în Petroşeni: 1) Avram Stanca lcor., — »F ră ţie ta te < (Testvârisâg) este numele
2) Petru Iacob, oficial de mine 2 cor., 3) Cu unei foii, care a apărut în Alsd-Kubin, co­ 297—1901. vâgrh. sz.
discul în biserică 3 cor. 22 fii. ca ajutoare. mitatul Arva, cu scop de-a lucra în interesul
Suma 6 cor., 22 fii. naţionalităţilor. Redactorul ei este Trinkoczy A r v e r e s i h ir d e t m e n y Subscrisul aduc la cu­
Petiu Gligor, proprietar în Baia de Jdzset. noştinţa publică, că lici­
Criş, ca binefăcător pe viaţă 20 cor. Aulirt birdsâgi vâgrehajtd az 1881 ăvi
Pe lista nr. 55 prin dl Ioan Maximilian, — Un băia t o m o rit de f u rn ic i. Intr’o LX. t.-cz. 102. §-a ărtelmâben ezennel kOz- taţia de bună voie pusă
Stupini: 1) Ioan Maximilian, capelan 4 cor., comună din ţinutul Alsen (Austria), o femee hirră teszi, hogy az algydgyi kir. jârâsbirdsăg pe 7 Iulie a. c. se amână
2) Ioan I. Maximilian, învăţător, 2 cor., ca fiind la luciul de câmp, îşi pusese băiatul 1900. evi Sp. 726 szâmu vâgzâse kdvetkez-
ajutători. Suma 6 cor., adormit pe un rosor, văzând u-’şi mai departe tâben Dr. Muntean Aurel tigyvâd âltal kep- până în luna Octomvrie
Pe lista nr. 56 prin dl Aureliu Savici, de lucru. — Odată numai auzi sberătul co­ viselt Kaliman Tanaszie javâra Zsurzs Niku-
cassar în Lipova: 1) Aurel Savici, cassar co­ pilului şi alergând la el, îl află cu faţa plină lae âs t. ellen 94 kor. 40. fii. s jâr. erejâig a. c. Ziua de licitare se
munal 20 cor., 2) Dr. Aureliu Halic, medic de furnici, asemenea gura, ochii, nasu şi ure­ 1901. âvi januâr hd 29-ân foganatositott kie­ va publica deosebit.
comunal 20 cor., ca binefăcători pe viaţă, chile. Doctorul chemat, n’a putut ajuta ni­ lâgitâsi vâgrehajtâs utjân lefoglalt, âs 726
3) Voicu Hamsea, protopop 5 cor., 4■) Iuliu mica, băiatul în scurt timp a murit. Avis pentru koronâra becsiilt kOvetkezd ingdsâgok u. m.:. Orăştie, la 17 Iunie 1901.
Ciugudean, comptabil 1 cor., 5J Ioan Dejenariu, econoamele române. gazdasâgi âpilletek; jullok, szekâr âs szarvas-
comptabil 1 cor., 6) Constantin Dojovits, pri­ marhâk nyilvânos ârverâsen eladatnak.
vatier 1 cor., 7) Constantin Vuculescu 1 cor., — Un om cu 0 degete. In comuna Mely ârverâsnek az algydgyi kir. jârâs- George Bogdănescu.
8) Georgiu Vancu, comptabil 1 cor., 9) Iuliu Cib trăeşte un om cu numele Popa George,
Onu, învăţător 1 cor., 10) Georgiu Cornea, care are la amândouă mânile şi la un picior
învăţător 1 cor., 11) Ioan Cimponeriu 2 cor., câte 6 degete.
12) David Dabici 2 cor., 13] Hepp Miklos
— 25 de a n i intr-o căm ară. In ora­
1 cor., 14) Florian Roşiu 1 cor., ca ajutători.
şul Poistiers din Francia, după cum să scrie
Suma 58 cor.
din Paris, poliţia de acolo a dat de urma
Pe lista nr. 57 p -if Popoviciu,
unui lucru toarte monstruos, Momâr Marciel,
protopop onorariu in B».,. / Po­ rYa“ insî. lipogr., societate pe acţii
tost prefect şi locuitorul foarte bogat al ace­
poviciu 5 cor., 2) Ioan Hu< «z1* Beriu 1
lui oraş, a ţinut cu învoirea mamei sale, în
cor., 3] Nicolau Costan, pi^JJSI.AA» 1 cor., decurs de 25 ani, pe sora sa Momăr Blanche
4) Ioan Ciumaşiu, învăţător Beriu 60 fii.
într’o cămară întunecoasă, umedă, murdară,
5) Nicolau Cirlea, învăţ. Beriu 50 fii. ca
plină cu tot felul de insecte. Dc multa su­
ajutători. Suma 8 cor. 10 fii.
ferinţă sărmana fată şi-a perdut mintea şi
Pe lista nr. 58 Ioan Bireu, preot în trupul s’a transformat într’un schelet. Dusă
Buceş 5 cor., 2) Sabin Dan, învăţător Buceş de acolo întrun spital şi îngrijită bine, şi-a
2 cor., 3) Azarie Floria v. notariu Buceş 4 venit încâtva la fire, simptomele expresiunei
cor., 4) David Stearu, proprietar, Buceş 2 de bucurie arată cât e de fericită, că a scăpat DE/Xistă deja de 13 ani ş i. este pro-
cor., 5) Petru Bota, notar în Buceş 20 cor., din acel loc infernal. Momer Marcel şi mamâsa,
ca binefăcător pe viaţă. Suma 33 cor., cunoscută de o muere foarte sgârcită, au fost vezută cu to t fel ul de m a t e r i a l
ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
C om isiunea a d m in istra tivă . deţinuţi.

— Isto ria u n e i fe te de zid a r. In lEnstiiukuI Wî'pQgzafiG
N0UTĂTI foile din Strassburg cetim următoarea isto­
rioară romantică: Dela Strassburg spre Nord,
în comuna Hochfelden locuia o muere în ii
— liegele la P raga. In 12 a. 1. c. a vîrstă de 50 de ani şi era de toţi numită con­ 99 inerva.
sosit M. Sa Regele, însoţit de ministrul pre- tesă. Biografia contesei o cunoşteau şi copiii
sident Kdrber la Praga, capitala Bohemei, acelei comune. Ca fata unui zidar sărac, şi pe lângă că efectueşte or i - ce co­
unde a avut o primire pompoasă si foarte ca alte elsaţiane, s’a dus de servitoare în m a n d e r e p e d e şi cu preţ uri m o d e ­
însufleţită. Primarul Srb a salutat în limba Paris, unde prin frumuseţa ei deosebită, în
rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
cehică, tot asemenea şi M. Sa Regele a răs­ curînd a cucerit inima unui conte italian. i i
puns în limba cehică. Dar’ aşa se vede, că căsătoria n’a fost feri­ a c e l e a s6 fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Foile de acolo dau o importanţă foarte cită, fata din Hochfelden acum devenită con­ fără erori.
mare acestei visite, dela care să aşteaptă o tesă, nici-decum nu se simţia bine în socie­ Până de present se bucură de sprigi-
situaţie mai pacinică între locuitorii de naţio­ tăţile mai înalte. După câţiva ani a şi urmat nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
nalitate germână şi cehică al acelui regat. divorţul şi contesa s’a reîntors în comuna ei aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
natală. Fetiţa contesei a rămas la tatăl său,
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r î - ce
— U niversitatea d in Glasgow. In căreia ca nu cumva să-i vină în minte cândva l u c r a r e . . .
13 a lunei c. ’şi-a aniversat iubileu de 450 ca să cerceteze pe mamă-sa, îi spunea tatăl
său că mama ei este de mult moartă şi aşe­ Ca unica t i pogr a fi e românească în
de ani.
zată în cripta familiară. Nainte de asta cu acest mare comitat, se roagă de bine­
câteva săptămâni, fata contesei, care încă s’a voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
— D eelaraţiune. In nr. 163 din 2/15
Septemvrie 1900, am publicat în «Tribuna măritat deja, a dat de veste, că mama ei cre­ rom., precum şi al privaţilor.
Poporului», sub titlul: Din jurul Orăştiei, zută moartă, trăeşte încă. Tînăra contesă în­
dată a călătorit la Strassburg, să se întâl­
un comunicat, care atacă procedura oficioasă
nească, cu de mult nevăzuta ei mamă. Con­
dlui protopresbiter Vasilie Domşa la alegerile
tesa încă în acea zi s’a mutat la Roma unde
de. capelan în comuna Romoşel, afirmându-se
despre acelea, că au fost ilegale şi întărirea îşi va petrece zilele bătrâneţii, la fericita ei
fată.
lor din partea scaunului şi consistorului şi
mai ilegală, şi în fine că dl protopresbiter ar
„MINERVA" institut tipografiic în Orăştie.