Page 1 - Activitatea_1901_06_25
P. 1
Anul I O răsti e, 27 Iunie n. 1901. Nr. 25.
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe V2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole
nefrancaîe nu se primesc. Pe an20 franci.
Un n u m ă r costă 16 bani. Foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Atacurile anti-ugroniste şi apăra din al cărei cuprins în legătură cu mai mulţi
Uflron şi jaiionalităţile". rea lui, e interesantă şi caracteristică şi PASIVITATE sau ACTIVITATE? articoli apăruţi în «Tribuna» şi «Gazeta Tran
silvaniei» deduce, că o «eră nouă» începe
din punctul nostru de vedere, naţional.
de
sau a început deja în politica noastră naţio
Dr Eugen de Eem^nyi.
E un lucru de totului suchiat, că nală, care nici decum nu constă într’o schim
îndată cum să răspândeşte despre ca bare de tactică, cum ar fi bună-oară intrarea
Pe dl Ugron de un timp încoace reva bărbat din viaţa publică, cu doar 11. în activitate, ci în ruperea cu aşa numita po
litică «tradiţională».
îl gonesc confraţii lui maghiari, cu toate ar sta în oare-care legătură cu „naţio Situaţiunea în care ne aflam este cât
mijloacele, deşi tocmai din punctul lor nalităţile", i-să aruncă cele mai proaste se poate mai tristă; naţiunea română trân Şi aici trebue să băgăm bine de seamă,
de vedere este procedeul lor nejusti învinuiri în faţă! tită la pământ, legată la mâni şi la picioare, pentru-că aceasta însemnează o rupere cu
risum teneatis, din pai tea unui inginer ungur, trecutul, şi prin urmare recunoaşterea împre
ficat.
De aci se vede, că curentul bol ajuns cândva din mila sorţii ministru de in jurării, că am făcut până acum o politică gre
Acum în zilele trecute a început
năvicios ultraşovinistic, ne consideră pe terne al Ungariei. Numai gura, pe care o şită, ceea-ce în mare parte adevărat este.
din nou a striga asupra lui, şi anume, represintă cele câteva ziare politice, -— şi-o Dacă însă se pretinde dela noi să ne des-
noi, pe „naţionalităţi", de ceva elemente
că ar; fi avut planul, că cu banii fran mai poate încă folosi, şi cu aceasta strigă ca avăuăm noi pe noi înşine, părăsind o poli
periculoase pentru stat! noi nu suntem
cezi s& poarte lupta electorală contra din gura şarpelui despre nedreptăţile ce i-se tică, pe care am urmat-o de zeci de ani,
egali cu cetăţenii maghiari, cu noi lu întâmplă, strigăte, cari fireşte se perd în pus atunci trebue să ni-se presenteze şi un cal
guvernului, că apoi întârindu-se parti
cru bun, ce ar fi în interesul statului, tie, pentru-că o parte măricică a lumii nu cul de probabilitate în privinţa resultatelor pe
dul lui, să poată lupta cu putere mai
nu se poate pertracta! noi totdeauna ştie româneşte; dar’ dacă din toate membrele cari le-am putea elupta prin «era nouă» şi
mare în contra alianţei noastre cu Ger trupului numai gura o putem mişca, trebue prin ruperea cu politica «tradiţională».
în de-ale revoluţiunilor ne-am bate
mania şi Italia, şi pentru o alianţă cu să luptăm deocamdată cel puţin cu această
capul?! Dl A. de.şi s’a extins cu expunerile sale
Francia şi Rusia. armă, care de altmintrelea pusă în mişcare pe 8 coloane ale «Tribunei», nu numai că nu
E un lucru neghiob şi ticălos din la locul potrivit, bună-oară în parlament, nu
Ba a fost „bănuit" (!) că ar fi pac- ni-a dat nici un calcul de rentabilitate poli
partea ori-şi-cui că faţă de naţionalităţi, e de despreţuit.
tat cu naţionalităţile} horribite dictu! tică al erei noue, dar’ nici nu ni-a spus ce
cari deşi sunt neîndestulite, dar’ au Că o astfel de situaţiune nu e de invi înţelege sub »eră nouă« şi în ce ar consta
ca cu ajutorul acestora . set răstoarne diat, zace la mintea omului; dar’ cu toate
fost şi sunt mai loiale decât după tra ruperea cu politica «tradiţională».
tripla■ alianţă, şi să fondeze alianţa acestea nu avem motiv să desperăm. Adevă
tarea lor s’ar putea aştepta, cutează Din espunerile foarte circumspecte ale
noastră cu Francia şi Rusia! rat, că nu am realisat până acum nici un sin
necontenit a ridica astfel de acuse, ori gur punct al programelor noastre naţionale, dini A. cred a fi înţeles, că trebue să
Dacă nu s’ar fi declarat toate ne lăpădăm de dinasticismul nostru «tradiţio
1 dacă nu acuse directe, apoi bănueli şi aşa ceva după modul cum ni-am întocmit
acestea în ziarele serioase ale Maghia nal» dar’ pe de altă parte să lăsăm revindicarea
destul de clar exprimate. noi lupta politică, era şi imposibil; dar’ nici
rilor, le-am considera de fleacuri ri nu am perdut nimica, fiind-că de mult timp, drepturilor noastre naţionale în mila sorţii
dicole. Ziarul oposiţional »Magyarorszâg« nu mai avem ce pierde. (o conclusiune la care ajungi prin cetirea
ocupându-se cu purificarea causei lui pasagiului: «Lucrurile, ce se petrec în inter
Astfel de alianţe internaţionale să Politiceşte nu stăm mai bine decât acum
Ugron, apoi în prima linie constatează, 35 ani; dar' am trecut printr’o şcoală,în care nul monarchiei noastre.... pentru-ca eveni
fac şi să desfac prin oeârmuitorii cei mentele ce să vor desfăşura asupra noasttă
că : nu-i drept că Ugron ar f i tractat adevărat, că cu 'paguba noastră, am putut
mai înalţi ai puterilor interesate, pe lo să ne găsească consolidaţi etc.«) ceea-ce nu
cu naţionalităţile din Ungaria despre învăţa multe; am putut învăţa în prima linie
cuitorii statelor, ba nici parlamentele, ar însemna nici mai mult nici mai puţin
planurile sale referitoare la alianţa să respectăm şi păreri cari nu corăspund pe
precum vedem nici nu le întreabă ni deplin părerilor noastre individuale şi să nu decât introducerea fatalismului în politica
triplă ! noastră naţională; ear’ că o ast-fel de ten
menea ! Ba din contră toate tratările strigăm: trădare şi corupţiune îndată ce aflăm
dinţă nu se poate admite, aşa cred că din
sunt atât de secrete, încât lumea şi Las’ că i o absurditate a vorbi că unul sau altul dintre fraţii noştri să că cause de sine înţelese, nu poate forma o-
parlamentele numai după luni, ori ani azi despre o conlucrare a naţionalităţi lăuzeşte de alte principii şi nu de cele ma biect de discuţie.
nifestate în ziarul din care ne primim nu-
află din ceva toast competent, că statul lor cu Ugron, insultă proastă rămână
tremântul politic. Mai aflu în articulii dl ui A. şi accente,
ior e aliat cu cutare stat. faptul, că naţionalităţile se presentează
Dovadă că Î11 timp de 20 de ani am ajuns cari îmi reamintesc puţinele momente de
Nu poate fi dar’ vorbă serioasă, ca nişte elemente, cu cari nu ar fi per la priceperea acestei Împrejuraţi, este, că mo glorie şi mărire naţională, pe cari le-am
că Ugron ori alţi asemenea lui ar fi mis să tracteze nimenea cause de-ale dul de disensiune a cestiunilor naţionale a ajuns în jugul îndejositor, sub care gemem
periclitat (!) tripla alianţă. statului! | devenit cu mult mai clam şi mai obiectiv, de un mileniu, cari în legătură cu pomeni
j astfel, încât cei-ce se simte îndemnat a con- rea numelor lui Horia şi Iancu îţi fac impre-
Dreptul acela, ca să-şi exprime Par’că noi «naţionalităţile** n’am
trebui cu obolul sau de muncă spirituală la siunea ca şi cum (pentru-ca să fiu şi eu foarte
vederile contrare acestei alianţe, îl are fi cetăţenii aceluiaşi stat, par’că noi am ameliorarea stării noastre politice, nu mai diplomatic şi circumspect) dl A. crede re
şi Ugron şi alţii. fi neghina populaţiunii, un conglomerat1 riscă a fi timbrat, fără judecată, de vânzător vindicarea drepturilor noastre naţionale, mai
Ba noi şi în meritul causei îi dăm de nişte oameni suspecţi, cu cari în de neam; şi a început a se stabilisa părerea, bine zis realisarea aspiraţiunilor noastre, po
toată dreptatea dini Ugron, când se ale statului nu poate sta nimenea de că toţi aceia, cari contribnesc prin publica- sibilă prin punerea în activitate a forţei brute
ţiuni de presă la lămrirea situaţiunei şi discută inherente poporului român; în această pă
declară, că dănsul nu e amicul alianţei vorbă ?!
asupra căilor pe cari am putea scăpa din rere mă întăreşte împrejurarea, că dl A. se ex
triple, din simplul motiv, că noi faţă Şi acestă nu să poate considera impasul în care am ajuns, spună în privinţa primă într’un mod aşa zicând dispreţuitor In
de Rusia, care se consideră de puterea, de un cas sporadic, nu nu curentul gene ideilor desvoltate ori şi ce, trebue să fie pri privinţa luptei parlamentare naţionale, pe care
cu care mai curend ori mai târziu va ral ne dovedeşte clar, că acest cas ab viţi şi trataţi ca persoane de bună credinţă. o poartă Cehii pentru realisarea aspiraţiunilor
trebui să ne măsurăm puterile, în Ger surd stă în perfectă consonanţă cu ve Acest resultat (slăbuţ, nu-i vorbă) al lor naţionale, o luptă intensivă şi cu succes
unei lupte politice de 1/2 veac, mă îmbărbă purtată, cu care lupta noastră de pe hârtie,
mania n’avem nici un ajutor, deoare-ce derile celor dela cârmă. cu litere şi negreală, pe care o purtăm în
tează şi pe mine a-mi spune părerile în pri
ei îi stă Francia în spate, şi e lucru mod prea consecuent cu «şovinismul maghiar»,
Aceasta apariţie regretabilă şi de vinţa căilor şi mijloacelor, prin cari am putea
necontestabil, că Germania va avea lipsă în urma impotenţei sale evidente, nici nu se
tot falsă, ori este o apucătură din par eşi din impasul în care prin a noastră vină
mare de toate forţele sale, dacă a sosi poate asemăna.
tea adversarilor noştri politici, ori apoi am ajuns.
ora socoatei cu Francia, şi nu credem
este a să atribui neorientârii lor refe înainte de a mă fi exprimat în această Formula dlui A. în urma celor expuse
că ne va putea împrumuta şi nouă din privinţă aflu de lipsă a mă ocupa pe scurt mai sus este deci următoarea : Graţie şi drep
ritoare la aspiraţiunile noastre.
vestiţii sei granadiri ca să batem cu cu o serie de articoli apărută în «tribună* turi nu mai cerşim, pentru-că am cerşit des
Ar fi timpul suprem să nu mai din Sibiiu sub titlul „adevărata eră nouă“, tul şi de oare-ce am cerşit fără resultat, ba-
ei pe Muscalul.
stăm ascunşi după memorande şi pro de oare-ce acolo s’au propagat învăţături, sându-ne pe „loialitatea noastră tradiţională'1,
Germania are folos foarte mare
teste cu pretensiunile noastre, că acelea pe cari eu din motivele pe cari le vou înşira nu mai cerşim dela uveran, dar’ tot cerşim
din alianţa noastră, fiind ea situată în mai jos, le ţin de periculoase pentru noi; în dela soarte, care desigur va produce eveni
sunt hârtii cari nu se cetesc ori să
tre cele două puteri mari, noi însă văţături, cari ne impun datoria să deschidem mente cari vor face, ca pasărea redobândi-
aruncă la o parte, ci să păşim în luptă
n’avem nici un folos. discuţia asupra lor, dacă nu voim, ca era rei drepturilor sau mai bine zis a realisării
înaintea forului celui competent, să desa
Dar’ nu vrem să diregem aci în nouă să aducă carul naţional în acelaşi glod, aspiraţiunilor noastre naţionale, să ne sboare
modestul nostru ziar, isprăvurile mari măgim lumea sedusă, cu puterea drep în care „era veche" l’a băgat şi din care în gură triptă gata.
tului pe care sunt basate pretenţiile „era nouă'1 vrea să-’l scoată.
europene, greşelile se vor vedea ele la Aceste evenimente, cari poate nu vor
noastre naţionale. Acolo apoi, poftească Autorul acelor articoli (pe care de aici veni, ear’ dacă vor veni, cine ştie când vor
timpul seu, fireşte tot aşa, cum a fost
conlucre cu noi, cei-ce au simţ de drept. încolo îl voiu numi dl A.) începe cu comu veni, trebue să ne afle consolidaţi; prin ur
uzul la noi: pot festa; vorba Românului:
nicarea, că a avut cu mai mulţi tineri uni mare să ne strîngem rândurile (o frasă pe
după ploaie !
versitari, cari l’au intervievat, o convorbire, care o cetesc de vre-o 15 ani în toate foile