Page 2 - Activitatea_1901_06_25
P. 2
Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 25.
noastre, fără ca să se fi indicat măcar o sin I unor factori cu însuşiri de intriganţi cunos Ceata notărăşească încă şi-a împlinit protocolul luat în chestia aceasta şi aproba*
gură dată calea pe care am putea ajunge la cuţi, a cărora minciuni le or luat de bani buni. datorinţa de minume, încă având în vedere, da ceilalţi 3 conmembrii este astfel compus,
consolidarea — pe semne de toţi dorită). Despre aceste aveevom prilej a mai scrie, că unii din ei sărmanii joacă rolă de sateliţi încât despre vre-o incorectitate a Directoru
dacă cumva pe alta cale nil ne voin lămuri. linguşitori, îngâmfaţi şi înfumuraţi cu cei mici, lui exec. sau cel puţin desaprobarea acestora
Cele precedente sunt, după cât am în
Să trecem la alegerea din Romos, la care ear' cu cei mari servili şi umili până la târu- nici amintire nu se face. (Aceasta a o con
ţeles, cuintensenţa articolilor dlui A.
şi-a jucat halaripul institutul „Ardeleana", res ială, nu le luăm în nume de rău, fără le re stata, chemat va fi tribunalul, numai să gă-
înainte de a întră în discuţiunea for
pective clicaşii aceleia a^cărora conducător comandăm de pe acum, că până la jalegerile tăm odată cu adunările generale ce să peron-
mulei dlui A., allu de lipsă a mă lămuri cu
lipsit din mijlocul lor, aflânduse la băi în viitoare de deputaţi dietali, să cetească lagea dează).
D-sa în privinţa mai multor noţiuni şi concep- Carlsbad, să vede însă, că duhul lui a condus despre judicatura curiei în cele electorale.— In considerarea răspunderii mele ca
ţiuni, o lămurire fără de care o discuţiune şi această alegere la isbândă. Procedura lor a fost o imitare, o măimuţare membru al Direcţiunii nu am putut subscrie
roditoare ar fi imposibilă. la această alegere. un asemea protocol şi cu inima liniştită a-mi
încă nu sosise timpul alegerii, şi exmişi
„Ardelenei", popa Moţa, Ioan Vulcu şi Dr Se vorbeşte că şi spese de corteşire s’ar da consimţământul, ca institutul să sufere
Dobo, sosesc în o trăsură, în calitate de fi distribuit şi atari căutau unui locuitori din daune de zeci de mii şi aşa zâdărnicindu-se
ALEGEREA DE DEPUTAT corteşi, pentru-că aceşti agenţi sunt alegători Turdaş chiar şi după alegere pe aici prin planul de a spăla pe Directorul eşec. de pre
în Orăştie, unde restul celorlalţi „Ardelenişti*, Orăştie. Oare din care fond disponibil sau tinsele calumnii ale „Activităţii" s’au ţesut in
LA UNIVERSITATEA SESEASCÂ corteşiau pentru Dr. Amlacher, mai apoi so escedent se vor fi acoperit. trigile asupră-mi, făcându-mă pe mine „vinova
sesc ortacii lor popa N. Andrei şi Ilie Popo- Ca de încheiere gratulăm noi minorita tul", pentru-ca să aibă titlu la amovarea mea.
vici, apoi Procopie Herlea. Destul, că guver tea dlui Dr. Ştefan Păcurar pentru noul său (Cum rămâne cu aserţiunea membrului din
nul „Ardelenei" era pe jumătate representat coleg la universitatea săsească, de care cu comitetul de supraveghere Dr. Ioan Popu,
In conformitate cu art. de lege XII. din atâta drag s’a despărţit odinioară din Sebeş. medic de stal în pensiuene: „Tot ii bună
în Romos şi pe jumătate în Orăştie-
anul 1876 şi a disposiţiunilor referitoare la
„Activitatea" că ne aduce lucruri neconoscute
representarea universităţii săseşti, precum pe Jumătatea direcţiei „Ardeleana", prevă până acum ?)
întreg teritorul fostului »fundu regiu« aşa şi zută cu extrasele datoraşiilor din registrele
Nu vă invidiez, dlor din comitetul de
la Romos s’a ţinut la 17 a 1. c. alegerea de institutului şi cu ajutoriul notarăşilor, cari
supr. despre „succesul" ce credeţi că l-aţi
deputat la universitatea săsească, pentru cer aveau poruncă verbală, candidează pe Daniil
cul VII., care cuprinde toate comunele rurale David, care a prestat servicii nespus de mul Cum se trage pe sfoară opinia publică! repurtat prin ajutorul acţ'ilor cerşite dela ac
ţionarii neorientaţi despre stările destrăbălate
din fostul scaun al Orăştiei. Cercul electoral te atât în Sebeş cât şi în Orăştie, despre
dela institutul nostru, dară trebue să declara
constă din 13 comune şi anume: Romos, Ro- care s'au cetit destule în coloanele „Telegra
că vai de institutul ajuns pe mâna unor in
moşel, Vaidei, Cudjir, Vinerea, Balomir, Şi- fului Român", „Gazeta Transilvaniei" „Obser-
Mult Onorate dle Redactor! divizi, cari spre a se arăta recunoscători faţă
bot, Căstău, Şibişel, Beriu, Sărăca, Turdaş, vatoriului", „Revistei Orăştiei" şi „Activităţii*1
de Directorul exec. pentru-că i-a ales şi leâ
Pricaz. In aceste comune sunt peste tot 386 Alegătorii din Romos, Romoşel şi Vaidei I In numărul 103 al ziarului „Tribuna"
dat un os de ros, apără interesele aces
alegători mai toţi Români. Până la anul 1879 însă candidează fără pic de reservă, din voia a apărut convocarea adunării gen. acum pen
tuia, ear.Y nu ale Institutului; aceasta apriat
alegerile să făceau şi pentru cercul rural tot proprie, pe fostul deputat, Laurian Bercian, tru a 3-a oară, în care într’un raport special
reeasă din p. 2 al raportului, în care se pro
în Orăştie. Dela anul 1880 acest inconve redactor responsabil la ,,Activitate". al comitetului de suprav. mi-se atribue cele pune sub pretexte de nimica iertarea sumei
nient s’a sistat şi s’a designat ca loc de ale mai detestabile fapte, că le-aşi fi comis ca
Era curios cum agenţii „Ardelenei", mem de 4400 cor., pe cari Directorul exec. s'a deo-
gere -comuna Romos, ca centrul cercului elec membru al Direcţiunii. Intr’altele, că aşi fi
brii în Direcţiune şi comitet de supraveghere, bligat a-i restitui istitutului, fiindcă din „lipsa
toral. In două cicluri prime de câte 3 ani recunoscut a fi dat informări la scrierea unui
corteşiau în mod unguresc pe lângă candida de precauţiune" a lui i-a perdut institulul. (Nu
a fost ales Laurian Bercian, notar tot acolo, articol din „Activitate"; că aşi divulga con
tul lor David şi cum afirmau că: înzadar a zis preşedintele Vlad; „noi s u n
in ciclul următor 1886—1888, fiind primejdie clusele Direcţiunii, ba aşi da chiar informări tem 8 nşi c o n t r a unu", adecă Mihaiu.)
i
de a perde mandatul seu Dr. Ştefan Păcurar 1. David este candidatul partidului şi false despre afacerile Institutului etc.
în cercul rural al Sebeşului, în urma intrigilor institutului „Ardeleana" şi ca atare, pentru Faţă de astfel de aserţiuni impertinente Ca un motiv pentru iertare acestei
ţesute şi a pactării cu elementul strein, Da- apărarea acestui institut, trebue susţinut cu numai un răspuns am: câte afirmări, atâtea sume se zice în raport a fi: „Directorul nu a
vid Piso, s'a pus la disposiţie acest cerc celui ori ce preţ; primit mandat dela Direcţiune să facă contract
neadevăruri, şi e regretabil când un comitet
mai competent şi cunoscător al afacerilor uni 2. Recunosc, că trecutul lui este sub cu advocatul (Dr. Muntean").
de supraveghere în servilismul său merge aşa
versităţii săseşti, a d-lni Dr. Ştefan Păcurar. toată critica, însă partidul a decis susţinerea De când şi până unde vine directorul
de departe, încât se foloseşte de mi nciuni
In ciclul următor 1889—1891 s’a candidat lui, pentru apărarea prestigiului „Ardeleana", în actele sale oficioase. exec. Dr. Mihu, ca advocat a cere informa-
Dr. Ioan Mihu, care din motive necunoscute ţiuni dela oameni laici în afaceri advocaţiali?
3. Intre altele au zis corteşii, că alegerea
în prima şedinţă şi-a dat abzicerea, în urma Declar acestea aserţiuni de nişte calumnii Deşi lAi-’i adevărată scuza, este în tot caşul
lui va fi de durată scurtă, având a abzice în tendenţioase anume făurite pentru a-şi jus
căreia atât pentru restul periodului cât şi de trist când un director cualificat aşteaptă în
favorul altuia, au mai zis, Că; * tifica depărtarea mea din direcţiune, nepu-
atunci încoace, până la alegerea actuală, cer văţături pentru executarea regulamentelor şi
cul a fost neîntrerupt representat de L. Ber 4. Scopul venirei lor nu a fost corte- tându-'mi suferi controla. concluselor direcţiunii, şi pe tema asta crede
cian. Toate alegerile s’au efectuit în ordine, şirea atât contra lui Bercian, cât mai vârtos Pentru-ca onoratul public să înţeleagă a fi îndreptăţit a cere ertarea sumei.
fără nici o animositate. La alegerea actuală contra lui Dr. Muntean, a căruia candidare rostul acestor mârşave apucături, aflu de Permiteţi-mi încă o întrebare, cinstit co
din Romos, ca şi la aceea din Ioc, s’au pus să svonise şi multe alte hecălite, după cum lipsă a expune starea lucrului precum ur
câte 2 candidaţi şi anume aici în loc Dr. A. erau ei şi dela fire. mează : mitet de suprav. I
Amlacher, preot lutheran în Romos şi F. Alegătorii candidatului Bercian încă le-a Pe la începutul lui Ianuarie a. c. foaia Ce disposiţii aţi luat tn privinţa resti
Acker, primar în Orăştie, ear’ la Romos Da- tuirii celorlalte pagube constate prin cărţile
dat Ia fel şi chip răspunsuri nimerite şi pi D-voastră „Activitatea" a surprins publicul ro institutului? d. e.
niil David, senator orăşenesc în Orăştie şi L.
părate. Reproşurile aievea sarcastice, zise de mânesc cu un articul, care combătea în mod
Bercian, redactor responsabil Ia „Activitatea11. neîndoios osanele ce se aduceau Directoru 1. Perderea de 14—20000 cor. dela
învăţătoriul Nicolae Herlea din Vinerea, Avram cumpărarea moşiei lui Gola Kâlmân;
In Orăştie a avut de resultat alegerea Dubleş din Romoşel Vsilie Băsărabă din Vai lui exec al institutului „Ardeleana" pentru ma
primarului F. Acker candidatul partidului sâ- dei, preotul Zacharie Tilicea şi Iosif Popo- rile întreprinderi ce le-ar fi făcut cu lumina 2. Spesele de abzicere In sumă de 2600
sesc-guvernamental cu 155 voturi şi anume: vici din Vaidei, primăriul Ioan Danilaş, plu- electrică şi moara cu vapor. In acel articlu cor. plătite D-rului Muntean ;
29 voturi săseşti, 119 voturi ungureşti şi 7 garu Iosif Stroia, Ioan Oprean şi alţi tot din să arăta cu date exacte, care până astăzi nu 3. 2000 cor. perduţi la vinderea ca
voturi româneşti, ear' contracandidatul, aşa Vadei, a plugarilor din Romos, a preotului s’au desminţit, că profiturile trimbiţate prin selor din piaţă ;
numitului partid al verzilor, a întrunit 27 vo din Pricaz şi a învăţătoriului de acolo, sunt „Bunul Econom" şi prin toate celelalte foi 4. 1000 cor. plătiţi lui Wagner peste
turi săseşti şi 8 voturi româneşti. tot atâtea dovezi, că mârşavele aserţiuni ale româneşti curg în buzunarul streinilor, ear' suma statorită la cumpărarea hotelului Szâ-
Prin această alegere, încât suntem in unor pene simbriaşe de ale „Tribunei", scrise nu Ia Institut; că a lua 250.000 coroane cu chenyi.
formaţi, partidul verzilor este trântit şi va fi contra lui Bercian, sunt neadevăruri sfruntate 7% şi a-i da unui strein 5°/0, apoi dela po 5. 485 cor. plătite D-rului Klein sub
delăturat poate şi dela alte conduceri pre şi că toată clicăria „Ardelenei" şi sateliţilor porul tău, pentru care se zice că s’a creat falsul titlu de „spese de mijlocire".
cum : biserică, Vorschussverein, casină etc. săi nu au fost în stare a clătina încrederea institutul a trage chiar 10%, nu poate fi în
După aceste schimbări eventuale cel mai apro alegătorilor acelor comune, administrate în interesul acelui institut şi alte asemenea in- 6. Salarul de 100 cor. al lui. Rudolf
piat viitor ne va dovedi. Partidul săsesc fără mod cinstit in restimp de 23 ani. coretităţi. Kaess începând din 1 Septemvrie a. tr.
deosebire de colorit ar trebui odată pentru In urma acestui articlu Directorii exec. 7. Pentru asistarea la încheierea cassei:
Activitatea acestui bărbat desvoltată pre-
totdeauna a se cugeta seiios la un pact, aie Intr’o scrisoare a sa cătă Direcţiune declară, a) directorul 6 cor., b) Vlad 18 cor., c) Or-
lângă înaintarea comunelor sale de odinioară,
vea salutar, atât pentru elementul lor, cât şi nu numai, dar chiar şi a celor’lalte comune că până nu-’şi va lua satisfacţie pentru ca- bonaş circa 150 cor.?
pentru cel românesc, întru cât păsurile, gra- din fostul scaun al Orăştiei, pe toate tere- lumniile şi vătămarea de onoare, se retrage Las acum la judecata nepreocupată a
vaminile şi dorinţele acestor două naţionali dela postul de Director, cerându-şi un con
nele şi mai vârtos pe cel naţional român, onoratului public să decidă, că cine şi-a împli
tăţi a oraşului sunt asemenea. Este timpul cediu nelimitat.
este şi va rămânea neştearsă şi la urmaşii lo nit datorinţele sale faţă de institut, eu, sau
suprem a medita asupra viitorului acestui (Monopera cu abzicerea directorului Dr.
cuitorilor de azi. Despre toate cele săvîrşite comitetul de supr. ?
oraş, pentru-că locuitorii autochtoni sunt in precum şi despre paralisarea multor lucruri Mihu este o cântare veche, repetată dar’ nu
vadaţi în continuu de elemente străine, cari mişeleşti, întreprinse de oamenii interesului mai la aparinţă, în mai multe rânduri. O în Orăşt i e, la 24 Iunie 1901.
toţi, per fas et ne fas, să folosesc de bene particular mârşav, vom avea prilej a scrie, fricoşare a elicei I Red.)
ficiile orăşeneşti fără nici o restrîngere şi fără 1. M ihaiu.
când dat ne va fi a face istoricul acestui ţi Cum i-s’a dat satisfacţia?
nici o contribuire materială la spesele admi
nut, esploatat azi pe căi pezişe de oameni şi
nistrative şi culturale. Dacă aruncăm o pri mai mârşavi în ale clicăriei şi câştigului pro S'a instituit o comisie din 4 membrii
vire numai asupra listei electorale şi dacă (2 membrii ai direcţiunii şi 2 ai comitetului Dela „Societatea pentru crearea nnni fond
priu.
facem combinaţie numai în cele 3 decade din de supraveghere. Oare care §. al legii recu
urmă, apoi trebue să conchidem, că decada Avem convingerea deplină, că corteşi- noaşte astfel de comisie? Nota Red.) Intre de teatrn român“.
următoare la tot caşul va întrece numărul rea profesionistă, săvirşită de direcţiunea „Ar cari am avut nefericirea să fiu şi eu exmis.
alegătorilor băştinaşi mai cu seamă elementul delenei", în mod aşa vădit, şi obraznic, va din partea Direcţiunii care avea înda
avea urmările sale la tot caşul triste pentru torirea, ca cu actele institutului amână să Braşov, în 14 Iunie n. 1901.
care caută isvoare de câştig pe cale lesni
acest institut, devenit faimos. desmintă învinuirile din articolul „Aactivităţii".
cioasă.
Stimate Domnule!
La împrejurarea, că elementul săsesc Că din 386 alegători ai cercului elec La cercetarea actelor respective, spre
s'a rupt în duuă tabere, a contribuit politica toral a stors corteşii „Ardelenei" 69 voturi pe cea mai mare surprindere a mea am dat în Banii adunaţi prin societatea Înfiinţată
lor bolnăvicioasă şi pentru trebile locale vred seama unui David, încă nu este isbândă, faţă să şi peste alte incorectităţi poate şi mai gra acum 31 de ani cu scopul de a crea un fond,
nică de condamnat. Apoi abonarea de odi de 36 voturi nesilite şi neatârnătoare ale lui ve ca cele publicate deja şi despre cari eu, din care cu timpul să fie posibilă înfiinţarea
nioară a pactului încheiat între cele trei na Bercian, care a ţinut sub demnitatea sa a-şi deşi membru în Direcţiune, mai nainte nu unui teatru naţional român, a ajuns deja la
ţionalităţi, cu care prilej or dat ascultare institui corteşi. aveam nici o cunoştinţă. Cu toate acestea suma, din care — după părerea bărbaţilor
