Page 1 - Activitatea_1901_07_26
P. 1
Anul I. Orăştie, 4 Iuile n. 1901 Nr. 26.
Redacţia: Administraţia:
Strada B eriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe % de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şt străinătate
M anuscripte nu se Înapoiată — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiqnile se acordează conform
Un nuraiSr costă 16 bani.
tarifului obicinuit.
EDITOR, PR O PR IET A R Ş i ŞEF-RED ACTOR : RED A CTO R RESPO N SA B IL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
Dr. A urel Muntean L aurian B erci an
Pe lângă activitate. I drepturile. Ce fac aceşti absolvenţi: PASIVITATE sau ACTIVITATE? rî! şi rănit riciproc, câţi pe câţi am putut ?
Eu zic că nu! Deşi revolufiunea a isbucnit
aleg toţi cariera advocaţială, sporind
de
mereu numărul şi de altmintreni însem Dr Eugen de Lem£nyi. deja în primăvara anului 1848, noi până în
Octomvrie n’am intrat în acţiune, nici pentru
nat al advocaţilor români şi provocând
iii.*) dinastie nici contra Ungurilor. Am fost pa
astfel primejdia sărăcirii proprii şi a po
(S.J Unul dintre motivele, cari vor in. sivi în arătarea simpatiilor noastre pentru
porului, căci ştie fiecare, că advocaţii Coroană, şi pasivi am fost şi în urma tradi
besc mai mult pe lângă activitatea po In prima linie trebue să ştim râ ce în
români trăesc exclusiv după clienţi ro ţională în contra adversarilor noştri şi pasivi
litică e primejdia sărăcirii, ce ameninţă ţelege d-nul A sub politică tradiţională.
mâni, pe când advocaţii maghiari, ovrei Sub „politică tradiţională" se pare că am rămas până în ziua de astăzi. Ne-am în
poporul român, primejdie, de care am căerat cu Ungurii şi ne-am bătut cu un curaj
şi nemţi numără între clienţii lor afară înţelege şi d-nul A. asemenea multor şi mul
pomenit în treacăt în ultimul meu articol. de maghiari, ovrei şi nemţi, încă şi tor politiciani mai mult sau mai puţ in dibaci demn de recunoscut; dar’ încăerarea nu s’a
împrejurarea, că stăm tocmai la mulţi români! Inmulţindu-se advocaţii şi mai mujt sau mai puţin bătrâni, (dar’ bă făcut din voia noastră şi nici din alipirea că-
sfîrşitul unui an şcolar ne dă prilej se împuţinează clienţii, şi unde un ad trâni în tot caşul sau după ani sau după tră dinastie, nici din ură contra Ungurilor,
ci din simplul motiv, că Ungurii, cari au pro
să ne ocupăm mai în detail cu această vocat român ar fi putut trăi cinstit, doi modul de cugetate) o loialitate extremă faţă clamat lozinca. „Cine nu este cu noi, este în
chestie. inşi duc o viaţă tânguitoare... E deja de Monarch, care se apropie de altruism, contra noastră" au început a ne omorî ca
Avem patru licee complete, cari, şi este în stare a te face să-’ţi lapezi cămaşa, pe iepuri, şi atunci impulsul susţinerii vieţii
o plângere generală, că advocatura în pentru-ca să serveşti împăratului, chiar şi
putem zice fără a exagera, cresc exclu proprii, deci un motiv curat egoistic, ne-a
cepe se devină o carieră din zi în zi atunci, când El iţi arată spatele, nefiind avi-
siv tineri români: liceele dela Braşov, mai nesigură. sat Ia serviciile tale; o stare psichologică, făcut să luăm arma în mână, pentru-ca să
Blaj, Năsăud şi Beiuş. Liceele acestea Bine, dar’ trebue să trăeşti! mi-se care s’ar putea numi dinasticism exaltat. ne apărăm faţă de atacurile îndreptate în
an de an ne dau un însemnat contin Aceasta însă nu o poţi zice despre noi contra noastră.
va observa. Ce să facem ? Că conducătorii mişcării române, Iancu,
gent de tineri abiturienţi, tineri, cari şi politica noastră purtată şi 'nepurtată dela
Ne stă deschisă cariera adminis Axente, Moldo van şi alţii după începerea
trebue să se gândească la alegerea unei 1848 încoace, — căci numai dela acest an
trativă, a judecătoriei... şi am ajuns la am început .şi noi a ne avânta la o politică contra revoluţionai române s’au gândit şi la
cariere. »Activitatea«, în sensul în care îl luăm naţională. De revoluţiunea lui Horia nici nu aceea, ca resultatele luptelor impuse prin
Să ne restrîngem numai la anul Unguri să le folosească pentru realisarea idei
noi: validitarea puterilor noastre pe toate vorbesc, căci deşi admit, că acest bărbat a
acesta şcolar. fost genial, şi pe el l’a atins spiritul timpului, lor cari au aflat expresiune în adunarea na
terenele, activitate în afară de parla
La Braşov au depus examenul de care şi-a aflat expresiunea cea mai drastică ţională dela Blaj nu voiu trage nici când la
ment, spriginită de activitate în par îndoială. Din contră trebue să constat, că
maturitate 17, la Blaj 31, la Năsăud în revoluţiunea franceză, cu 5 ani mai înainte
lament. ca pe un Robespierre, Danton, Marat, şi alţii, tocmai ţinuta lui Iancu după pacificarea ţerii,
26 şi la Beiuş 26 tineri români, cu to
»Da, dacă ne-ar denumi!« mi-se trebue să afirm, că revoluţiunea lui Horia nu denegând depunerea armelor până-ce nu se
tul dar’ 100 de inşi. Să mai adăugăm
va observa iară. »Dar’ pe noi ne ex- a avut caracter naţional şi nu-’l putea avea, vor fi împlinit pretensiunile juste ale popo
acum la aceştia, să zicem numai 30 rului nostru şi pe urmă retusarea ordinului
chid dela toate oficiile!« »Fireşte, ne pentru-că ideia naţionalismului în acea vreme
de inşi cari cercetează deosebitele licee nu exista sau dacă a existat, era de abia în conferit lui, cu motivarea, că el nu a luptat
oxrhid: mai ales dacă nici nu aspirăm
din ţară şi vom avea un contingent de germene. pentru orduri, ci pentru drepturi naţionale,
la ele, ci ne retragem...« ne aiată până la evidenţă, că Românii nu au
130 de tineri, cari, precum am amin Revoluţiunea din 1784 eu o consider
»Dacă şi denumesc, cei denumiţi de o mişcare ţătănească cu caracter social, luptat pentru dinastie, ci pentru conservarea
tit deja, au să-şi aleagă o carieră.
sunt pentru noi perduţi...« Daţi voie care nu a avut de scoţi validitarea şi afirma lor şi pentru revindicarea drepturilor lor na
Ce cariere le stau deschise? ţionale. E adevărat, că interesele Coroanei în
să între mai mulţi, nu profesaţi prin rea naţionalităţii române, ci delătnrarea năca
In România nu mai au viitor, Ro patrie au fost identice cu acelea ale naţiunei
cipii rigide despre un »ideal naţional» zurilor sociale, cari apăsau pe bit ţii iobagi,
mânia are deja singură un număros ori de ce naţionalitate erau (căci nu trebue române, şi astfel Românii luptând contra Un
rău înţeles, nu timbraţi îndată de tră
proletariat inteligent, cu toţii sunt dar’ să uităm, că Ungurii încă au fost iobagi şi gurilor, indirect au servit şi intereselor Co
dători pe cei, cari stau în serviciul sta roanei; din această coincidenţă însă nu poţi
avisaţi să-şi caute pânea acasă şi că chiar revoluţiunea din 1848/49 Ia început
tului şi atunci, înmulţindu-se, vor prinde deduce dinasticism exagerat.
lăuziţi de această necesitate, îşi vor ceracter social a avut).
curaj, vor începe a se manifesta şi aici Prin expunerile mele nu voesc să mic Dacă se vorbeşte deci de politică tra
alege o carieră pe care se pot validita
de Români... şorez vrednicia lui Horia. El sfânt este îna diţională, sub aceasta eu nu pot să înţeleg
acasă, să vor face preoţi, profesori, me
»Bine, dar’ atunci îşi papă cariera! intea mea, Sfânt naţional; şi cu aceeaşi evla alipirea necondiţionată cătrâ dinastie şi cătră
dici, iurişti ş. a. vie, cu care acum sunt 15 ani am fugit cu Monarchul regent; aceasta la noi nu există
Nu sunt înaintaţi, sau din contră îi
Dacă am voi să ne exprimăm în amovează...« De ce avem deputaţii noş alţi şase septimani de inimă dela şcoală pen şi nu se află motive psichologice, pentru-ca
procente, am putea zice, că aproxima tri în parlament, de ce au aceştia drep tru-ca să asist la serbarea bisericească a să existe. Politica noastră tradiţională este
tive: 30% aleg drepturile, 20% teolo centenarului martiriului său, cu aceeaşi evla loialitate faţă de capul încoronat, dar’ în colo
tul de a interpela? vie mă închin şi astăzi înaintea umbrei sale; pasivitate în dragoste, pasivitate în ură, pa
gia, 18% filosofia, 18% medicina, ear’ »Dar’ cum vom isbuti să avem îmi pare însă rău că nu s’a născut cu 100 sivitate în luptă şi puţin activitate în câsca-
restul de 14% să zicem că alege altă deputaţii noştri!« Luminând poporul, de ani mai târziu. rea gurei, pentru-ca eventuala pasere friptă,
carieră: să duc la technicâ, montanis- redându-i încrederea în puterile sale, Revoluţiunea din 1848/49, provocată care ne-ar fi destinată nouă, să nu ne afle
tică ş. a. cu un cuvânt: muncind, căci activitatea tot de spiritul timpului, chiar si la Unguri a nepregătiţi. Dacă dl A. înţelegea sub ruperea
avut la început caracter cu desăvârşire social, cu politica tradiţională sistarea pasivităţii ge
Vedem dar’ că aproape întreg con va se zică muncă!
care se reoglindează mai bine din poesiile nerale, care se observă pe toate terenele vieţii
tingentul de tineri îşi alege carieră, pe
revoluţionare ale Sârbului Petofi. noastre publice şi private, atunci ne-am înţeles;
care trăeşte aproape numai de pe spi După libertate strigau în prima linie dacă însă dl A. înţelege sub ruperea cu po
narea poporului, căci slîrşind odată stu Invitare de abonament! iobagii, cărora li-s’a acordat libertatea, ridi- litica tradiţională abandonarea unui dinasti
diile, de nu vrea să fie timbrat de tră rându-se iobăgia; după aceea strigat-au cu cism moderat, care de faptă există la noi,
Cu 1-ma Iulie v. se deschide toţii şi nobili şi foştii iobagi după libertăţi atunci cu mare mâhnire sunt silit a-i de
dător de neam, e nevoit să se înroleze
sub stindardul acelora, cari cred a aduce nou abonament ouartal şi semes- constituţionale; ear’ după ce acestea încă s’au clara, ca nu mă pot însufleţi de „era nouă".
acordat, i-a succes lui Kossuth a îndrepta Era nouă, după cât îl înţeleg eu pe dl A.,
poporului român servicii trăind din tral la ziarul „Aotivitatea“ cu spiritele tulburate într’o direcţiune antidinas- nu ar consta în altceva decât în schimbarea
munca lui. preţul indicat mai sus. tică, o mişcare care şi-a ajuns zeniiul atunci, tacticei, nu faţă de duşmanii noştri, ci faţă
Am să lămuresc aserţia mea şi din Abonenţii noi sunt rugaţi a când dinastia Habsbmgilor a fost declarată de Coroană; ar însemna, că după-ce nu am
acest motiv să considerăm numai cele de detronată. reuşit a ne realisa aspiraţiunile noastre na
indica precis şi legibil adresa şi Până la acest moment dinastia nu avea ţionale cu fugări, acum să începem cu ame
30%) cari studiază drepturile. Observ
posta ultimă. motiv a se amesteca în afacere mai mult ninţări; în ori-ce cas însă Coroana să ne elup-
îndată, că dau aceste procente nu pe decât a fost de lipsă pentru susţineiea po te dela contrarii noştri drepturile pe cari le
Abonenţii vechi sunt rugaţi
basă de date statistice oficiale, ci pe sibilă a ordinei publice. Când însă mişcarea pretindem. Noi nu ne luptăm cu Ungurii;
basă de date ce mi-le întind dările de a lipi pe dosul ouponului asem- revoluţionară a luat un caracter antidinastic, noi suntem pasivi, şi astfel aşa ceva ar fi
seamă ale deosebitelor institute. An de nării adresa de pe faşia ou care a trebuit dinastia să se arunce cu toată pu sub demnitatea noastră şi ar denota o mare
an se înmulţeşte numărul acelora, cari primesc ziarul. terea, de care dispunea, pentru-ca să sugru lipsă de consecuenţă. Dar’ să se lupte Coroana
sunt înscrişi la drepturi, an do an se me mişcarea, care îi ameninţa existenţa. pentru noi, căci doar’ de aceea avem noi
Restantierii sunt asemenea Ei bine; cum ne-am purtat noi în aceas Coroană.
înmulţeşte numărul acelora cari absoalvă Naivitatea politică, care să reoglindează
rugaţi a ne trimite abonamentul tă Iuţită între dinasticism şi antidinaslicism ?
Se poate oare afirma, că noi din pur dinas din această concepţiune a raporturilor exis
restant.
*) Vezi numerii 19 şi 21. ticism ne-am încăerat cu Ungurii şi ne-am omo tente între puterea executivă şi representanţa
