Page 2 - Activitatea_1901_07_26
P. 2
Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 26.
poporului într’un stat constituţional, în legă şi că noi suntem urmaşii acelora, cari înain I înainte; altcum e minciună, că aş fi repezit larminte, — noi din parte-ne considerăm afa
tură cu pretensiunea de natură patriarchală, te cu 50 de ani s’au luptat contra Ungurilor acelui amploiat palmă; caşul a fost cu mult cerea de încheiată.
ca Domnitoriul să îngrijească de binele tău, pentru interesele lor naţionale, mânând tot mai lin, ceea-ce însă nu e de a să pertracta D. U. S.
el să se lupte pentru drepturile tale, să aibi deodată apă şi pe moară dinastiei, care pe aci, că nici acela nici caşul cu Sklenarik,
Dr. George Dublesiu na. p.
tu dreptul de a te ruga pentru aşa ceva, şi atunci să clătina tare în toate încheeturile n’are nimic nici în clin nici în mânecă cu
Virgil Olariu m. p.
dacă nu-'ţi va împlini rugarea să fii îndrep sale. procedeul ascuns şi ruşinos al acestor doi
ca secundanţii dlui Dr. Aurel Muntean.
tăţit a te supăra, şi în general Monarchul să Dar poate-că capul încoronat de multe civi universitari, condamnaţi cu tot dreptul în
fie responzabil pentru aceea, că tu nu eşti în ori ar fi fost aplecat a provoca câte o crisă, modul cel mai aspru în prima linie de co Va să zică, s’au aflat doi tineri univer
stare să te afirmi şi să-’ţi elupţi posiţiunea care să cureţe câte odată atmosfera din ce legii lor, cari însă au concepte corecte des sitari români, cari încearcă sl denunţe în
care îţi compete în stat: această naivitate nu în ce mai infectată a regatului marian, dacă pre onestitatea ce se poate pretinde dela un mod mincinos, pe la spate, apoi se demit şi la
este de invidiat; dar’ trist este, că politica o ar fi ştiut, că are pe cine să se baseze; de cive universitar In astfel de afaceri de satis ofense pe cale ziaristică în mod destul de gu
tac la noi şi oameni de aceia, cari nu se pri unde să ştie însă Monarchul, că poate pro facţie. raliv; şi apoi când e vorba sl rlsfundă pen
cep la ea, cari n’au nici ide despre mecha- voca crise fără să pericliteze existenţa tronu tru ţinuta lor ticăloasă, dovedesc că-s nişte
Pamfletul mlădiţelor dară considerând
nismul unui stat constituţional şi nu au prin lui, fiind lucru constatat, că dintre toate na indivizi laşi, lipsiţi de toată bărbăţia.
cuvintele lui, p e n t r u mine n'a fost nici
urmare nici idee despre aceea, că ce rol joacă ţionalităţile nemaghiare, de 50 de ani nici Şi apoi cu ce-’şi acopere aceşti tineri
ofensător nici genant; am voit însă după ce
monarchul într’un stat constituţional şi ce una singură nu s’a afirmat într’un astfel de universitari laşitatea?:
tirea acelor prostii să mă conving şi de in-
poate şi ce nu poate împlini, căci omnipo mod, încât să poţi fi asigurat, că la naţiona- Trimit ei secundanţilor mei, la adresa :
t e n ţ i u n e a acestor doi d-şori, că după ma
tent nu este nici el şi tocmai aceasta este itatea respectivă poţi conta sub toate împre „ Nagysdgos Olari Virgil urnak* doul ţidu-
nopera lor caracteristică din B-pesta putem
caracteristica monarchiei guvernate în mod jurările ? liţe, în cari scriu, că ei, iepurii, nu se...pot
presupune despre ei, că azi-mâne se vor
constituţional. râtul cu mine, că eu aş fi o persoană mora
mândri, că nu i-am luat la răspundere pentru
Dar’ chiar admiţând că sub politica tra liceşte decăzută ! !
ceea-ce au scris ei contra mea, cu intenţiune
diţională este a se înţelege alipirea necondi de-a ofensa. Adecă: ei îşi acopere laşitatea cu o afir
ţionată cătră dinastia habsburgică, trebue să 0 „ÎNCERCARE CAVALEREASCA11 mare impertinentă şi evident mincinoasă, faţă
întreb pe domnul A., că ce sperează dela ru Deci, d-lor, după p ă ţ a n i a r u ş i
noasă di n Bpes t a nu s’au mai put ut de care nu am lipsă să mă apăr nici cu o
perea cu „politica tradiţională11 şi cum poate vorbă.
c o n s i d e r a de „ c a v a le ri11, totuşi, consi
aştepta vre-un favor naţional dela un curent «Activitatea» poartă o luptă nu prea De ce tiau propus juriu de onoare ?
derând, c ă ’s t i n e r i universitari, am
antidinastic, care s’ar porni în sinul poporu cruţătoare dar’ dreaptă, producând fapt e
t r i mi s la ei doi d - n i să-i ia în numele Sau temut ca nişte demimonde depravate
lui român? c o n c r e t e necorecte a celor păcătoşi. meu la întrebare, şi dacă n'ar da declaraţie nu cumva sl li-se diformeze mutra.
Am cerut dela monarch ceea-ce El, Mlădiţele păcătoşilor «bătrâni» din Orăş-
îndestulitoare, apoi să p r e t i n d ă dela ei Eu n’am putut propune juriul, că n’au
după legile constituţionale nu ni-a putut da, tie, doi la număr, Cornel David şi Romul
s a t i s f a c ţ i e b ă r b ă t e a s c ă ; voiam să le designat—iepurii nici secundanţi, şi aşa re
şi noi am ştiut că nu ne poate da. Să ne Boca, civi ai universităţii din Bpesta, şi mem
dau prilej la sărmanii de ei, că trecând prin presentanţii mei, n’au avut cu cine conferi.
supărăm pe El pentru aceasta ? brii ai on. societăţi «Petru Maior», s’au socotit
un act bărbătesc cavaleresc, să-şi mai repa-
Fruntaşii noştri cari au hotărît înainta să acuire un fel satisfacţie pentru «bătrânii» Nu ştiu cine le-a dat sfaturi, acestor
reze prin aceasta încâtva reputaţia morală,
rea ultimului memorand la treptele Tronului lor din Orăştie pe cal ea soc i e t ă ţ i i «Pe doi tineri, dară constat, că pentru o societate
de care un tinăr cinstit are mare lipsă.
au ştiut doară, — şi dacă n’au ştiut, destul tru Maior» din Bpesta. adevlrat cinstită i-a făcut imposibili.
de rău, — că Monarchul nu poate sana du Acest mod hazliu, «amusant», ba laş, a Ei însă s’au purtat ca nişte iepuri. On. „Tribuna11 din Sibiiu, ca organ de
rerile noastre prin simple rescripte împără suferit naufragiu şi ruşine prin declaraţia întâi» au cercat să facă excepţiune că publicitate să binevoiască a lua acestea la
teşti sau regale; şi că în fine Monarchul nu deamnă de bărbaţi corecţi, a membrilor so m ’am î n t â r z i a t cu provocarea (!). cunoştinţă, şi acuma cunoschidu-şi oamenii,
poate să primească deputaţiunea unui popor, cietăţii «Petru Maior» publicată, în nrul tre După-ce s’au convins, că minciuna aceasta să proceadâ în consonanţă cu simţul de onoare
care în urma interpretării false a programului cut al ziarului nostru; despre care însă «Tri a acelora cari o redigiazâ.
iepurească n’are efect, şi-ati luat inima în
naţional din 1881 s’a pus însuşi afară de ca buna» din Sibiiu, care a d at loc s v o n u -
dinţi, şi au declarat secundanţilor mei, că: vor Şi acum am gătat cu causa; şi ace?ti
f
drele constituţiei, şi prin urmare nu poate lui sa t i s acţ i o n a 1, n’a aflat de lipsă să
trimite şi ci secundanţi la locul şi limpid doi tineri regretabili, îi predau judecăţii tine-
pretinde, ca factorii constituţionali să poarte facă nici barăm amintire; nu-i place să fie fixat. rirnei universitare şi academice, care trebue în
cont de el; ear’ factor constituţional este şi lucrurile clarificate, ceea-ce i-ăr fi datorinţa. M’am simţit, sincer o declar, fericit şi interesul sin moral sl grijească, că astfel de
Monarchul, şi deci să fi avut pentru noi cele «Activitatea» pentru restabilirea adevă
mândru, auzind acestea dela representanţii mei I figuri negre, sl nu murdărească ceata fru
mai mari simpatii, cu greu ar fi putut să se rului publicând acea declaraţie, într’un scurt moasă şi pentru noi atât de scumpă a tine-
Mi-a causat o mare bucurie, văzând că
pună în conflict cu ceialalţi doi factori con comentar i-a cam dăscălit pe cei doi alergă rimei universitare şi academice. ~
stituţionali, cu puterea executivă şi cu cea le tori după satisfacţie; explicându-le că proce mai este bărbăţie în aceşti doi tineri, şi cre
gislativă; ear’ un astfel de conflict, care în deul lor a fost necorect, nebărbătesc; că doar deam, că buclucul prost din Bpesta a fost Cercetaţi iubită şi stimată Tinerime, şi
numai o rătăcire scusabilă din partea lor. dacă aceşti doi rătăciţi au fost seduşi de alţii,
caşul primitei memorandului era inevitabil, societatea «Petru Maior», nu are menirea, ca
iertaţi-i! «. .. ,
ar fi avut de urmare o conturbare în funcţio să stoarcă satisfacţii şi altcum ne meri t at e, M’am înşelat însă amar; pentm-că la
narea maşinăriei statului. Că pentru noi Ro pentru oamenii slăbănogi din Orăştie; să-şi timpul şi locul fixat nimenea din partea aces In fine declar un lucru neobiclnult:
mânii aşa ceva era absolut indiferent e ade umble ei în rând dacă nu-’s vinovaţi. tor doi iepuri nu s'a presentat! — precum Eu deşi am eşit, după legile naturii din
vărat: dar’ era un lucru neplăcut pentru un mo Vin acum cele două mlădiţe sus numite, arată scrisoarea următoare a d-nilor secun sinul tinerimei, am simţit şi voiu simţi. tot
narch constituţional şi se întâmplă numai în şi în loc să-şi recunoască slăbiciunea şi ne- danţi ai mei: deauna iubire ferbinte, stimă şi încredere ne
caşuri, când forţa împrejurărilor îl constrînge corectitatea şi să se pocăească în ceva formă, clintită faţă de tinerimea noastră, care are
la mijloace extreme; tot atât de natural este ori apoi în loc să se declare în meritul c h e s P r o t o c o l să direagă ce s’a stricat, bona fide, în tactica
însă şi aceea, că noi, un popor care stă şi tiunii, încercând barăm să-'şi justifice pro noastră naţională.
s’a pus afară de constituţie, un popor care cedeul ascuns şi ruşinos, scriu eară în «Tri luat în 29 Iunie 1901 st. n. la orele 7 h 30, Dacă ici-colea pot fi vederile tinerimei
numără numai */e parte a populaţiunei din buna» („Din public11) la adresa m ea şi a re în hotelul „Central1 din Orăştie în afacerea greşite, e urmarea naturală a tinereţii, dară
Transleitania, după ce a mai pornit şi pe dactorului „Activităţii11 nişte lucruri, cari abso de onoare a dlui Dr. Aurel Muntean, advocat sincere şi curate sunt şi trebue să fie tot
căi greşite, nu poateesercita torţa aceea, care lut nu stau în legătură cu machinaţiunea lor în Orăştie, şi a d-nilor Romul Boca, stud. iur- deauna.
este de lipsă pentru-ca un factor al organis satisfacţională din Bpesta. şi Cornel David, stud. med. din Orăştie. Şi eu, deşi, precum am premis, am eşit
mului de stat să se pună în contrazicere cu Mie în prostul lor pamflet nu mi-au Deoare-ce în urma provocării făcute din din sinul tinerimei, declar aci în mod obli-
alţi doi factori şi să provoace astfel crise de atribuit nici un lucru ruşinos; proasta lor afir partea noastră ca secundanţii dlui Dr. Aurel gător, că cu toată plăcerea şi necondiţionat
cabinet, crise parlamentare sau chiar crise de mare, că aş fi dat unui amploiat o palmă, Muntean, la timpul şi locul fixat nu s’a pre- sunt gata a ml înfăţişa înaintea societăţii
stat, pe simplul motiv, că noi i-am predat dovedeşte lipsa de creştere, că aduc ceştii sintat nime din partea d-nilor Romul Roca şi „Petru Maior“ a rlspunde la toate întrebările
acelui factor constituţional un memorand şi g e n a n t e p e n t r u a t r e i a per soană, Cornel David, — constatând aceasta protoco- şi a ml supune verdictului tinerimei!
rese egoiste meschine, sub firma unei între la aparţie locul, unde ar trebui să stee oamenii tel şi fel de ticăloşii... eată în scurt povestea
FOIŞOARA prinderi generoase. de faptă. Ea formează mijloc în legea ţârii, o elicei.
Datorinţa noastră e, de-a ţinea oglinda lege proprie. Clicaşi sunt căpăi cu coada în
Şi acum putem cu toţii să zicem, că
acestei lele păcătoasă, ca să-i vadă şi publi tre picioare, care fug de colo până colo să
unde-i o clică, acolo pute a tîrg, că clica e
C L I C Ă cul preacinstita-i faţă. Lucrul acesta, de-a ţinea se linguşeze şi să joace pe burtă cum s’ar gunoiul culurei, şi de aceea e de lipsă deziare
altuia oglinda, nu e prea mulţămitor, dar zice. Nici nu s’a întâmplat ceva nou, şi hait!
drepte, care să fie carul de gunoiu, pentru
pentru noi, e o datorinţă de conştiinţă. Mulţi să trage clopoţelul iute, iute, iute, la coteţul
Direcţiunea dela banca curăţirea cuiburilor murdare a elicei. ■.
noastră e de asămănat cu o vor zice, să poate una ca asta? cu sfaturi.
orchesstră jigărită de lăutari. Noi le răspundem, da, să poate şi să Ce face mai pe toţi clicaşii, oameni Cât de periculos e pentru civilisâţia
Vătavul i-a adunat pe cei mai prea poate 1 încă odată, să poate şi să prea fără caracter, oameni de două coroane păre- noastră tinără clica, putem din cele zise să
mulţi ca cârcotaşi de par poate, şi de aceea ne ridicăm vorba să zi chea, cari umblă cu minciuna în sîn, e în vedem. De aceea e datorinţa fiecărui Român
tidă, după cât l’a dus pa cem fără momele şi fără cârăială, totul ce cercarea de-a împreuna datorinţa cu intere verde de-a da şi a lovi fără milostenie, pe
tima şi interesul de cume alocurea unde întâlneşte bala de clică.
trie, şi acum vrea să facă avem de zis şi ce trebue să se zică. sul propriu, o încercare unde ajunge sărma
cu această leoată, musică Căci unde-i clică, acolo-i stagnare. Un- na onoare, totdeauna după uşe, în trocul cu Clica e în holda progresului nostru po-
românească.... Ridică prea de-i o clică, acolo-i decadenţă. Unde-i clică, gunoi u. lomida lipicioasă şi stricătoare, clica e tuber-
cinstite capelmaister tact- culosa în organismul nostru naţional economic,
merge viaţa înapoi. Unde-i o clică, să îngroa Ce e mai revoltător la o clică e fudu
stocul în mână, şi toacă-'ţi şe sângele şi energia adevărată pentru fapte lia. Clicaşul e şi fudul şi calic. De acasă laş apa stătută in marginea drumului, care ade
ortacii în cap, căci din câ meneşte pe trecător Ia beut, neştiind că în
ne nu faci slănină, până-i să sleieşte. Unde-i o clică, să înăduşeşte mo şi sub limita inteligenţiei mediocre, devine
lumea şi pământul!—■ rala. Unde-i clică să răstigneşte dreptatea. Un în clică gurguţ şi sumeţ de nu-i ajungi nici apa aceasta e venin.
de-i clică începe cangrena corupţiei. In mâ- prăjina sub nas. Faptul acesta îl vedem şi Prindeţi, buni Români, ce vă cade în
înainte de toate ce e clica? nile unei clici devine ori-ce valoare o stîrpi- la animal, când e singur şi când se ştie in mâni, şi faceţi-vă datorinţa, până nu vă ajun
Să botezăm pe acest copil din flori a turmă. ge clica, ca hidra cu sutele de capete,’ care
tură financiară.
culturei noaste tinere. Ce poreclă să-i dăm? Viaţa socială şi economică din dome Alte virtuţi păcătoase a clicaşilor sunt, va cere la urmă viaţa noastră naţională ca
Poate aşa: clica e o bandă de oameni, cari niul ei, începe să degenereze în lipsa de nu- degetele lungi şi ideile scurte, tunsul de oi, pradă.
prea slabi si stee pe picioarele lor proprii, în tremânt nou, care nu mai incurge din afară. şi câte toate alte apucături cu şuruburi şi Un b u to iu eu p r a f sub toată clica !
urmarea intereselor lor personale, sl adună Ea nu mai poate să dee vieţii nici un cres- vârjeturi, pentru a ciordi şi a buzunări. Trăiască munca liberă şi dreaptă I aceasta să
parasitic la un loc, sub comanda şi scutul cământ proaspăt şi nici o poleire, eată blăs- Ande se adapă clica, acolo se turbură ne fie devisalll
unui individ mai tare. tămul care l-a trimis Dumnezeu pe capul toate isvoarele adevărului, acolo se începe
Şi aceasta e caracteristica elicelor noas- dicei. pescuirea pe turbure, tragerea ordinară pe
stre, că mădular» clicaşi, urmăresc toţi inte Păcatul elicei zace acolo, că ea ocupă sfoară, jocul cu două parale în trei pungi, şi