Page 3 - Activitatea_1901_07_26

Nrul 26. A C T I V I T A T E A Pag. 3.

Dacă ar fi cea mai mică bănuială, că judecat la temniţă pentru furt. Aceasta o ce au jucat un rol meritos în viaţa noastră Eu cred, că aşa o întrelăsare este vred­
doar' calomniile celor doi membrii ai socie­ poate dovedi păgubaşul B. din loc. naţională. Ei nu au uitat însă de menirea nică de condamnat.
tăţii, ar avea câtuşi de puţină basă, dispuneţi încât mă declară pe mine de irespon­ lor ca »păstori de turmă» şi nu şi-au hăr­
2. In anii trecuţi s’a constatat, că fos­
Iraţilor şi d-nilor, eu mă ţin de vorbă. sabil redactor al „Activităţii" un medicinist ţuit onoarea pe uliţele dosnice a afacerilor
tul primar Ioan Mihu şi fostul cassar Crăciun
Or ă şt ie, 2 Iulie 1901. | şi mai cu seamă un iurist încăpător, apoi că lumeşti. Cugerean, cumnatul primarului, au păgubit
nu aşi putea da satisfacţie nici materială nici
De-o vreme încoace începe însă să se cassa comunală cu mai multe sute de floreni.
D r. A u re l M u n tea n . morală nimănui, aceasta să o judece, o declar, arete pe terenul social, icî-colea, ca răsărit Comisia administrativă şi judecătorească, care
că nu ei tnlădiţele, vrednici urmaşi ai celor de
de după tufă, câte un părinte, care uitân- a costat mulţi bani, a hotăiît întoarcerea ba­
sus, sunt chemaţi. Nici chiar din punct de
du-şi de vocaţiunea lui pragoslavnicâ, a nilor şi a speselor, ba i-a şi intabulat pe
vedere al legii noastre creştineşti nu-i dă ajuns pe la răspântii neduhovniceşti. averea lor şi aceia nici până azi încă nu sunt
Micilor „Satrapii dreptul unui fiiu, ca să judece pe părintele Să mă pricepeţi! plătiţi la comună.
seu sufletesc. Ca să se ştie, încreştinarea şi
lăpădarea de satana, la al doilea subscris, înţeleg pe acei slugi ai bisericii, cari E11 socot, că amânarea să întâmplă în
adecă a lui Boca, cu numele de botez Ro­ au ajuns în mâna unuia sau altuia om de urma influinţii mare, care o are Dr. Mihu
In „Tribuna" dela 27 Iunie a. c. No. mul, o am făcut eu şi soţia mea cu oste­ influinţă, unealtă ori hagiu. Aceşti preoţi sunt asupra primăriei, representanţei şi solgâbirău-
111 sub rubrica „din public", Un r ă s p u n s neală şi cheltuială, venind dela Romos, a să- numai preotastrii, ce aduc biserica în renume lui, căci el este fiiul şi nepotul fostului pri­
„Act i vi t ăţ i i " cu datul Orăştie 25 Iunien, vîrşi acest act creştinesc. Nu involvă aceasta rău. Pe basa posiţiei lor fac corteşiri şi ge- mar şi cassar, acum morţi. Nu cred că dl
pentru care răspuns redacţiunea „Tribunei" n'a împrejurare o ruşine din partea unui fiiu su­ şefturi, pângărind direct spiritul bisericesc. vicecomite nu va tace paşii de lipsă pentru
..luat responsabilitate, două vlăstare de ale cli- fletesc atunci, când fără nici un motiv bâr­ Ba unii duc duhul corupt a burgheziei noas­ restituirea capitalului, intereselor şi speselor.
caşilor, Cornel David, stud. med. şi Romul feşte asupra părintelui seu primit prin taina tre în paturile ţărăneşti şi infectează şi cer­ 3. Pe când aruncul de pădure, care-’l
Boca stud, jur. să svîrcolesc, ca peştii rămaşi botezului. Aşa ceva inmoral încă nu mi-s’a curile din jos, cu otrava elicelor.... plăteşte fiecare după partea de lemne bogat
pe uscat după o exundare, a presta servicii întâmplat, deşi numărul botezaţilor de mine Duc lupta pătimaşe, cum o vedem în şi sărac, cu câte 6 cor. 50 fileri, deşi sunt
abea 2 cară de lemne, este peste măsură
atât clicii orăştiene, cât mai virtos părinţilor lor, şi soţia mea în Orăştie, Romos, Vaidei, Cu- ori-ce oraş, în mijlocul ţărănimei, ca acele
mari satrapi ai elicei. gir şi Vinerea să urcă la cel puţin 200 de I upeze leieţe, ce au imboldul ca paseri pă­ mare, pe atunci taxa de păşunat, care o fo­
La primul loc afirmă micii satrapi o fii sufleteşti. Amară decepţiune! răsite, să ducă în ciort sămânţa rea de scaiu losesc numai cei mai bogaţi, este abea 1 cor.
minciună, că noi ne-am apucat şi de ei. Ne­ Ce să ţine de notărâşia mea din Ro­ şi brusture în holda cu bucate. 60 fileri, după vită mare şi 10 fileri după
adevărul reiasă din iniţiarea lor proprie, în mos şi pe ce motiv am perdut acel post, las oaie şi vite mărunte. Aceasta este o nedrep­
A întră în verva luptelor noastre so­
sinul societăţii >Petru Maior», a cărora vred­ la apreţiarea altui public cu mult mai com­ ciale, care au în lipsa de cultură un caracter tate mare şi asupritoare, cu atât mai vîrtos,
nici membrii le-a dat lecţia cuvenită fără con­ petent, atunci când şi aşa chemat sunt a fiind că cei avuţi nu plătesc taxa îndoită după
atât de mitocănesc, înseamnă a risca totdeauna
cursul nostru şi în mod cuvenit. face istoricul acelui cas, tras ca de păr şi numărul vitelor, cari trec peste suma hotă-
o bună parte din onoarea ta proprie.
care a urmat absolutalmente numai purtării rîtă în statut. C11 o vorbă păşunatul este is-
La a doua alinie nu le pot aplica o Cu acest risic pot toţi să se îndeletni­ vor de venit pentru cei avuţi, ear’ taxa de
mele adevărat româneşti. Că în viaţa mea nu
zicere mai acomodată, ca >Zi-i mamă guşată cească, dar’ poate numai domnii preoţi nu 1 pădure o sarcină grea pentru cei săraci.
am scurtat şi nu am asuprit pe nimenea, în
să nu’ţi zică ea«. Că suntem dascăli buni cu­ Ţinuta lor trebue să fie cât să poate de neu­
restimp de 23 ani ai funcţiunii mele ca no­ Aceasta asemenea o aduc la cunoştinţa
noscuţi înaintea Românilor şi noi recunoaştem, trală, să se ferească de ori-ce partidă, căci
tar, sunt chemaţi a să declara aceia, pe cari dlui vicecomite şi preturei.
tocmai prin locurile pe unde am petrecut numai astfel pot să-şi ţie nimbul cinstei lor
timp mai scurt sau mai îndelungat. Aceasta i-atn administrat, ceea-ce va şi urma. Cea mai cinat. Dacă ţi-a ajuns revereanda un căpe- 4. Când s’a făcut traficul cu ţelinile
o pot constata şi o vor şi adeveri aceia, cari eclatantă dovadă este alipirea nestrămutată a neag pătat, apoi nu ţi-1 mai spală nici trei­ dela Cugereni prin primarul Ioan Mihu, care
alegătorilor din acel cerc notarial, cu prilegiul numai în cale de proces şi cu mare dobândă
avut-au prilej a profita din dăscălia noastră. sprezece spălătorese, de ar fi cât de harnice.
ultimei alegeri pentru universitatea săsească. le-a lăsat comunei, acelea trebue să treacă
Din cele petrecute conchidem, că şi micii
vlăstariai elicei încă au lipsă în multe de ale Despre aceasta pot atesta chiar şi cei 6 cli- Şi pe aceşti preotastrii, cari nu-’şi caută în posesiunea comunei toate, totuşi cu prile­
caşi ai „Ardelenei", cărora în butul corte.şirii de slujba lor bisericească, şi să amestecă giul facerii cărţii funduare s’au scris 60 par­
dăscăliei.
şi a momelelor nu le-a succes a-i desface unde nu le feibe oala, trebue să arătăm toţi cele pe fostul primar Ioan Mihu şi acelea le
La alinia a treia, că am fi o foaie hu-
de lângă mine. cu degetul şi să-i dispreţuim! Ba în caşuri foloseşte şi azi Dr. Mihu. Despre aceasta
moristică, le răspundem la înţeles, că faptele
Asupra afacerii pentru dări s’a adus de­ de lipsă să-i prindem de unde ne dă mâna, am făcut în rînduri atentă primăria si re­
clicasilor sunt de aşa, încât numai în mod humo-
cis de sistare de cele mai înalte toruri justi­ şi haide, aicia ţi-e loculI presentanţa, însă până azi nu s’a făcut nici
ristic şi sarcastic le poţi răspunde, adecă ţiare, deşt presiunea unor Jactori însemnaţi O, preotastrii 1 Eu vă cunosc pe voi, pas. Rog pe dl solgăbirău şi vicecomite
un
după-cumsunt şi făptuitorii. Ce am făcut noi.de
era la culme. Despre manipularea banilor bi­ ştiu ce beletuială aveţi în revereandă. Eu nu să dispue pe cale cuvenită calea de lipsă,
când suntem aici nu sunt ch< maţi aceste mlâdiţe
ale clicaşilor de a le judeca, pentru-că pe bliotecii şcolare din Romos, care stă în le­ v€ înschimb cu sfânta biserică, cum nu în- cu atât mai tare, că pentru ţelineie cumpă­
gătură cu afacerile dela „Ardeleana", încă voiu schimb neghina cu sămânţa de săcară. Voi rate dela Cugereni pe seama comunei Vine­
când noi lucram în interesul obştesc bine
avea prilej a mă clarifica, ceea-ce şi altcum sunteţi părăsiţii bisericii, boalele bisericii. în­ rea, fostul primar Ioan Mihu a folosit moara
priceput şi în contra vederilor condamnabile,
dator sunt făţă de cercurile extinse cunoscute cetaţi odată, a trage biserica în afacerile voas­ comunală în restimp de 9 ani â 2400 fl. şi
din punct de vedere românesc, ale părinţilor
a o face, precum şi despre administrarea cas- tre meschine, în planurile şi ambiţiile voas­ astfel a tras de pe comună 21.600 fl. îmbo-
lor slabi de înger şi plini de interes egoistic sei societăţii de lectură din loc. Toate aceste tre urîte. găţindu-se pe sine pe contul comunei, şi
personal, ei, domnişorii de azi, erau cu că­ Vieţuirea voastră şi egoismul vostru în fine;
maşă lungă, să jucau în ţărînă şi aveau mucu din urmă vor limpezi şi lumina pe cale fi­
rească posiţia mea atacată prin doi sateliţi, disgustător, nu are nimic cu sfânta biserică 5. Rog pe dl vicecomite a da ordin
la nas. Armonia şi înţelegerea comună din­
mai puţin chemaţi, decât ori şi care altul, că­ de a face. Voi, care numiţi biseiica mama straşnic solgăbirăului, primăriei şi represen­
tre Românii de aici au stricat-o chiar tatăl
rora le zic „Hands off“ vlăstarejja pismătăriţi- tuturora, aţi pângărit-o şi aţi dejosit-o prin tanţei comunale, ca vînzarea pădurii »Comar­
celui dintâiu numit, între inteliginţă şi celui
lor, cari a-ţi aruncat sămânţa discordiei între patimile voastre, la o slujnică umilăII nici să se facă în mod legiuit şi să se eschidă
în al doilea rînd numit, Intre plugarii din loc.
părinţi şi fii unuia şi aceluiaşi popor, „Hands dela această întreprindere ori-ce fel de pro­
Această împrejurare o pot dovedi pe lângă
off", căci vom lua măturoaiele, ca să dăm tecţie, avându-se în vedere numai interesul
toţi locuitorii acestui oraş, chiar şi căpetenia
afară gasul societăţii româneşti. comunei şi locuitorilor sei, nu însă geschâf-
elicei. In acest înţeles s’a şi făcut în rînduri
aserţiuni în şedinţele clubului român, comite­ Ca de încheiere şi cu acest prilegiu pro­ CORESPONDENTĂ * 1 tăriile particularilor, cari sunt îndatinaţi a se
tului bisericesc, casinei române, institutului mitem, că spaţiul îngust al acestei foi nu îmbogăţi pe răvaşul comunei, după cum odi­
• Ardeleana» şi altor corporaţiuni morale şi ne-a permis încă a desvăii procedurile egoiste, nioară s’a întâmplat, când cu cumpărarea
culturale. speculative, apoi faptele nelegale, nedrepte şi Vinerea, la 30 Iunie 1901. acestui teritor şi a altui trafic, întâmplat tot
inhumane în toată golătatea lor. Am zis, că în paguba satului Vinerea, despre care voiu
Ne trage la îndoială moralitatea. Cine? Stimată Redacţie !
avem sarcina grea şi odioasă, neplăcută, însă scrie de altă dată.
Vlăstarii acelor oameni, dintre care unul în De când cetesc preţui a «Activitate»
datori suntem noi cu „Activitatea" a apăra
calitate de teolog absolut n'a obţinut calcul in'am convins, că scopul ei este a sbiciui Toate acestea le cer, cu scop de-â se
pe cei mici, slabi şi săraci dacă sunt în drept, pune stavilă sdrobitoarei înrîuriri a tirăniei
de moralitate în urma beţiei gratuită, urmată fărădelegile ce să fac pe toate terenele
faţă de cei mari, puternici, tari şi bogaţi, dacă intereselor în toate ramurile de bun obştesc,
de a bătaie cu foşti sei colegi. Acela, care publice.
aceştia pe nedreptul şi fără să ceară intere- căci aşa cuget, că timpul a sosit, ca comuna.
în mod miserabil şi ticălos s'a făcut trădăto­ resele causei, apasă şi prigonesc. Sunt un simplu ţăran, cu puţină, şcoală
rul neamului seu. Acela, care a fost silit să şi mi-1 groază să scriu şi eu în novele, deoare­ Vinerea să iese odată de sub influinţă aşa
Acum odată atâtaI numiţilor vampiri, cari au în vedere numai
părăsească locul seu natal în urma intrigilor ce nu mă pricep, insă încrederea ce o am în
făurite în sinul bisericii şi şcoalei, sale precum stimata Redacţie îmi porunceşte totuşi a scrie. binele lor, ear’ de pe partea lor, poporul să
L a u rla n B erci an,
şi a conaţionalilor sei. Acela, care silit, s’a redactor responsabil. Te rog a îndrepta tot ce este scris rău sau poate prăbuşi.
linguşit în mod făţarnic pe lângă conducăto­ la neînţeles. V in erea n u l.
rul partidului român din loc, pentru de a fi Scopul meu este a aduce Ia cunoştinţa
importat aici, în butul protestărilor Români­ celor chemaţi a orârmuî comunele, adecă
lor, cari aveam cunoştinţă despre toate fap­ Preotastrii. dlui vicecomite şi primpretor precum şi al­
»
tele lui mârşave, săvîrşite în locul seu natal.
tor factori de administraţie, unele stări rele
Acela, care venit aici, a iscodit sarcini toc­ Jidan viclean
şi păgubitoare, ce să ţin de comuna mare
mai asupra elementului românesc cu scop Dedicaţie lui Ioan Moţa. Vinerea, ne mai putând suferi lucruri slabe, şi fost primar de român nşuratec.
de a se face mândru înaintea concetăţenilor Revereanda nu e croită şi anume:
sei saşi şi rhaghiari. Acela, care pe căi pe- din pân?ă de şatră. Ea nu 1. Representanţa corn. a adus de cu­
zişe s'a năzuit a ocupa scaunul protopopesc este nici tapetă de părete, Permită-’mi onorata Redacţiune să scriu
pe care să se poată toată rând o hotătîre, prin care se staveresc plă­
şi acela, care a băgat zizania în societatea musca pune. Nici obeală ţile membrilor de primărie, aşa la cassarul o întâmplare tristă, dar’ adevărată.
română din loc pe toate terenele. de păp.uc. Şi când stă după
o revereandă un semn de corn. stavereşte 2% după toate Intratele, Un credincios gr.-cat. al bisericii din
Al doilea moralisător este odrasla unui întrebare, atunci să ştii, că fără luare în băgare de seamă, că venitele Merişor cu numele Ioan Rus Androne, ajun­
ai înaintea ta un fariseu j
fost căprar de gendarm, care a căzut ca musca cassei se vor mări prin vînzarea pădurii gând primar, şi-a umflat penele ca corcoda-
în zăr în averea unui ţeran, despre care la Nu poţi vorbi de societatea noastră, • Comarnici». nul, şi şi-a făcut nume nemuritor, prin fap­
timpul seu s’au vorbit multe în Orăştie. In­ fără să nu vorbeşti de politica care o facem. Deoare-re două procente ar face pe vii­ tul că şi-a adus un jidan pârlit de sărac în
teresul propriu pentru afacerile sale private Asemenea nu poţi vorbi de politica româ­ tor, ca plata cassarnlui să se urce la 1000 casă, ca cu dreptul arândaşului de crâşmărit
este proverbial înaintea semenilor sei, în nească, fără să nu voibeşti de popismul nos­ până la 1600 coroane, am aşteptat publica­ să crâşmărească, la început jidanul era tare
urma cărora este In mod şi chip persiflat de tru, care de o vreme încoace să amestecă rea acelui conclus, care până azi nu s’a în­ slugarnic, şi la miezul nopţii da scaun şi slu­
acei plugari cu cari a avut afacerile sale. Afară tot mai mult în zarva luptelor, mai ales a lup­ tâmplat. Prin urmare primăria nu-şi împli­ gărea celor-ce aveau lipsă de slugărnicia lui,
de aceea moralitatea lui este redusă la „zero" telor sociale. neşte datorinţa şi nu ne dă prilej a reciţra de amestec în treburile oamenilor şi ale co­
chiar din partea justiţiei, atunci când a fost Avem un şir mare de protopopi şi popi, conclusul. munei nici nu gândea.