Page 3 - Activitatea_1901_07_27
P. 3

Nrul  27.                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag.  3.

        >Ardeleana*,  a-ţi  ridicat  reescomptul  scump  fundare  este  a  să  plăti  2  cor.  de  fie­  14.  Reformă  administrativă,  încât  pu­ unui  proces  ce  i-l’a  intentat  dl  Em. Măglaşiu,
        departe  peste  600.000  de  coroane, deci  acum  care  acţie.                       blicul  să  nu  fie  eschis  dela conlucrare la con­ pentru  a  câştiga  judele  străin  pe  partea  sa,
        declarăm,  că  nici  cu  minoritate  nu  voim  să   Pentru  acţii  se  pot  face subscireri-   ducerea  afacerilor.             Russu  a avut  impertinenţa  să zică:  „Nu  crede
        facem  parte  din  direcţiune,  până  când  nu   le  până  la  21  Iulie  igoi  st.  n.    15.  Autonomie  comunală  şi  cercuală.  dle  jude,  ceea-ce  spune  Măglaşiu,  căci  el  stă
        ne-am  convinge,  că oare pentru urmările even­                                                                                 ’n  legături  cu  Liga",  aşa  că  martorii  oculari:
                                                        Fundatorii  nu-’şireservează  nici  un     16.  Legi,  ca  împărţirea  justiţiei  să  fie
        tuale  a  procedeului  uşuratic  de  până  acuma                                                                                dnii  când.  de  adv.  Ludovic  Fazecaş  şi  Dr.
                                                   fel  de  drept.                           mai  promptă  şi  mai  ieftină.
        putea-vom  primi  răspunderea  materială  şi                                               17.  Arondarea  justă  a  cercurilor  elec­  Iuliu  Coste,  precum  şi  dl  Dr.  T. Popescu  s'au
                                                        O r ă ş t i e ,   la  7  Iulie  1901.
        morală.                                                                              torale,  introducerea  votului  secret,  după  co­  scârbit  formal  de  nemernicia  siriană  şi  de
             O ră şt ie,  3  Iulie  1901.                                                    mune.                                      enunciaţiunea  vrednică  de  un  trădător  ordi­
                                                   D r. A u rel M untean m. p.,  advocat  lo a n                                        nar,  ear’  nu  de  un  publicist  român.
                                                                                                   18.  Libertate  de  întrunire  şi  adunare.
                        Dr.  Aurel  M untean.      M ih a iu   ut.  p.,  m.-proprietar.  D r.  S ilviu                                       In  coresp.  mea din „Activitatea"  ziceam,
                                                   M oldovan  m.  p.,  advocat.   D r.  U nea
                                                                                                                                        că  Mangra,  Ciorogariu,  Russu  lucră pe  ascuns
                                                   D ra ia  m. /., advocat,  Vasile D om  fa  m  /.,                                    contra  partidului  naţional  român.  In  loc  să
                                                  protopresbiter.  D aurian   P ercian   m.  p.,   Duplicitatea  Sirienilor.            se  răstoarne  acusa  gravă,  Russu  i-a  câmpii
                 A P E L !                         redactor.  V asilie N. lîid u  m. /., comerciant.                                    şi  pe  cei  trei  domni  amintiţi  mai  sus  îi  pre-
                                                   Georije  lia ts  m.  p.,  comerciant.  N icolau                                      sintă  ca  şi  când  şi-ar  face  reclamă  pentru  a
                                                                                                                    Ar a d,   3  Iulie  1901.
                                                   Păr&u  m.  />.,  edificator.  S im ion   C orvin                                     ajunge  în  parlament,  de  dragul,  diurnelor.
             Subsemnaţii  ne  vedem  îndemnaţi  sen.  m.  p., proprietar.  S im ion   C orvin  jnn.   Sunt  în  India  nişte  oameni,  cari  când   Un  Mangra,  un  Ciorogariu  dar’  mai
        şi  ne  simţim  datori  a  ne  pune  puterile  m.p.,  comerciant.  N icolau  O pincar  m.  />.,   se  bolnăvesc  chiamă  medicul,  ca  şi  euro­  ales  un  Russu-Şirianu,  noi  ştim,  că  s’ar  an­
        noastre  morale  şi  materiale  în  serviciul  măcelar.  Severin  P ro cin k ievie«  m.  p.,  penii,  însă  cu  aceea  deosebire,  că  medicul   gaja  bucuros  să-şi  pună  candidatura  până  şi
        poporului,  pentru  a’l  ajuta  să  se  ridice  funcţ.  mag.  D u m itru   M a rtin   m.  p.,  indian,  în  loc  să-şi  ia  hârtia  şi  să  prescrie   în  suburbiul  ţigănesc  din  Arad—Checheş  şi
        pe  toate  terenele  economice  la  o  stare    măestru  tâmplar,  toţi  din  Orăştie.  diagnosa,  ia  doba  şi  tram,  trrram,  tram, bate   aceasta  nu  de  dragul  intereselor  alegătorilor,
        mai  bună  pe  temeiul,  că  «interesul  bi­                                          la  urechea  bolnavului,  ca  astfel  să  se  sparie   ci  de  dragul  diurnelor,  dacă  peste  tot  Che-
        ne  înţeles  tinde  a  apropia  pe  oameni                                           Necuratul  din  el,  care  pricinueşte  boala  şi   cheşul  ar  putea  trimite  representant  în  dieta
        unii  de  alţii» !                              Activitatea  Slovacilor.             astfel  să  lugă,  ear’  bolnavul  să  se  însănăto-   ţerii.  Ca  tot  aceşti  oameni,  dedaţi  să  trăiască
                                                                                             şeze.  Se  înţelege  că  bolnavul  sub  cura  me­
             Spre  acest  scop  am  hotărît  noi                                                                                        la  blid  să  vină  să  acuse  pe  un  Dr.  Pop,
                                                                                              dicală  călătoreşte  pe  ceealaltă  lume.
        subscrişii,  ca  societari  fundatori,  a  în­                                                                                  Dr.  Lemânyi  şi  Dr.  Munteanu,  că  mobilul
                                                         Contrar  angajamentului  luat  la  con­   întocmai  aşa  şi  cu  Sirienii  adăpostiţi  în
        fiinţa  un  institut  de  credit  şi  economii.                                                                                 acţiunei  dlor  ar  fi  banul,  iertemi-se  vorba
                                                   gresul  naţionalităţilor  ţinut  în  toamna  anului  grajdurile „Ciumei  Poporului" din Arad.  Toate
             Călăuziţi  de principiile, ca:  asocierii   1895  la  Budapesta, declară »Narodni Noviny*  ziarele  noastre,  ear’ în  „Activitatea"  de  acum   potrivită,  e  o  impertinenţă,  pe  care  a  o  su­
        avem  să  mulţumim  înflorirea  ştiinţelor   organul  oficial  al  partidului  naţional  slovac  sunt  două  săptămâni  pe  2  coloane  s’a  arătat   porta  numai  hârtia  „Trib.  Pop."  e în  stare  şi
        şi  artelor,  sporirea  industriei  şi  comer-   întrarea  în  activitate  parlamentară  a  Slova­ duplicitatea  „tribunilor"  poporali,  cari  nu-şi   care  hârtie  dacă  ar  avea  mâni  de  sigur  ar
        ciului,  înaintarea  culturei  raţionale a  pă­  cilor,  tără  privire  la  atitudinea  ce  vor  urma  cunosc  chemarea  de  gazetari  şi  cari  pun  tă­  cârpi  pe  cel-ce  îşi  bate  joc  de  ea  în  aşa
        mântului  şi  prin  acea  a  bunei  stări  a   celelalte  naţionalităţi  coalisate.  cere,  când  văd  că  Românii  de pe aici  aleargă   chip.  Iubirea  neţărmurită  faţă  de  interesele
        ţăranului,  din  cari  au  isvorit  instituţiu-   Nu  ştim  dacă  conducătorii  slovaci,  mai  la  banchetele  deputaţilor  străini.  Le-am  bă­  de  viaţă  ale  poporului  nostru  numai  d’alde
        nile  de  binefacere:  toate  aceste  sunt   ales  cei  ce  au  stat  în  legătură  directă  şi  ne­ tut  toba,  Necuratul  însă  nu  iasă  din  ei,  şi  şi   Russu  e  în  stare  să  le-o  tragă  la  îndoială
        urmările  desvoltării  spirituale  şi  a  per­  mijlocită  cu  partidul  nostru,  notificat’au  la  dacă  iasă  pe  un  moment,  iasă  ca  să  pună   dlor  Dr.  Pop,  Dr.  Lemânyi  şi  Dr.  Munteanu,
        fecţionării  spre  care  ne  conduce  singur   timp  conducerii  partidului  nostru  de  tactică  la  cale  câte-o  foişoară  ca  „ Vânătorii după si-   numai  omuleţul  acela  e  capabil  să  le  tragă
        numai  asociarea.                          sau  au  trecut  cu  desăvârşire  la  ordinea  zilei  tuaţii“  din  nrul  dela  3  Iulie  n.  al  „Ciumei   în  noroiu  sentimentele  cele  mai  nobile,  nu­
                                                                                                                                        mai  revolveristul  cinstei  atâtor  români  e  în
              Suntem necesitaţi şi  din  acel  punct  peste  angajamentele  luate  la  congresul  din  Siriene".                         stare  să  calomnieze  pe  nişte  oameni  irepro­
        de  vedere  a  înfiinţa  un  nou  institut  de  1895.                                      Foişoara,  fără  vlagă,  dar’  cu  pretenţii   şabili.
         credit  şi  economii,  pentru-că  Orăştia  şi   Corifeii  slovaci  cred,  —  precum  scrie  de  a  fi  umoristică,  şi-a  greşit  drumul,  căci   Dar'  ticăloşirea  Sirianului  iese  şi  mai
        jurul  o  pretinde  aceasta,  apoi  însăşi  in­ • Tribuna*  din  Sibiiu,  —  că  prin  schimbarea  ca  şi  alte  articole  ale  ,,T.‘ P.“  va  fi  fost  des­  bine  la  iveală  din  o  notiţă  pe  care  o  pu­
         teligenţii  trebue  dat teren  liber  de  ac­ tacticei  urmate  în  trecut  vor  putea  realisa  tinată  pentru  „Gura  Satului",  însă  ca  umplă-   blică  în  acelaşi  nr.  (dela  3  Iulie)  al  „Ciumei
         ţiune  şi  desvoltare,  după-ce  la  institu­ mai  uşor  ţinta  ce  urmăresc  şi  deci  aproape  turâ,  a  fost  de  lipsă,  acum  mai  ales  în  lu­  Poporului". Intr’un limbagiu vrednic  de  Jesuiţii
         tul  actual  „Ardeleana*1  şi  altcum  sunt  peste  tot  locul  au  luat  decisiuni  să  între  în  nile  fără  r,  când  sesonul  crastaveţilor  şi  al   Spaniei  face  reclamă  dlui  Sever  Bocu,  din
         toate  locurile  ocupate  cu  alţii  mai  pu­ lupta  proximă  electorală  punându-şi candidaţ  iminciunilor,  Sirianului  e  în  plin  regim.  Foi­  Lipova  şi  în  cuvinte  întortochiate,  împinge
         ţini  chemaţi  în  ale  finanţelor  şi  cu  es-  cu  program  naţional.  In  urma  acestei  acţiuni  şoara,  pentru-ca  să  se  ştie  cu  cine  avem  de   pe  Românii  din  cercul  Radnei  Ia  urnă  pen­
         chiderea  elementului  intelectual cu  mult  organul  naţional  din  Turoţ-St.-Mărtin  a  pu­ a  face,  nu  e  trimisă  „de  corespondentul  nos­  tru  reuşita  lui  S.  Bocu.
         mai  cualificat.                          blicat  un  program  constătător  din  opt-spre-  tru  din  Sibiiu“,  ci  e  fabricată  de  Russu.   Omul  acesta,  care  trebue  că  a  servit
                                                   zece  puncte,  între  cari  pe  lângă  pretinderea  Această  constatare  o  fac,  fiindcă  ştiu,  că  în
              Pe  lângă  diferitele  operaţiuni  ce                                                                                      de  model  lui  Russu,  când  şi-a  scris  foişoara
                                                   sanării  gravaminelor  şi  respectarea  limbii  şi  întreg  Sibiiul  nu  se  găseşte  un  singur  român
         să  vor  norma  în  statute  nu  numai pro­                                                                                     despre  cei-ce  cască  după  mandate,  se  face
         curarea  de  bani  ieftini şi acordare  grab­  drepturilor  naţionalităţilor  nemaghiare,  pre­ jnteligenţ,  care  să-’şi  sdrobească  condeiul   luntre-punte  a  câştiga  cercul  Radnei  pe  par­
                                                   tind  şi  realisarea  unor  reforme  sociale  şi eco­ pentru  a  umplea  coloanele  celui  mai  pocit,
         nică  şi  lesnicioasă  de  împrumuturi,  cât                                                                                    tea  sa.  Cine  e  S.  Bocu?  Un  fost  comptabil
                                                   nomice.                                    mai  antediluvian  şi  pentru  1  fl.  ori  pentru
         mai  vertos  vom  îngriji  ca  o  parte  mai                                                                                    la  „Lipovana",  carea  nu  i-a  mai  putut  lua
                                                        Cuprinsul  acestui  program  se  poate  re-  câte-va  păhare  de  bere  uşor  de  cumpăratului
         însemnată  a  venitului  curat  să  serveas­                                                                                    folosul.  Acum  e  fără  ocupaţie  îşi  pune  can­
         că  ca  ajutoare  pentru  scopuri  aievea   suina  în  următoarele:                  ziar  aradan.                              didatura,  ca astfel  dacă  îi  va  succede,  să con-
                                                         1.  Susţinerea  unităţii,  întregităţii  şi  in­  Ce  vrea  Russu  Delagrozava,  dela  Siria
         filantropice,  va  să  zică  pentru  întărirea                                                                                  tribue  în  Pesta  la  rîsul  general  ce-1  va  pro­
                                                   dependenţei  Ungariei.                     ori  dela  Checheş  (suburbiul  în  care  locuesc
         unor  lucrări  temeinice  fără  de  cari  po­                                                                                   voca  luminăţia  sa,  alesul  cercului  românesc
         porul  nostru  nu  va  putea  înainta  eco­    2.  Recunoaşterea  şi  egala  îndreptăţire  Ţiganii  din  Arad ?)  De  pe  pedestalul  înalt,   al  Radnei.
                                                   a  limbii  slovace:  în  şcoală,  în  oficii  şi  injus­ la  care  s’a  cocoţat,  câtă  vreme  a  fost  inaş
         nom iceşte  cu  folos  durabil.                                                                                                      In  23  Iunie  s’a  ţinut  în  o  crâşmă  din
                                                   tiţie  prin  aplicarea  deplină  a  legii  de  na­ la  un  timar  (argăsitor  de  piei)  din Sânt-Ana-
             Noi după venite materiale egoistice nu                                                                                      Radna  chiar  şi o  consfătuire,  ba  s’a  provocat
                                                   ţionalităţi  din  1868.                    nouâ  de  lângă  Arad,  se  încearcă  să  ridicu-
         vânăm,  nici  nu  este  nisuinţa noastră de    3.  Revisuirea  legilor  politico-bisericeşlj  liseze  în  general  pe  toţi  advocaţii  („ba  şi  pe   şi  un  scandal  între  aderenţii  lui  Vancsd,  ac­
         a  aservi  pe  cineva  moraliceşte  ori  ma­  şi  în  sj ecial  ştergerea  neconfesionalismu-  advocăţeii"  zice  Rusii,)  cari  să  îmbulzesc  la   tualul  deputat  şi  între  cei  ai  lui  Bocu.
         terialiceşte,  după  cum  cu  durere  sim­                                                                                           In  una  din  proximele  Dumineci  în  7
                                                   l’ui.                                      mandate  de  deputat  dietal,  ear’  în  special
         ţim  manifestându-să  spiritul  materialis-                                                                                     Iulie  n.  Bocu  îşi  va  desfăşura  programul  gu­
                                                         4.  Autonomia  bisericească.         pe  dnii  Dr.  Ştefan  C.  Pop,  Dr.  Eugen  Le-
         tic  dominant.                                                                                                                  vernamental,  ear’  „Trib.  Pop.",  care  în  tre­
                                                         5.  Spriginirea  şi  desvoltarea  din  partea  mhiyi  şi  pe  dl  Dr.  Aurel  Munteanu, proprie­
              Cu  acest  program  deschis,  suntem   statului  a  şcoalelor  poporale  pe  base  natu­ tarul  acestei  toi.              cut  n’avea  cuvinte  destul  de  aspre  pentru  a
         în  drept  a  aştepta,  ca  în nisuinţa  aceas­                                                                                 „înfera"  pe  cei-ce  calcă  conclusele  partidului
                                                   rale.                                           Apără  pe  advbcaţii  români,  pe  cari
         ta  nobilă  să  fim  sprijiniţi  de cătră  clasa                                                                                naţional,  azi  face  propagandă  pentru  Bocu,
                                                         Disposiţiuni  potrivite  spre  ridicarea eco­ Russu,  fostul  inaş  de  pedagog  eliminat  dela
         cea  mai  inteligentă  a  societăţii  noastre                                                                                   neuitându-şi  să  atace,  în  acelaşi  număr  pe
                                                    nomiei,  micei  industrii  şi  a  comerciului. Spre  preparandia  de  stat  din  Arad,  se  încearcă
         din  Orăştie  şi  jur,  de  cătră  preoţi  şi   scopul  acesta  înfiinţarea  de  şcoli agronomice,  să-i  ridiculiseze,  ar  însemna,  că  îi  dau  im­  dnii  Dr.  Pop,  Lemânyi  şi  Muntean,  care  la
         învăţători,  la  cari  şi  facem  apel  direct,                                                                                 tot  caşul  mai  folositori  sunt  şi  vor  fi  nea­
                                                    industriale  şi  comerciale  corăspunzătoare  in­ portanţă  prea  mare  şi un  Russu  nu o  merită.
         ca  să  se  înscrie  cu  toată  încrederea  de                                                                                  mului  românesc,  decât  un  biet  de tinerel  ne­
                                                    tereselor  poporului  slovac,  cu  limba  de  pro­  Pe  dnii  Dr.  St.  C.  Pop  şi  Dr.  E.  Le­
         membrii,  dimpreună  cu  bisericile  ca cor-   punere  maternă.                                                                 cunoscut,  care  atâtea  programe  desfăşură câte
         poraţiuni  morale  şi  cu  frurtasii  lor  mi­  7.  Limitarea  împărţirii  moşiilor,  prin   mânyi  îi  cunoaşte  obştea  românească.  Din   interese  private  are  şi  care  în politica  româ­
         reni.                                      stabilii ea  unui  minimun,  care  să  nu  poată  fi   produsul  muncii  lor  cinstite  au  dat  pentru   nească  atâta  valorează  cât  Russu  Şirianu  în
                                                                                              atâtea  cause  bune  româneşti  şi  nu  e  vina
              Spre  acest  scop  ca  membrii  fun­                                                                                       cartea  eticei  şi  moralei.
                                                    luat  dela  proprietari,  nici  licitat.  d-lor,  dacă  în  momentul,  când  au  întemeiat
         datori  ai  numitei  societăţi,  esmitem  ur­   8.   Relorma  basei  de  dare  în  mod                                               Resumez:  voi scribelor dela  „Trib. Pop."
         mătorul :                                  drept,  cu  luarea  în  considerare  a  ţinutului   „T.  P.“,  au  adus  acolo  pe  Şirianu,  ca  astfel   încetaţi  cu  calumniile  şi vremea  folosită  pen­
                                                                                              „să  nu  moară  de  foame  pe  sub  garduri"  şi   tru  răspândirea  lor  folosiţ-o  mai  bine  pentru
                                                    locuit  de  Slovaci,  foarte  puţin  roditor.
                         Prospect:                                                            să  nu  mai  fie  nevoit  a  se  întinde  la  bani   a  spune  obştei  româneşti  că  cu  cine  sunteţi:
                                                         9;  Regularea  rîurilor  din  nordul  Un­  strâini  şi  să  nu  mai  dea  Românilor  tristul
              Institutul  de  credit  şi  economiii  ca   gariei.                                                                        cu  partidul  naţional?  cu  cel  guvernamental?
         societate  pe  acţii  să  înfiinţează  sub  fir­  10.  Regularea  potrivită  a  chestiunii  ser-   prilej  de  a  vedea  până  şi  pe  venerabilul   cu  fracţiunea  Szâll-Apponyi ?  ori  cu  cea  a
                                                                                              Axente  Sever  strigând  în  gura  mare  despre
         ma „Dacia“ cu sediul în Orăştie,  comita­  vitorimii.                                Russu:  Hic  niger  est,  ergo  cavetel    lui  Bănffy-Tisza ?  Sunteţi  pentru  pasivitate ori
         tul  Hunedoarei.  Institutul  se  înfiinţează                                                                                   activitate?  Sunteţi  hotărîţi  să  ieşiţi  din  vi-
                                                         11.  Limitarea  exerciării  industriei  libere   Despre  dl  Dr.  Aurel  Munteanu  iarăşi
         pe  timp  nedesterminat  şi  cu  un  capital                                                                                    suini  şi  să  luptaţi  pe  faţă,  ori  apoi  sunteţi
                                                    şi  sprijinirea  din  partea  statului  a  industriei  să  ştie,  că  şi-a  întemeiat  foaie,  din propriile-i
         social de 100,000 oor. representat  prin                                                                                        decişi  să  folosiţi  şi  mişcările  electorale  pe
                                                    mici  faţă  de  concurenţa  fabricelor.  Regularea  mijloace,  numai pentru-ca  să facă propagandă
         1000  acţiuni,  în  valoare  nominală  de                                                                                       de-o  parte  pentru  a  lovi,  în  felul  briganţilor,
                                                    raportului  dintre  muncitori  şi  stăpâni; crearea  cinstită  unei  idei,  care  de  mult  i-a  frământat
         câte  100  cor.                                                                                                                 în  oamenii  cinstiţi,  ear’  pe  de  alta  a  pune
                                                    unor  legi  pentru apărarea intereselor familiare,   mintea.  Prin  urmare  gazetăria  Ia  d-sa  nu  e   umărul  pentru  căpătuirea  cu  câte  un  man­
             Subscrierea acţiilor să poate efeptui la  materiale,  morale  şi  higienice  ale  clasei mun­ cestiune  de  pâne  ca  la  Russu  şi  nici  marfă
                                                                                                                                         dat  a  băieţandrilor,  cari  Ia  politica  româ­
         subscrişii  membrii  fundatori  şi  la  încre­ citorilor.                             de  vândut  celui  ce  dă  mai  mult,  cum  se  în­  nească  nu  se  pricep  nici  cât  găina  la  abcâ
         zuţii  lor.  Cu  ocasiunea  subscrierii  este   12.  Stîrpirea  usurii,  îngrijirea  din  par­ tâmplă  cu  „Trib.  Pop.“,  al  cărei  inaş  de  ti­  A  trecut  iarna,  ieşiţi  Sirienilor  din  visuini,
         a  se  plăti  în bani gata  10%i  eară  20%  tea  statului,  ca  poporul  să  poată  căpăta  îm­ mar,  de  când  a  ajuns  director  ori  prim  re­
                                                                                                                                         căci  şi  urşii  au  eşit.  Ieşiţi  şi  spuneţi  pe  faţă
          până  la  adunarea  generală constituantă,   prumuturi  ieftine,  ear’  în  timp  de strîmtorare  dactor,  a  avut  ticăloşia  să  spună:  „Dacă   ce  aveţi  în  mâţei
          când  se  vor  staveri  şi  terminele  pen­  să  primească  muncă.                   Sturdza  ml  plăteşte  mai  bine,  lucru  lui                       Delam urgf.
          tru  solvirea  ratelor  restante.              13.  Sprijinirea  asociaţiunilor  de  credit  Sturdza,  dacă  Bănffy  mi  plăteşte  mai  bine,
               Ca  taxă  de  înscriere  şi  spese  de şi  consum.                              îi  lucru  lui  Bănffy“,  ear’  la  o  pertractare  a
   1   2   3   4