Page 2 - Activitatea_1901_07_28

Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 28.

de ordine, s’au putut şi se pot întări în tâiu, în care, paralel cu limba maghiară şi ostăşimei stătătorie nobilimea sarcina apărări
aceste privinţe după placul lor. Afaceri şcolare. germană li-s’ar explica şi studiile în limba de patrie a pus-o pe umerii poporului, de
Interesele economice ale Ungurilor încă y lor maternă, şi aşa s’ar ajunge scopul cel atunci încoace nobilimea s'a împărtăşit numai
nu au stat nici-când în conflict cu ale noastre adevărat al creşterei bune şi necesare pentru din drepturi şi mărire, ear’ din greutăţi nu­
şi nici nu puteau sta, pentru-că, după cum viaţă. W. mai poporul. A domnit serbitutea. A dietei
ne învaţă o singură privire aruncată pe charta In lipsa unui raport special despre în­ din Pojon din anii 1832-6 este mărirea că a
etnografică a Ungariei de astăzi, noi locuim cheierea anului şcolar 1900/901 la şcoalele început a vindeca relele aceste. Să începu
din Orăştie şi jur, anunţăm pe basa informa-
în această ţeară într’o massă compactă, care File din trecut. temeiul unei stări mai bune. Dieta din anii
ţiunilor ce ni-se comunică, că toate exame­
se extinde dela hotarele ostice ale ţerii până 1839/*o cu un Pas mare a mers mai departe.
la Tisa; şi abstragând dela cele trei comi­ nele publice la şcoalele elementare poporale La anul 1848 s’a pus temeiul drepturilor
tate săcuieşti-, în nici o comună nu suntem din aceste părţi au decurs în ordine bună, In «Drapelul» No. 45 dela 19 1. trecută comuni. Pornirăm înainte cătră un scop
conduse fiind de prea onor. dtii protopopi se publică sub titlul de mai sus, schiţe isto­
mestecaţi cu Ungurii, sau dacă ici-colea măreţ. A repăşi nici odată, şi poporul român
suntem amestecaţi cu ei, numărul lor în Vasile Domşa şi Iuliu Raţiu şi de alţi preoţi rice de Dr. V. Branişte. Epistola ce urmează a câştigat. El e cetăţan liber cu cel mai
raport cu al nostru este aşa de mic, încât delegaţi mai ales în cercul Geoagiului peste a apărut în «învăţătorul poporului» ca prim mare domn având asemenea drepturi şi stând
Murăş. La fiecare examen au participat şi articol «Un Ungur cătră Români».
o eventuală periclitare a intereselor economice sub asemenea îndetorire. Câş'igă pământu­
ale unor astfel de fracţiuni naţionale, nu poate câte un învăţător ca asistent onorar şi expert Tendenţa articolului este de a îndupleca rile Robotele. Câştigă folosirea limbei sale.
forma pentru nici un Ungur cu minte motiv în cele pedagogice, făcându-şi notiţe despre pe Români la întrarea de bună voe la oaste, Câştigă scăpare de dijme Amicii mei, Ungu­
de ură în contra noastră, şi aceasta cu atât starea învăţământului. Ar fi de dorit ca aceste căci precum am putut vedea şi din «Nou­ rul luă de pre voi jugul sclăvesc şi-’şi împărţi
notiţe să se şi publice, ceea-ce credem că se tăţile» n-rilor anteriori ai «învăţătorului po­
mai puţin, deoare-ce stă în puterea statului drepturile pământurile cu voi şi razele liber­
a scuti aceste fracţiuni de pericolul economic, va şi face după adunarea tuturor rapoartelor porului» o parte a poporului român privea tăţii eluptate le împărţi cu voi. Pronunţea
care le-ar ameninţa din partea noastră. De dela locurile cele mai competente, pentru-ca cu mare neîncredere noua lege votată în dieta cuvântul: „Pentru o mamă a noastră. Prin
concurenţă economică între noi şi Unguri nu învăţătorii să-şi cetească fiecare atestatul. ungară despre contingentul militar (legea de aceasta să tăcu legătura între Ungur şi Ro­
t «recruţi»). Nemulţumirea şi teama poporului
poate fi deci vorbă, pentru-că o astfel de La şcoala elem. din Orăştie prea puţin mân, şi partea ce voeşte a debilita şi a nu
faţă de conscrierea întreprinsă a fost aşa de
concurenţă are de premisă indispenzabilă interes s’a arătat din partea comitetului şi a întări aceasta, aceea e nepreceputa, aceea e
mare, încât guvernul ţării temându-se de con­
împrennă-vieţuirea duor popoare pe aceleaşi inteliginţei faţă de examene, de altcum dl dujmana amicului soţului ei, e vânzătoare în
secvenţe a şi dispus mai târziu sistarea con-
teritorii. Lipsind în acest cas şi aceasta pre­ protopop au încheiat anul şcolar cu cuvinte sinul patriei.
scrierii pentru miliţie. (Vezi «Drapelul» nr. 19)
misă indispenzabilă, este evident, că Ungurii de laudă la adresa corpului învăţătoresc pen­ De aci încolo să fie conţelegere şi pace
nici din punct de vedere economic-naţional tru succesul dovedit. Articolul lui Bruz e scris tocmai în între noi, uitaţi Români suferinţa purtată. Sub
nu au motiv de ură în contra noastră. preajma sistării conscrierii, când la Blaj era jugul turcesc şi al absolutismului, domniei
Resultă din cele expuse mai sus, că La gimnasiul ev. ref. şi la şcoala de mare ferbere printre mulţimea de Români neţermurite, întru asemenea pătimi ţăranul
fete de stat ne interesează mai mult studiul
ura Ungurilor faţă de noi nu are nici o bază întruniţi acolo. (începutul lui Septembre 1848). român şi ţăranul unguresc; pătimi parte pen­
religiunei, pentru-că acesta să propune în
psychologică, de-oarece întră noi şi Unguri nu Reproducem întregul articol, care ne arată tru apărarea constituţiunei, parte că nu era
limba română, deşi cu greutate, pentru-că
numai că nu există nici un conflict de inte­ cum vorbea la 1848 Ungurul cu Românul. nobil, nemeş. Putere crudă era peste popoare,
mulţi şcolari nici ceti nu ştiu româneşte.
rese, cî din contră, după cum chiar şi din Cred că o astfel de paralelă e tocmai de ac­ puterea minţii o apără folosirea despotică a
partea Ungurilor de nenumărate-ori s'a accen­ D-nii şi d-nele protesoare maghiare dela tualitate. baionetelor. D zeu ne dele conţelegere, ami­
tuat, există între noi chiar comunitate de in­ aceste scoale ar trebui să se desbrace de Numele «Bruz» fiindu-ne cunoscut, am ciţie, libertate. Ce avem să facem acum îm­
terese, lucru constatat fiind, că colosul slav, tendinţa utopică a maghiarisării, încercându-se sciricit despre autor şi suntem în posiţie a preună ? După ce Românul lapădă prepusul,
de care suntem încunjuraţi şi unii şi alţii, de la toate ocasiunile şi sărbătorile şcolare a da următoarele desluşiri: şi vede că e în periclu patria, să nu se dee
o potrivă cu peire ne ameninţă, şi numai preamări în mod nenatural pe naţiunea ma­ jos, ca să nu cadă earăşi în sclăvie. Avem
Ludovic Bruz, are şi azi rudenii în Orăş­
apropiind u-ne unii de alţii putem spera, că ghiară, ignorând şi despreţuind pe celelalte tie. El a locuit în casa proprie, azi a dlui lipsă de ostaşi şi aici sosi demândarea minis­
vom avea destulă putere de resistenţă. naţionalităţi. Trebue să ştie d-lor, că noi to­ Albert Nagy. A fost iurist absolut şi candidat terială şi poporul pe jumătate voeşte a asculta
Aceasta bine o înţeleg Ungurii; dar’ ei tuşi nu dăm mai multă atenţiune culturei de advocat, ca atare a condus o cancelarie pe jumătate a şi pune contra. Dacă e comun’
sunt de părerea, că pentru-ca să scăpăm de maghiare decât câtă merită, şi aşa sforţările dreptul, să fie comună şi sarcină, păn’aci nau
advocaţială. A luat parte la răsboiul civil
Slavi, să ne facem Unguri cu toţii. Noi, fi­ de preamărire nenaturală nu au alt efect, decât militat nobilii acum înpreună vreau a se
1848—9. A ajuns locţiitoriul Sibiiului. Deve­
reşte, rîdem de naivitatea confraţilor noştri de a vătăma simţul de cultură naţională a nind prins, a fost internat în Sibiiu, unde la lupta pentru drepturi, şi voi nu aţi întinde
de rasă maghiară şi chibzuim aşa, că o îm­ elementului românesc în mijlocul căruia trăesc anul 1852 a fost ascultat de însuşi Maj. Sa. de ajutor ? O şea lăpădarăm, lăsavom a ni
păcare cu Ungurii, sau apropiere între noi şi d-lor pe aceste plaiuri. să pune alta? Nici odată. De patru ani e
A ştiut bine limba germână, şi neavând
ei, numai atunci are înţeles pentru noi, dacă timpul de ostăşime, ci de atâta nu va pătimi
Noi le-am recomanda, mai bine să se asupra sa fapte îngreunătoare, Majes. Sa a
prin aceasta ne putem asigura existenţa noastră lase de ideile închipuite şi să trateze pe şco­ dispus a doua zi eliberarea lui din temniţă, nici unul. Ardealul a şi dat 4000 în împăr­
ca individualitate etnică; ar fi şi e deci ridicol larii şi şcolăriţele de român cu mai multă chiar în urma celor vorbite de el. ţirea nouă să socotesc şi aceste Preoţilor! I
a pretinde dela noi să ne facem Unguti, căldură, prevenire şi iubire, respectându-le Amicii mei, Luminaţi turma, ce Vă încre-
pentru-ca să nu fim slavisaţi la rândul său; nu numai religiunea ci mai vârtos naţionali­ Mai mulţi domni vârstnici de aici, în- dinţă Isus. Blăstămul bătăilor dela Mohaciu
aşa ceva este cu atât mai ridicol, fiind-că în tatea şi limba lor maternă, prin aceea ca să tervivaţi de Redacţie, declară toţi cam ase­ şi Şieu le-a produs împărecherea. Ţineţi una
menea, că Bruz, care era nepotul lui Bruz
fine Slavii ne stau nouă atât după origine> se deschidă catedră de profesor şi profesoară Ferencz, jude reg. (Kbnigsrichter, kirâlybird) cu noii Şi va veni împărăţia lui D-zeu. Care
ca un ram al rasei indogermane, cât şi după să retrage acum de ostăşie, acela e demn să
pentru limba română. Altcum atât copiii cât ch;ar în acelaş an, a fost un om al păcii şi
religiune cu mult mai aproape decât Ungurii, şi fetiţele la urină să aleg cu o ungurească a bunei înţelegeri între locuitorii oraşului, fie călcat de dujman. Tătarii şi Turcii pentru
pe când pe noi şi pe ceşti din urmă numai stricată şi cu o cultură superficială şi fără ca şi care azi nu avem. acea potură face atâta vărsare de sânge,
comunitatea de interese cu desăvârşire ego- nici o basă solidă, uitând totul ce ar fi mai pentru-că de regii Bela IV. şi Ludovic II. nu
istice ne poate apropia. Şi dacă vreodată necesar pentru viaţa practică, şi aducându-şi să însoţiră nobilii, şi poporul crezând că nu
istoria universală ar duce sentinţa de moarte aminte numai de cuvintele cele cari câte Un Ungur oătră Români. să va afla în colibă, şi mai târziu acolo s'a
asupra noastră, atunci am preferi să ne con­ odată li-se aruncă în faţă cu o ură deamnă prăpădit cu ai sei. Aşa va putea fi şi acum,
topim cu Slavii, chiar şi din consideraţiutiea, de condamnat din partea unui sau altui pro­ Orăştie 10 Septemvrie n. 1848. dacă nu ne vom uni cu mergere în oaste.
că dacă ţi-e scris să te îneci, atunci mai fesor sau profesoară, care nu poate suferi ce Străbunii nostrii de trei sute ani cuno- Să ne grăbim, aceasta’mi e o rugate.
bucuros te cutunzi într’un ocean, decât într’o nu e maghiar. Dacă însă de aceasta dorinţă scură cum că ticăloşia săracului popor apăsat Cealaltă: să daţi şi voi cetăţenii miei agri­
baltă, care s’a mai şi împuţit rău de când legitimă a românilor din aceste părţi nu se a pătruns pân’la cas, precepură că poporul a cultori ceva pentru lipsele patriei. Io aici
sunt în ea oaspeţi bineveniţi toţi broscoii perciu­ va ţinea cont, atunci recomandăm celor che­ trăit numai pătimind, dar’ aceste n’avură timp port foaie de subscriere, pre carea fiiecine
naţi de provenienţă galiţiană, bucovineană maţi a se ocupa cu ideea înfiinţării în Orăş­ ale îndrepta. Mai târziu după ce încetară tur- însamnă ceva; au mai scris aici şi mai mulţi
sau rusească şi toate lăpădăturile altor neamuri. tie a unui internat românesc de fete mai în- burările de două sute ani şi cu introducerea concetăţeni români.

nimenea, era cum era, dar acum când pen­ §• io.
§■ 4.
tru întâia oară 11 vede Florica în viaţa mi­ D ’ale noastre. Celor cari ne cer satisfacţie numai în Toţi aceia, cari au trecut peste un astfel
litară, acum, să-l vadă pălmuit de sergent?
caşul acela le dăm, dacă cer la timp. de duel au drept de pensie. Pensia ce nu
O! Asta era peste putinţă să treacă numai aşa I
Orăştie, Iulie. §. 5. poate fi mai mică de 600 fl. şi se ridică în
Şi el să întoarse, în culmea mâniei, a
La timp cere acela satisfacţie, care îşi rate lunare dela institutul «Ardeleana».
răsbunării, puse repede un cartuş în puşcă O ştire îmbucurătoare ne-a sosit zilele
trimite secundanţii cel puţin cu 24 de ciasuri
şi trase. trecute. Cavalerii Romul Boca şi Cornel David § . 11.
înainte de ofensă.
Sergentul căzu jos rănit. Ii curgea sânge vor scoate din încredinţarea «fruntaşilor» din Cei cari aşteaptă mai mult de 8 zile
mult şi răcnea înfricoşat. jurul «Ardelenii» un nou „codice de duel“, § • 6. (§. 8 şi 9) au drept să ridice pentru fiecare
Aceasta era răsbunarea tuturor suferin­ menit să facă revoluţie nu numai în ce pri­ Arma e totdeauna pistolul. Abatere în zi 10 coroane diurne dela «Ardeleana».
ţelor, pe cari le îndurase el din partea săl­ veşte literatura ci şi cavalerismul din Orăştie. caşuri extrem de grave numai într’atâta se §. 12.
batecului sergent. Dăm mai la vale câţi-va paragrafi din numitul permite, că pistolul se încarcă — fireşte nu­
Apoi Leonte aruncă puşca şi merse codice, mulţumind totodată domnilor autori, mai cu praf. Aceste codice se va tipări în 10.000 de
repede la locul, unde se găsiau Florica şi că au binevoit a ne da prilej să aruncăm o exemplare pe spesele «Ardelenii» şi se va
Decurgerea duelului e următorul: împărţi gratuit.
tatăl ei. privire în manuscris.
§• 7.
— Rămas bun Florico, zise el, rămas §. 13.
§• 1. In caşuri mai uşoare duelanţii iau po­
bun nene Toadere, poate n’o să ne mai Fiecare exemplar va fi provăzut cu patru
Satisfacţie dăm numai acelora, la cari ziţie faţă în faţă la o distanţă de 25 de mii
vedem nici odată. cupoane despre câte 10 coroane, cari se vor
gruparea din jurul «Ardelenii» ne permite să de paşi. La un semn dat ridică pistolul şi
Şi pe când Florica plângea cu hohote, rescumpăra tot cu trei luni la casa institu­
le dăm. trag — cu ochiul nevestelor ce eventual ar
ear’ Leonte se încerca să fugă, îl încungiurară tului numit.
§• 2. trece pe acolo.
ceialalţi soldaţi şi-l duseră la casarmă.
Gruparea numită va permite dare de §• 8-
Dar’ în ziua următoare, găsiră pe sol­
satisfacţie tuturor acelora, cari au votat tot­ In cazuri mai grave se reduce distanţa
datul, care stetea de sentinelă la închisoarea
deauna cu direcţia numitului institut au primit
lui Leonte, legat, cu gura astupată şi desarmat, la 25 de paşi. Duelanţii iau poziţie dos la dos Sunt de venzare 150 aotii
rapoartele ei fără observare şi au închis ochii şi descarcă pistoalele încărcate cu prav şi-apoi . - ...-....... . . 9
ear’ pe Leonte nu-1 mai găsiră in nici o
la manipulările ei mai migăloase. aşteaptă, ca pravul — făcând rotogolul pă­ de-ale institutului „Ardeleana^.
parte. Zadarnică a fost ori ce încercare de
a-1 prinde! §. 3. mântului — să se rentoarcă. Informatiuni se dau la Redacţie.
(,,Fam.“) Stelian Russu. Intre marginile paragrafilor de. sus dăm §• 9. ♦ 9
satisfacţie necondiţionată, absolută şi momen­ Mai mult de 8 zile nime nu e îndato­
tană tuturor acelora, cari nu ne cer. rat să aştepte.