Page 2 - Activitatea_1901_07_29
P. 2

Pag.  2,                                                                A C T I V I T A T E A
                                                                                                                                                                         Nrul  29.

            care  ştie  cruţa  şi  păstra  şi  are  puţine  pre-  ştafetă  şi  să  o  prindă  bine  cu  dinţii  de  şi  al  poporului  nostru.  Privind  însă  îndepăr­
                                                                                                                                                 5.  Nu  întârzia  a-ţi  cumpăra  dela  far­
            tensiuni.                                 pantaloni.  Ai  băga  frică  cât  colo  în  ea,  de  tarea  P.  C.  Sale  şi  înlocuirea  dânsului  cu  —
                                                                                                                                            macia  „Ursul  negru"  Hoffmanische-Tropfen,
                 A  doua  causă,  pentru  care  Ungaria  nu  ţi-ar  mai  face  drumul  de  sol  să-’i  dai   Roman  Ciorogariu  de  grije  ni-se  umple  ini­  înainte  de  a  întră  la  bancă,  căci  acolo  vei
            foarte  bine  să  potrivea  ca  pradă  pentru  icre  verzi  şi  brânză  de  iepure.  mile  şi  soarti a  seminarului  din  Arad,  graţie   întâlni  indivizi,  de  care  ţi-se  face  rău,  afişa-
            evreimea   internaţională,  este  de  căutat  în                                     rîvnelor  unor  setoşi  după  titluri  şi  salare,  azi-
                                                           Trebue  să  fii  tare  mic,  şi  în  parte  şi                                  ză-ţi  şi  nişte  oblate  separate,  pentru  ruşinea
            relaţiunile  etnografice  ale  acestei  ţeri. O  ţeară                               mâne  va  preocupa  întreagă  românimea  de  ce  vei  înghiţi-o  I
                                                      decăzut,  ca  să-’ţi  pui  persoana  ta  în  servi­
            în  care  locuesc  8  popoars  diferite  şi  în  care                                bine.  De  director  al  acelui  institut  a  fost  că­
                                                      ciul  mijlocitor  de  minciuni  şi  tot  felul  de                                        Ţine  ţi  de  datorinţă  a  recomanda clien­
            se  află  nu  mai  puţin  ca  7  confesiuni,  este                                   pătuit  Romul  Ciorogariu,  despre  care  eatâ ce
                                                      svoniri  şi  şoptiri.  Cu  atât  mai  mult,  că  acel                                telei  apa  de  sodă  făcută  de  Făcălete Ţiganul
            par   excelence  potrivită  pentru  semănarea                                        scrie  însuşi  dl  Dr.  Petru  Barbu,  profesor  de
                                                      individ  din  Vinerea,  care primeşte  desagii  cu                                   şi  moartea  cloţanilor  invenţie  proprie.
           de  eeartă  şi  discordie  între  concetăţenii  sta­                                  teologie,  în  «Foaia  Diecesană».
                                                      nterindea  nouă,  nu  e  mai  mult,  decât  un
           tului  aparţinători  diferitelor  popoare,  şi  astfel   idol  de  carton,  care  a  căpătat  prin  averea   ♦ Ciorogariu  a  învăţat  teologia  în  Arad   6   De  ai  la  buzunar  un  ceasornic,
           există  toate  condiţiunile  pentru  a  pescuî  în                                                                              atunci  trebue  să  ţi-I  îndreptezi  după  ideii :
                                                      ce-o  are,  o  sclipire  oare care,  ce  orbeşte  pe  între  anii  1875  şi  1878,  pe  când  acel  institut
           tulbure.                                   toţi  hămalii  şi  hojmălăii.  Domnul  acesta  e   era  într’o  stare  primitivă  cu  doi  profesori;   chiţibu  are  unei  clici  de  abdenţi,  care e vred­
                                                                                                 ba  când  a  fost  Ciorogariu (uncheaşul)  în anul   nică  să  se  arete  pe  bani.
                Năpustitu-s’a deci evreimea  internaţională  numai prin banii  ce-i  posede  o fiinţă excepţio­
                                                                                                prim,  fiind  episcopia  vacantă,  aşa  zicând, nici
           asupra  acestei  ţări  cu  o  astfel  de  năprăzni-  nală',  dar  prin  altceva nimic.  In  omul  acesta                             7.  Du-ţi  ultima  credinţă  ce  o  mai păs­
                                                                                                n’a  avut  profesori.   După-ce a  învăţat  teolo­
           cie,  încât  astăzi  sâlăşluim  în  ţeara  noastră  1/6  nu  am  întâlnit  nici o  trăsătură  mare,  departe  gia  de  acolo,  atâta   cât  se putea învăţa   în  trezi  pentru  oameni  sinceri,  la  părintele  Moţa
           parte  din  evreimea  de  pe  întreg  rotogolul  sil  vorbim  de  un  cap  genial.  Fiinţa  aceasta  acele  împrejurări,  a   fost  un an  în Lipsea  şi  din  loco,  şi  cere  să-i  tacă  cuminecarea şi pro­
           pământului,  şi  în  capitala  Ungariei  singură  nu  a  luptat  nici-odată  în  luptele  noastre   un  an  în  Bonn,  de   unde  a venit acasă   cii  hodul,  că  aici  s a  isprăvit  cu  sentimentele
                                                                                                nişte  colocuii.  A  fost  apoi  un  an  scriitor  în  frumoase  şi  ideile  drepte.
           se  află  de  5  ori  mai  mulţi  evrei  de  cât  în  naţionale,  nu  e  nici  luceafăr  financiar,  fiinţa
                                                                                                cane.  cons.  Devenind  mai  târziu  2  catedre
           Frância  întreagă.                         aceasta  e  numai  din  naştere  română  gr.-or.,   vacante,  în  lipsă  de  bărbaţi  cuahficaţi  a  fost   8.  Nu  te  încrede  în  nimenea  numai  în
                Şi  ce  au  făcut  aceşti  Evrei  cu  ţeara  cu  o  avere  frumoasă  şi  mai  mult  nimic.  Aşa  Ciorogariu  substituit  în  una.  Ca  profesor sub­  cămaşa  ta  de  noapte,  fereşte-te  să  priveşti
           în  a  cărei  emblemă  se  află  crucea  şi  al cărei  rămâne  comunicaţia  între  Vinerea  şi  Orăştie  stituit  a  încercat  să  studieze  şi  să  facă  rigu­  aici  lucrurilor  şi  oamenilor  în  suflet,  căci  vei
           rege  este  singurul  monarch,  care  are  atri­ un  comerciu  ordinar  de  cronice,  vinderea   roase  la  facultatea  din  Cernăuţi,  umblând  pe  vedea  tot  funduri  negre  de  căldări,  cel  mai
                                                                                                la  rabinerul  din  Arad  să  înveţe  limba evraică.   intim  informator  al  tău  să  fie  senatorul  Da-
           butul  de  apostolic?                      conştienţei  şi  ambiţei  pentru  graţia  unui  om
                                                                                                Aşa  se  vede  însă,  că  dând  de  greutăţi,  s’a   vid,  acestuia  să  nu-i  faci  oposiţie  în  repre-
                In  câte-va decenii i-au  aservit  pe Unguri   mai  bogat  şi  mai  rafinat  ca  alţii.  Iobăgia   lăsat  de  plan.  Când  s’au  pus  apoi  catedrele
           atât  în  privinţa  economică  financiară  cât  şi   aceasta  e  ruşinoasă  şi  pentru  ceia-ce  nu  vacante  la  concurs,  s’au  ales doi bărbaţi cuali-   sentanţa  orăşenească,  ci  să-i  propui  ridicare
           în  privinţa  intelectuală  şi  morală.    sunt  amestecaţi  în  afacere.  Va  avea  însă  şi  ficaţi,  ear’  Ciorogariu,  în  lipsa  cualificaţiunii,  de  salar  în  toată  luna  şi  remuneraţii  în  toată
                                                      această  expediţie,  care  nu  e  mai  frumoasă   a  rămas  cu  buzele  umflate.  Timp  de  3  ani a  săptămâna,  apoi  să-I  trimiţi  să  facă  biceu  la
                                                                                                tăcut  apoi  de  bună  seamă  filosofie  positivă,   împrumuturi  hipotecare.
                                                      decât  paparudele  de  pe  drumurile  noastre,  un
                                                                                                ca  funcţionar  pe  la  banca  »Victoria !»  La  1892
                                                      capăt,  ca  urciorul  ce  să  duce  atâta  la  apă,   a  devenit  de  nou  vacantă  o  catedră  la  insti­  9.  Du-te  la  otelul  .Central»,  care  e  po­
                    Serviciu  telegrafic              până  se  sparge.  In  urmă  va  eşi  adevărul  tutul  arădan;  lipsa  de  oameni  cualificaţi  şi  sesiunea  .Ardelenii»  şi  lasă  să-ţi  cânte  banda
                                                      deasupra  tuturor  minciunilor,  ca  uleul  curat  întrepunerea unor  fruntaşi  (pe  care  uncheaşul  ţigănească  un  marş  funebru,  pentru  cariera
                              între                                                             îi  terfeleşte  astăzi)  l’a  tăcut  de  nou  profesor  nouă  de  director.
                                                      de  lemn,  şi  nime  nu  va  mai  putea  să  zică
                Vinerea  si  Orăstie.                 atunci  nici  „bleau‘l‘.                  la  acel  institut,  unde  are  onoarea a  fi şi astăzi.<  10.  Vei  avea  jur-împrejur  sfetnici,  mar-
                               •         i
                                                           Când  va ceti  „ VinereanuF  şirele acestea,   Să  mai  adăugăm  la  acestea  d u e l u l  ţofoi  şi  becisnici  cu  cari  să  nu  te  ajungă  pă­
                                                                                                ce  l-a  purtat  fiind  profesor  de  t e o l o gi e ,
                                                     va  rîde,  după-cum  îi  datina  să  rldă  foarte                                     catele  să  ai  nimica,  nici  în  clin  nici  în  mâ­
                                 Rosner!  înhamă  armă­  des.  Cunoaştem  însă  rîsul  acesta  forţat.  El   apoi  batjocura  necualificabilă  ce  a  adus  în   necă,  căci  dacă  ajungi  pe  seama  lor  apoi  ai
                               sarii  la  hinteu.  Rate şaua ca   nu  corespunde  nici  unei  bucurii,  din  contră,   >T.  P.»  congresului  naţional  bis.,  pe  caie  l-a   ajuns  să-ţi  meargă  ca  la  dracu  în  fântână.
                               să  piiceapă  iapa.  Dă-le  ză-                                  persiflat,  apoi  fotografarea  după  un  strajnic
                                                      el  poartă  trăsătura  unei  maliţii  maladive.  Şi
                               har  la  cai,  ca  să  prindă                                                                                    11.  Ascultă  de  poruncile  aceste,  căci
                               voie,  şi  iute  la  Vinerea,  nu  e  nimic  mai  urît  şi  mai  greţos  decât   ospăţ  cu  trei  ţ i g a n i   împreună,  b a r b a r i a  dacă  nu  te  vei  isbî  de  viaţa  ce  te  aşteaptă,
                               că  arde!!            rîsul  acesta  schimonosit  şi  meşteşugit.  Poate   lui  de  acum  e  anul,  când  a  eliminat  11  elevi   ca  nuca  de  părete!
                                                                                                nevinovaţi,  pe  cari  nu  i-a  primit  nici  Ia  exa­
                                                     un  plâns  tăcut  ar  fi  mai  bun  şi  mai  sănătos
                O  ştim  cu  toţii,  că  caii  cei  mai  răi  din                               menele  trecute,  materialismul  cras,  de  care  e   12.  Paragraful  acesta  cuprinde,  acea
                                                     pentru  nervi.  Rîsul  acesta  nu  isvoreşte  dela
           Orăştie  sunt  ţoropinele  răpciugoase  dela  bir­                                   stăpânit  când  cumulează  postul  de  redactor   opiniune  publică,  care  nu  ţi-o  pot  spune.
                                                     inimă,  ci  dela  un  ficat  negrit  de-o  vieaţă  în­
           jele  şi  omnibusurile  noastre.  Sunt  tot  iepe                                    al  »Bis.  şi  Şc.«,  acela  de  director  la  ♦Vic­  Căci  există  şi  o  opininne  publică,  şi  de  re­
                                                     şelată,  care-  nu  poate  să  spârie  pe  nici  un
           deşelate  şi  fără  splină,  ce  au  ajuns  la  tobă,                                toria»,  de  prof.  de  teol.,  asesor  referent,  să   gulă cea  veritabilă,  care  se  poate  şopti  nu­
                                                     inimic  serios.   Rîsul   acesta  produce  mai
           apoi  înhămate  la  acele  postilioane,  unde                                        mai  adaugem  şi  ruşinoasa  pl a gi a ură,  cu   mai  in  ureche.....
                                                                                                                                t
                                                     curând  milă  decât  teamă,  căci  are în  el  ceva
           trebue  să  scoată  limba  de  un  cot  în  fugă                                     care  nu  s’a  sfiit  a  dejosi  vaza  ultimului  con­  Era  să  uit  o  condiţie  sine  qua  non  si
                                                     din  lumina  unui  apus  apropiat.
           mare. pentru  a  duce  burduful  cu  palavre  la                                     gres  naţional  şi  vom . avea  toate  titlurile, care   anume:  cheia  deta  coaşe  se  o  Jaşl  şl  mal
           Vinerea.                                       La  mină  încă  o  vorbă  despre  servitorii   pe  Ciorogariu  îl  fac  vrednic  de  a  ajunge  di­  departe  la  Iosif  Oibonaş  de  Vajda-Hunyad,
                                                     şi  slugii  acestei  legături  postare.  Deschideţi
                Ce  e  Vinerea  asta?  Un loc de recreaţie?                                     rector  seminarial,  se  înţelege  în  —  Arad,  membru  direcţional,  fost  preşedinte  şi  vice­
                                                     uşa  la  grajd  şi  veniţi  să  vă  recomand  aceste
           Un  sat?  Un  petec  de  pământ pentru  turişti?                                     căci  nici  în  Cochinchina  nu  s’ar  reflecta  la   preşedinte,  candidat  stabil  de  vice-director  si
                                                     fiinţe  Iată,  domnilor,  tipuri  de  seivitoricum
           Trebue  să  constat,  că  pe  această  glie geo­                                     serviciile  unui  astfi-1  de  om.        solgăbirău  pe  vieaţă,  căci  la  dm  contră  îţi
                                                     erau  numai  în  vremile  de  mai înainte,  iobagi
           grafică,  încă  nu  am  pus  piciorul.  De  auzit                                                                              aprinzi  paie  în  cap,  pentru-că  văzând  naţia
                                                     şi  zileri  de  clacă  înainte  de  revoluţie,  fiinţe               D elam u r& ş,
           am  auzit  de  satul  acesta,  după-cum ~  am                                                                                  că  nu  mai  are  cheia  dela  caşe,  sacu  cu
                                                     cu  două  picioare,  din  ai  căror  ochi  puteţi  Ia
           auzit  şi  de  sfânta  Vinete  din  poveste  şi  de                                                                            grâu  şi  altele  s’ar  ciontă.
                                                     prima  privire  să  cetiţi  umilirea  şi  servilis­
           acei  sfinţi  cari  veneau  numai  odată pe  septe-                                                                                 Nu  am  voit  să  vorbesc  şi  să  scriu  aici
                                                     mul  ce  merge  până  la  disgust.  Aceşti  epi­
           mână  la  oraş  şi  care  mâneau  numai  Vine­                                                                                 ca  un  articol  înprocesuat.  Nu  am  voit  să
                                                     goni  fac  numai  ruşine  naţionalismului  nostru
           rea.  Şi  cine  locueşte  în  Vinerea  asta?  Un                                     Se  cearcă  im  nou  director  de  bancă     scot  paragrafii  mei  din  gaură  de  şerpe,  nici
                                                     de  azi.  In  tot  jurul  nu  s'a  putut  afla  o
           eremit?  Un  pocăit?  Un  exilat?  Un obosit de                                                                                nu  am  voit  să  fac  pe  dracu  în  patru.  Am
                                                     companie  mai  şontoroagă  ca  aceste adunături        la  „Ardeleana11.
           vieaţă?  Un  berbec  capitalist  cu  coarne  de                                                                                vrut  să  dau  un  paşaport  domnilor  şi  boieri­
                                                     şi  reminiscenţe  a  neamului  nostru.
           aur?  Cu  redingotă  şi  cu  cisme  de  lac?                                                                                   lor  ce  vreau  să  între  în  acest  post  nou  de
                                                          Aceste  fiinţe  sunt  totul,  ce  vrei,  stîipi                                 director.
                Cred  că  e  mai  bine  să  nu  fim  prea                                                           Un  nou director  de  bancă?
                                                     de  telegraf,  lădăţue  de  postă,  cal  şi  cociş
           curioşi  şi  să  ne  ocupăm  întâiu  de  circulaţia                                                      Năsip  în  ochii  lumii.  Până   Ce  zic  eu  aici,  sunt  în  Orăştie  lucruri
                                                     de-odată,  leucă  şi  roată,  şi  dacă  vrei  să  lasă
           telegrafică  ce  s’a  legat  între  oraşul  nostru  şi                                                   nu  să  va da  afaiă tot  cala-  cari le ştiu  toţi  de  pe  stradă,  până  şi  cocoanele
                                                     să  le  dai  şi  de-a  căţaual  Toate  acestea                 balicul  dela  „Ardeleana11;  şi  vrăbiile  de  pe  coperişe.
           Vinerea.
                                                     pentru  o  mână  de  bani!  Aşa  întâlnim  aici                până  atunci  nu  va  fi  pace
                Tiara I  Traral  „Cine-’i?“  „Eu“.                                                                  şi  bună  înţelegere.      Precauţie  dară,  şi  îndoială  la  ori-Ce
                                                     un  fenomen  social  de  caracterul  cel  mai
                „Cine  eu“?                                                                                                               pas,  căci  aici  te  apropii  de  ţara  bălăriei,  a
                                                     deplorabil.  A  lupta  contra  acestei  apariţii
                „Eu,  cu,  eu.  Eu  posta.  Ştii  dumneata'* 1                                       Pentru  domnii  şi  cinstiţii  boieri,  cari  scăeţilor,  a  bâzganilor  şi  a  ţinţarilor  unde  la
                                                     triste,  cu  arme  intelectuale  ori  gavalereşti  e   au  concurat  la  postul  de  director,  nu  e  ori-ce  cas  nu  e  prea  plăcut  să  te  laşi  cu
                  „Deschide  uşa,  că  vine  mătuşa
                                                     o  imposibilitate.  Rămâne  aşteptarea  unui   poate  neinteresant  dacă  le-aşi  da  o  mică  vatra.
                  cu  lapte  în  ţîţe,  frunzuliţe
                                                     timp  cu  prilegiu  pentru  a  prinde  la  arme   geneză  istorică  a  institutului  „Ardeleana11.  Eu
                  şi  cu  tiori  subsuori,                                                                                                     Cine  află  destoinicie  în  deajuns  să  pof­
                  cu  drob  de  sare  în  spinare11...  machiavelliste!                        cred  însă,  că  devin  ilusoric  dacă  aşi  voi
                                                                                                                                          tească,  căci  terminul  să  cioanţă  la  finea  lunei,
                                                                                               să  fiu  istoric,  căci  trecutul  acestei  bănci  nu
               Chiar  ca  în  poveste I  Parcă  aud  o                                                                                    apoi  concursul  mistic  să  sfîrşeşte  şi  poţi
                                                                                               e  alt  ceva  decât  câlindarul  certelor,  a  nepo­
          snoavă  hazlie  dela  dădaca  mea  de  pe  când                                                                                 rămânea  cu  gura  căscată,  sau  cum  s’ar  zice
          eram  copil.  Ti.  bată-vă  norocul  oamenii  Ce   Un  director  —  ciuhă.           tismului  cras,  a  momelelor  şi  a  egoismului   „cu  gura  în  pod".
                                                                                               neîntrecut.
          harntalae ?  Ce  bazaconii ?                                                                                                                                 O p o siţia .
               „Ba  că  ceialalţi  sunt  nişte  mişei,  ba  că                                      Dar’  poate  puţin  uloiu  de informaţie nu
          fac  asta  şi  asta,  că  au  pe  ăştia  şi  pe  ăia  pe   Ceea-ce  nu  se  presupunea  despre  ma­  strică  pe  mecanismul  orologiului  acestui  in­
          partea  lor,  ba  că  umblă  cu  mofturi  şi  cu  joritatea  din  senatul  şcol.  al  cons.  arâdan,   stitut  în  jurul  căruia  s’a  făcut  atâta  sgomot.  N O U T Ă T I
          apucături  chiţibuşare,  şi  câte  alte  verzi  şi  acum  s’a  împlinit.  In  şedinţa  de  Joi  a  acelui   Să  facem  aşadară  cele  12  porunci  pen­
                                                                                                                                             _______ __              ’
          uscate  de  nu  le  mai  ştii  de  cap.  Aşa  să  senat maioritatea proşternută la picioarele celui-  tru  noul  director,  ca  să  nu  cadă  cu  uşa  în
          svântură  toate  vicleşugurile  şi  ticăloşiile  ca  ce  a  înjghebat-o  a  pus  pe  Romul  Ciorogariu  casă  când  va  da  cu  nasul  prin  Orăştie:
                                                                                                                                               Toţi  acei  Domni,  cari  au  primit
          în  ciur,  să  se  ducă  şi  se  înşele pe  toţi  cei-ce  director  la  Seminar,  ear’  pe  Prea  Cuvioşia   1.  Concurentu-le  la  directorie,  de  mai
                                                                                                                                          Apelul  pentru  subscrierea  de  acţii  la
          nu  sunt  punte  şi  luntre  de  părerea  lor.  Sa  archim.  Hamsea,  a  cărui  activitate  pe  te­ ai  caracter,  apoi  lasăţi-1  acasă.
                                                                                                                                          nou  înfiinţândul  institut  »Dacia«,  sunt
          De  sigur  că  nici  la  gura  cortului,  nu  să  renul  şcolar  a  avut  aşa  de  strălucite  roduri,
                                                                                                    2.  Ia-ţi  zăvorul  de  pe  uşe  şi  puneţi-1
          ciorobăeşte  mai  mult  şi  mai  tărcat  ca  în  l-au  provocat  să-şi  presinte  titlurile  la  pen­  la  gură  şi  pe  conştiinţă.  rugaţi  a  retrimite  coaiele  de  suscrierc
          biroul  acesta  de  informaţii  şi  sfaturi  din  siune.  Nu  mai  insist  asupra  faptului, că  P. C.                         până  Sâmbătă,  2J   Iulie  st.  n.  cu  ori-şi-
                                                                                                    3.  Să  te  rogi  pentru  pânea  de  toate
          „ne sfânt a  Viuere'1.  Politica  aceasta  de  per-  Sa  e  tînăr  şi  de  serviciile  sale  învăţământul                       ce  resultat,  la  adresa  D lui  D r.  A urel
                                                                                               zilele,  căci  într’o  bună  zi  te  trezeşti  ca  din
          deauă  şi  de  culise  poate  însă  să  fie  pentru  nostru  nu  se  poate  dispensa,  nici  asupra fap­                        Muntean,  advocat  în  Orăştie.
                                                                                               senin  huiduit  din  post,  ca  o  găgăuţă.
          băibaţii  care  sunt  drepţi  şi  liberi  în  faptele  tului,  că  P.  C.  Sa  tocmai  pe  temeiul  unei
          lor,  numai  un  câştig.  Din  toate  mărturisirile  presupuse  incompatibilităţi  a  fost  nevoit  să   4.  Să  nu  iei  numele  şi  ren urne le
          şi  tăinuirile  lor,  care  devin  in  timpul  cel  se  despartă  de  catedra-i  iubită  şi  încă  în  o  unei  temei  favorite  de  bancă,  care  încă  are   —  D a r   p e n tr u   b is e r ic ă .  Stimate  d-le
          mai  scurt  publice,   aceştia  îşi   făuresc  o  astfel  de  vreme,  când lipsesc  cu  totul  puteri  vot  consultativ  şi  dărîmător  în  direcţiune, în-  redactor!  Te  rog  a  da  loc în preţiosul d-voas-
          armă  nouă.                               bine  cualificate,  care  să-i  ocupe  locul.  D-sa  deşert,  fără  din  contră  să  te  tîrăi  înaintea  ei  tre  ziar  următoarelor:  Mai  mulţi  locuitori
               Vinerea  după  cât  mi-se  pare  mie,  e  se  va  retrage  la  mănăstire,  unde  deasemeni  în  mod  satrlitic,  căci  Ia  din  contră  vai  şi  gr.-or.  din  comuna  noastră  Romos,  fiind con­
          un  sat  fără  câni  Aşi  vedea  eu  însă  să  se  îsi  va  continua  activitatea  nesgomotoasă, dar’  amar  de  remaniere  în  postul  ce  acum  ţi-  duşi  de  dorul  de  a  contribui  la înfrurnseţarea
          arunce  odată  un  câne  de  celpăcuiâusc  la  cu  atât  mai  spornică  pentru  binele  bisericii  să  îmbie.                  bisericii,  au  dăruit  în  decursul  anului  de  faţă
   1   2   3   4