Page 2 - Activitatea_1901_08_30
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 30.
vederea. De acord, că la început n’o în faptă, numărând cel mult 7 din 18 mili fără ca să primească în schimb nici cel mai clarat, că insinuările lui Paris sunt mincinoase-
să putem forma o trupă completă de oane ale locuitorilor acestei ţeri, nu au fost mic favor. Egan e om cinstit şi poporul rutean e
în stare să producă atâta intiliginţâ câtă este Denunciarea, calumnia, lăpădarea de „aderent sincer al ideii11.
actori stabili, ci numai o trupă mai
de lipsă pentru acoperirea recerinţelor unui stat neam, de biserică şi de numele erezit dela Acest mic desastrti a iritat pe mulţii
mică, care să-’şi recruteze apoi celelalte
de 18 milioane, ear’ Evreii voiau să se tacă in moşi şi strămoşi, sunt decretate virtuţi ce noştri „concetăţeni11 de relegiunea mosaică
puteri dintre diletanţii centrelor unde dispensabili Ungurilor, a zăcut pentru ei foarte tăţeneşti. într’o astfel de măsură, încât imediat au
vor da reprezentaţii, dar’ e lipsă şi de aproape ideea să înstrăineze pe nemagiari de pistolit o conjuraţiune a Rutenilor în contra
Crucea, emblema regatului marian, este
un conducător artistic, de un regisor! Unguri, şi astfel să depărteze pe nemaghiari „ideii de stat maghiar11 şi au declarat pe săr
zilnic batjocorită şi călcată în picioate din
Secretarii propuşi de dl Goldiş, se vor dela viaţa statului, silindu-i totdeodată pe partea neomâghiarilor, cari mereu sosesc în manii oameni de „trădători de patrie11.
Unguri să acopere deficitul de inteliginţă,
putea îngriji de un repertoriu bun şi număr considerabil din Galiţia, Bucovina şi
care neapărat trebuia şă se nască prin
corespunzător scopurilor culturale ale Rusia.
depărtarea nemaghiarilor, cu inteliginţă
teatrului, dar’ direcţia artistică va tre Cu un cuvânt, un cancan — sau mai
evreească şi întru-cât aceasta nu era de ajuns, bine zis un csdrdâs — nebun s'a deslănţuit Scandalul Szelle.
bui să fie în mânile unui bărbat spe prin favorisarea imigraţiunei elementelor se
în ţerile coroanei S-tului Ştefan în jurul ideii
cialist, care va avea să împartă rolu mite din toate ţerile vecinaşe statului ungar.
de stat şi a viţelului de aur, un joc care se
rile, să supravegheze studirea lor şi să Pentru-ca să poată realisaa Evreii această mişcă într’un circul viţios, ne mai pomenit Szelle atotputernicul. — Falimentul. — Curia-discre-
idee, au avut lipsă de opiniunea publică, resp. ditată. — Condusiuni.
se îngrijască de decoraţiile corespun într’un stat care pretinde a fi stat de drept
au trebuit să schimbe opiniunea publică deja
zătoare. ,, f şi provăzut cu cultură europeană.
existentă, astfel, după cum corespundea ea Advocatul n negat Szelle Jdzsef din Arad
lată dară munca grea ce aşteaptă Pentru-ca să aduc numai un singur
intereselor lor. Au făcut deci earăşi aceea-ce puţin a lipsit ca să nu ajungă un fel de mij
acum viitoarea adunare de constituire... era foarte natural, au pus mâna pe întreaga exemplu, amintesc, că Evreii îi sug pe bieţii loc cu care să-şi sparie mamele copiii. După
Săcui până în măduva oaselor; aceiaşi Evrei
Fie, ca lucrările ei să fie încunu presă maghiară şi cu ajutorul acesteia au cele ce s’au descoperit în contra lui, nu e
însă varsă lacrimi de crocodil asupra stării
nate de succes! aruncat în massele poporului maghiar parolele eschis ca să ajungă şi drept mustră de spe
despre »superioritatea elementului maghiar*, miserabile în care se află Săcuii. Aceiaşi rietoare.
despre ♦ naţiunea singură alcătuitoare de Evrei fac moţiuni peste moţiuni în privinţa
ameliorării sorţii Secuilor prin colonisări pe Avid după bani, Szelle nu cunoştea ce-i
stat*— »ideea de stat maghiar41, ■— naţiunea
PASIVITATE sau ACTIVITATE? unitară magiarâ11, ear’ aceste devlse, cari gâ- moşii de ale statului. După-ce s’a întâmplat mila. Cine-i rădea în mână, nu mai , scăpa cu
dăleau în mod colosal dorul de mărire al însă colonisarea, fireşte earăşi aceiaşi Evrei averea întreagă. Nu zic că i-o fura, dai’ i-o
de lua aşa cu buna, cu paragrafii, cu timbrele.
Ungurilor, i-au scos pe sermanii oameni din vin şi Ie iau pe nimica tot ce au primit dela
£)r Eugen de Lem^nyi. stat, şi sermanii colonişti se întorc earăşi Cu ţoale astea însă clientela îi era foarte
sărite. Pe de altă parte presa ovreită a în
acolo de unde au plecat, cu mult mai săraci mare. Oameni nepâţiţi se duceau la el ca să
ceput a ’negri pe cetăţenii nemaghiari, denun-
VII. ţându-i ca trădători de patrie, daco-romanişti, şi mai amărîţi decât cum au fost înainte de facă proba, de mulle-ori foarte costisitoare
Pentru-ca să nimicească pe Unguri ma panslavişti, pangermanişti, etc. colonisare. Astfel s’au sfîrşit toate colonisârile *
pe cari le-a iniţiat guvernul, şi e caracteristic,
terialiceşte, Evreii au trezit instinctele cari Gârgăunii băgaţi în creerii poporului ma Ajuns la avere de peste un milion,
dormitau în sufletul poporului ung iresc şi ghiar au avut efectul dorit de Evrei. După-ce că cu toate desastrele suferite, se colonisează Szelle s’a apucat de meşteşugul uşurărilor.
mai departe.
astfel s’a început în această ţeară o risipă ne Ungurii în timpul dela 1849 până la isbuc- Meseria însă, în abatere dela colegii lui, şi-o
mai pomenită, care a avut de urmare, că nirea răsboiului cu Prusia, şi chiar şi după Un alt exemplu, pe care l’aş putea practica după un nou metod. Dădea bani la
aminti din causa actualităţii sale, este „caşul
afară de averile bisericeşti o mare parte din aceea, şi până în ziua de astăzi, au conspirat oameni de i n f l u e n ţ ă şi pe lângă carnete
Egan“. In calitate de comisariu ministerial
proprietatea de pământ a ajuns în mânile cu toată lumea în contra monarchiei habsbur- grase mai storcea şi alte favoruri, hatâruri
Evreilor, ear1 câtă a mai rămas în mâni un gice (vezi Kossuth, Tiirr, Klapka, Riemler- a fost trimis acest Ungur, om de onoare, câte-o sentinţă favorabilă într'un proces des
din partea guvernului in mijlocul poporului
gureşti, e atât de împovărată cu datorii fă Pâzmândy, Rimler-Ugron etc.), bătaia dela perat. La cei-ce îi erau creditori pur şi simplu
rutean, pentru-ca să studieze căuşele miseriei
cute la Evrei şi băncile evreeşti, încât azi- Kflniggrătz le-a aruncat în poale tot ce au nu le plătea din uşor de înţelesul motiv, că
în care se află acest popor „sincer aderent
mâne va ajunge şi aceea prin licitaţiune pu dorit! O Ungarie, ca stat de sine stătător, i-s’ar fi scăriţat aveieâ. Intre aceştia se nu
blică în mânile lor, după cum ajung în mâ cu un rege încoronat, cu regim propriu şi al ideii de stat maghiar'1. Sinceritatea ade mărau şi clienţii cari îi dădură plenipotcnţe
renţei Rutenilor la „idee11 sunt silit să o cred
nile lor şi toate acelea moşii ale statului, parlament propriu, având cu Austria comu să-i represinte.
şi eu, din simplul motiv, că deşi există şi
cari se parcelează pentru scopuri de colonisări. nitate basată pe principiul de paritate numai
la noi ţinuturi, în cari miseria nu e mai mică Unii dintre ei au cerut secuestru pe
In general seamănă a fi tragicul naţiunii în privinţa acelor necesităţi de stat, cari re-
ungureşti, că din toate câte se fac pentru sultau din uniunea reală, existentă şi astăzi decât la Ruteni, cu toate acestea nu şi-a luat averea lui Szelle, pentru datorii de vr’o
300.000. Szelle însă, om practic, îşi trans
întărirea elementului maghiar, numai jidovimea între Ungaria şi Austria. până acuma nici un singur comisariu minis
terial osteneala de a ne cerceta şi pe noi. crisese averea pe numele soţiei şi creditor i
internaţională profită. Sub scutul lui Bismarck, condus pe de
Omul de omenie Egan vine între Ruteni, era p’aci-p’ad să rămână, cum s’ar zice vulgo
Evreii însă nu s’au mulţămit cu aser oparte de ura pe care o avea în contra Aus
află că poporul de faptă se află într’o state buzaţi, dacă un advocat invenţios nu descuia
virea Ungurilor pe teren economic, ci pentru- triei, ear’ pe de altă parte de grupul finan-
miserabilă, ear’ causa este Evreimea. îndată casele lui Szelle, în absenţa lui din Arad
ca să-'.şi asigure pe vecie ceea-ce şi-au ago cier Rotschild-Bleichrbder, cu care Bismarck
ce a riscat Egan aceste cuvinte nesufimistice, In casse s’au aflat, după-ce şi creditorii
nisit pe căile permise de morala mosaică, sta în relaţiuni foarte apropiate, şi în fine
imediat a fost rechemat la Pesta şi după- au căscat: hârtii de valoare, cambii, etc., din
au trebuit să subjuge pe Unguri si în privinţa sub păvaza întregei alianţe israelite şi-a în
ce a fost dăscălit cum se cade, i-s’a dat un care pe de trei ori atâţia creditori i-se puteau
intelectuală. Naţiunea politică ungară, care ceput regatul marian „anopera de consolidare11.
face astăzi vre-o 18.000,000 suflete şi constă Conform receptei ovreeşti s'a început adlatus cu numele Paris şi în societatea achita.
acestui domn a plecat Egan earăşi între
afară de Unguri încă din şepte popoare dife un' răsboiu de exterminare în contra popoa Dar’ cu es:rea la iveală a cambiilor s’a
I
Ruteni, pentru-ca să studieze mai departe
rite, dintre cari în privinţa intelectuală fie-care relor nemaghiare. mai aflat ceva în lăzile cele de fer: scrisori
năcazurile lor.
se poate măsura cu naţionalitatea maghiară: Elementele nemaghiare au fost scoase private cătră judele dela Curie, mai înainte
era foarte bine în stare să producă atâta in- din dietă, din oficiile de stat, şi din cele Pe Egan, ca om cinstit, puţin l’a genat Koch, azi K o r m o s A d o l f , precum şi scri
teliginţă câtă corespunde recerinţelor unui administrative. dl Paris. Şi-a continuat scrutările sale fără sori sosite dela acesta. Kormos cerea bani
stat modern. Contigentul necesar de inteli S'a decretat, că este în contra intere să iee în considerare denunţările continue ♦ împrumut* şi asigura pe Szelle că nu va
genţă fireşte l’ar fi dat fie-care naţionalitate selor statului, ca nisuinţele naţionale, cultu ale adiatului, impus de Evreitne. Egan fireşte perde procesul ; că el, Kormos, a informat pe
din ţeară, corăspunzător numărului seu şi ca rale şi economice ale popoarelor nemaghiare a avut noroc cu aceea, că a avut la spatele cei chemaţi să judece causa apelată de Szelle,
lităţilor sale intelectuale. să fie spriginite din partea statului, a aceluiaşi sale pe un alt om de cinste, pe ministrul de In aceeaşi ladă s’a mai aflat şi un cambiu
După-ce Ungurii, chiar dacă ar fi un stat, pe care majoritatea nemaghiară a locui agricultură Darânyi, care pentru a pune capăt de peste 40 mii al directorului trupei teatrale
element cu mult mai superior de cum sunt torilor sei îl susţine din sudoarea feţei sale, intrigilor lui Paris, în plin parlament a de din Arad, Leszkay Andrâs, apoi o hârtie a
pe care e destul s’o vezi odată, pentru-ca să ochii se fac trădătorii disposiţiei interne a
(Lutia miraculoasă.
nu o mai uiţi nici când, faţă de care te simţi eului___
F O I Ş O A R A
atât de aproape, atât de sincer, şi atât de — Am visat odată, că un înger blond
. ■ ~ • .. •• " ' •1 .......r --- ------- 1----- In nădejdea slugii
încrezut, par’că de secoli întregi o cunoşti, şi cu ochi vineţi, cu o privire senină, se co*
Dai de fundul pungii.
la care privind, dintr’o clipă ai înţeles mai borîse din sfere mai înalte în braţele mele, Ochiul stăpânului îngraşă vita.
(Dedica{ie.) mult decât din conversaţii lungi cu alţii... şi Doamne... de câtă fericire eram cuprins, (Proverbe române).
— De când te-am văzut în cerc res- văzându-mi idealul lângă sînul meu... Unei femei îi rămăsese dela bărbatul
său destulă avere, dar ne mai fiind cine să
trîns, pe când erai atât de estetic gătită, ♦ Un vis frumos tît visul meu, mi-se pă
. Motto • De ce tot veri necontenit îngrijească, i-se întâmpla tot felul de neno
ear’ albinele ce sburau în jurul nostru, Iţi rea că sunt al tău, şedeam la sînu-’ţi amoros,
Şi ori unde m’aş duce, rociri şi averea ei scădea mereu. In totdeauna
Surîsul tău cel strălucit admirau şi ele farmecul; şi în grădină în era era un vis frumos. Atunci ştiui că eu
se gândea ea ca să descopere mijlocul de
Şi faţa ta cea dulce ? mijlocul roşelor frumoase, eu altă roşă care trăesc, şi chipul tău cel îngeresc, mă trans
vindecare al răului.
să-ţi fie superioară n’am văzut; de-atunci mai porta in paradis, era era un dulce vis. In
Mă întreb adese ori, de ce şi pentru-ce ? Odată, se duse ea la un pustnic bătiân,
ales nu pot uita câtă inocenţă există în ochi ochiul tău văzui curat, tot ce natura a creat,
dar' răspuns nime nu-’mi poate da, însumi nu ce locuia într’o pădure, îi povesti tristele sale
albaştri, câtă bunătate transpiră din o faţă frumos, real şi măestos, era era un vis fru
înţeleg, destul că... te văd necontenit... împrejurări şi zise: „Nu e lucru bun în casa
blondă şi cât farmec conţine surlsu-ţi strălucit! mos... Dar' vai deliru-'mi dispăru, şi cu-al meu
— Cercat-am une-oii să caut a mă dis mea de-mi merge aşa rău! Nu ştiţi d-voastră
trage, să cerc a face ca chipul tău să dispară Apoi altă întâlnire, în loc străin, când vis ♦te-ai dus şi tu*, şi singur staul cuprins mijlocul prin care eu aşi vindeca răul?14
din memoria mea, dar’ încercarea mea este vană. impresiile câştigate s'au potenţat, ear’ de-atunci... de dor, ah fugi tu vis înşelători* Pustnicul, un bătrân înţelept şi iscusit, bun,
♦ peste munţi şi prin coline, totdeauna rătă — Da, aşa fu visul meu, şi lacrimi fer-
Sunt nemulţămit în internul meu, ori blând şi milostiv, înţelese la moment că trân
cesc, căutând pace dar’ suspine, preste tot eu binţi vărsai la deşteptare, văzendu-mă în
cu poetul vorbind: ♦ Eu nu ştiu de ce n’am dăvia e causa nenorocirilor ei, o rugă să stea
întâlnesc !< şelat de el. puţin, şi îi aduse o cutiuţă pecetluită zicându-i:
pace, nu ştiu de ce plâng mereu, toată lumea
— Dar’ ce-ţi spun eu de acestea? Şi de-atunci, în taină mă închinam în- „vezi, această cutiuţă, conţine mijlocul de
rău îmi face, şi ce am nu ştiu nici eu.«
< — Aşa îmi pare, dar’ când mi-aduc Doar ochii tăi cei înţelelepţi au putut tr’una acelui îngeraş, dar’ dispărut-a, ear’ eu vindecare. Trebue s’o porţi un an întreg, de
observa totul, ei au putut vedea cu cât nesaţ drept souvenire a visului meu, cânt adese trei ori pe zi şi de trei ori pe noapte, în bu
aminte de ochi albaştri, atunci tresar, şi chi
îi privesc, şi câtă căldură aprind în inima mea ori tristul cântec: »Ah toată viaţa mea cu ea cătărie, în pivniţă, în grajdiu şi în fine în
pul tău se presintă ca un spirit, plutind înain
tea vederii mele ; atunci închid ochii pentru- atunci când îi pot privi. aş fi trăit, şi negre zile »ea« nici când n’ar toate colţurile casei, cum şi pe toate moşiile
ca neconturbat de alte privelişti, să mă de Nu ţi-am spus nici un cuvânt de iubire, fi avut!* tale. Dar’ să mi-o aduci earăşi peste un an,“
lectez în această vedenie şi să mă închin ei nu doar că n’aşi avea cuvinte, dar’ atunci Brunet. Femeea puse . mare încredere în cutiuţă
zicându-i: »mai stai puţinl« când iubeşti atât de curat, buzele par'că nu şi o purta totdeauna cu sîrguinţă împrejurul
In viaţă întâlneşti câte o fiinţă une-ori, vor a spune ceea-ce inima simţeşte, singuri acareturilor sale.