Page 3 - Activitatea_1901_08_30
P. 3

Nrul  30.                                                                A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.


           dir.  de  teatru  di»  Caşovia,  prin  care  recu­ însă  au  început  goană  contra  advocaţilor  ro­ plome  cu  laudă.   După  încheierea  exposiţiei I   Pe  când  aducem  această  împrejurare
           noaşte  că  el  e numai director  f i c t i v ,   teatrul  mâni  Dr,  St.  C.  Pop,  Dr.  I.  Nemet,  Dr.  T.  meseriaşii  întruniţi  în  conferenţă, au  deliberat  la  cunoştinţa   publică,  denunţăm   totodată
           fiind  al  lui  Leszkay.                  Popescu  şi  alţii.  Ba  numitele  organe au  mers  asupra  mai  multor  chestiuni  de  interes  vital  odioasa  împrejurare   forurilor   competente,
                              *                      cu  obrăznicia  până  acolo,  că  îl  lăsau  d.  p.  pentru  meseriaşi.  Sara  reuniunea  din  Sebe-  şi  tragem’  atenţiunea  acelora  la  prescrisele
                                                     ţie  Ciorogariu  să  provoace  preoţimea  şi  dăs-  şul-săsesc  a  aranjat  o  convenire  declamato-  deobligamintelor  preoţimii,  avem  nădejde  că
                Desfacerea  lăzilor  lui  Szelle  a fost egală
                                                     câlimea  să-şi  tragă  consecuenţele  faţă  de  Dr.  rică  musicală,  succeasă  din  toate  punctele  să  va  sana,  aceasta  o  pretinde  obştea  şi  de
          cu  desfundarea  unei  mine, din care năpădeşte
                                                     Pop,  adecă  să  nu-i  mai  cerceteze  cancelaria.  de  privire.                      altcum  peste   măsură  infectată  din  partea
          aer  gazos  ii  infect.  Opinia  publică  e  alar­
                                                          Orbii  dela  cele  două  ziare  împingeau                                        acestui  popă-agent.
           mată  de  scandalul  Szelle  şi  şi  mai  alarmată
                                                     deci  indirect  clientela  română  în  cancelaria
           de  păcătoşenia  lui  Kormos,  care  s’a  făcut                                        —  O  crimă  groaznică.  Din  Bran  ’i-se     Am  înţeles  că,  firmele  societăţilor  res­
                                                     unor  nemotenii  şi  în  a  celor  de  trampa  lui
           vânzător  pe  bani  al  sfintei  dreptăţi.                                           scrie  «Gaz.  Trans.«,  că  în  noaptea  de  26/27   pective,  pentru  ochii  lumii,  le-a  luat  de  pe
                                                     Szelle,  pe  urmele  căruia  banca  lor 25.000 era   Iulie  şase  hoţi  au  pătruns  în  casa  primarului
                Cei  cârpiţi  de Szelle respiră azi  mai  uşor,                                                                            casă.
                                                     să  piardă.                                Miron  Tătoiu,  au  rănit  grav  pe  soţia  aces­
           căci  ştiu  că  Szelle  va  fi  dat  pe  mâna  legii,
                                                          Veni-’şi-vor  în  minte după descoperirea   tuia  şi  pe  el,  au  luat  apoi  mai  multe  hârtii
           înainte  de  a  lua  drumul  înspre  Lipsea,  unde
                                                     scandalului  Szelle,  noi  nu ştim.  Una însă ştim,   de  valoare,  parale  şi  cheile  dela  cassa băncii   Rupere  de  nori.  Deasupra  comunei
           a  zis  că  vrea  să  se  aşeze.  Creditorii lui Szelle
                                                     că  cei  dela  »T.  P.«  şi  dela  »B.  şi  Ş.«  prin   «Persimonia».  Alarmaţi  fiind  vecinii,  ciimi-   Peceneşca  de  lângă  Băile-Herculane  s’a  în­
           îşi-recapătă  pretensiunile,  ear’  banca  «Vic­
                                                     agitaţiile  lor  necinstite  si  neromâneşti  mai   nalii  au  fugit,  ear’  răniţii  au  fost  bandagiaţi   tâmplat  în  24  I.  c.  n.  rupere  de  nori,  care  a
           toria»  din  Arad  încă  şi-a  primit  cele  25.000
                                                     cutând  ori  mai  tâiziu,  dar’  la  tot  caşul  mai   de  harnicul  tînăr  medic-doctorand  G.  Stoian,   pricinuit  bieţilor  locuitori mari pagube.  Câteva
           pe  cari  nu  înţelegem  cum de le-a împrumutat
                                                     curând  decât  mai  târziu,  vor  ajunge  să  se   care  nădăjdueşte  să  scape  de  moarte  pe  ne­  case  s’au  surpat,  ear’  grădinile  cu  pomăt  au
           aşa  de  uşor,  pe  lângă  un  cambiu  girat  chiar
                                                     poată  făli  cu  acelaşi  nume,  ca  în ziua de azi—■   norociţii  jăfuiţi.  Hoţii  sunt  urmăriţi  şi  pro­  fost  în  mare  parte  nimicite.
           de  Szelle.  Dar'  Szelle  a  fost  Szelle  şi  aşa
                                                     Szt lle  Jdzsef.                           babil  vor  fi  prinşi,  de  oare-ce  doi  dintre  ei
           se  vede  că  înaintea  unei  bănci  româneşti  de
                                                          Arad,  20  Iulie  1901.               au  fost  recunoscuţi  de  băiatul  dlui  Tătoiu,
           trampa  «Victoriei»  mai  mult  a numărat decât                                                                                   —  Pentru  postul  de  înv&ţâtor-can-
                                                                                                George,  elev  în  gimnasiul  din  Braşov.
           Românii  vrednici  de  credit, pe care  «Victoria*                  Relamurăş.                                                  tor  la  şcoala  gr.-cat.  din  Romos  s’a  eschis
           nu  odată  îi  respinge.  Din  păţania  Szelle  cre­                                                                            concurs.  Terminul  e  20  August  n.  1901.
           dem  că  se  vor  cuminţi  d-nii  din  direcţia
                                                                                                  —   Adunarea,  generală  şi  exposiţia
           «Victoriei*.                                                                         Reuniunii  agricole  a  Saşilor  arde­       —   Winkelschreiberii  „Ardelenii!“
                               *                                 Convocare.
                                                                                                leni  să  vor  ţinea  în  Orăştie  şi  sunt  fixate  Această  titulă  o  poartă  fieşte  care  scriitor,
                Intre  jttzii  tribunalului  din  Arad  şi între                                pe  zilele  dela  21— 24  Septemvrie  a.  c.  La  care  este  lipsit  de  ori  şi ce  cualificaţie  recu­
           cei  ai  tablei  din  Oradia  şi  firesc lucru  şi între                             această exposiţie,  care  este  arangiată  de  Reu­  noscută  peste  tot  de  legile  ţerii noastre. Apli­
                                                          Subscriitorii  acţiilor  institutului  de
           cei  din  Pesta,  e  o  mare  nelinişte.   Presa  un­                                niunea  cerc.  agricolă  săsască  din  Orăştie, vor  caţii  dela  cancelaria  advocaţială  ai  institu­
                                                     credit  şi  economii  » D a c i a « ,   societate
           gurească  aminteşte  nume  compromitate.  Re­
                                                                                                fi  expuse  următoarele  grupe:  I.  Animale:  vite  tului  «Ardeleana»  şi  anume:  gaveleros-sprin-
           negatul  român  Bilkey  Pap  Miliâly,  de origine  pe  acţii  în  Orăştie,  s6  invită  prin  aceasta   de  rasa  Pinzgau,  încrucişeri  din  rasa  anima­  tinos-buiestros,  Iulius  Florea  alias Zseler, care
           din  Sătmar,  zice-se  că  încă  a  fost  mituit  de  în  virtutea  §-lui  154  al  legii  comer­  lelor  nobile  cu  rasa  indigenă;  cai,  galiţe  şi  în  zilele  acestea  a  fost  totuşi  în  urmă  dis-
           Szelle  pe  vremea  când  era  jude  de  tribunal
                                                     ciale  la                                  albine.  11.  Plante: bucate,  plante  tuberculoase  cualificat  In  urma  unui  act  de  onoare şi  care
           în  Arad.  Pap  neagă  mituirea.                                                     şi  rădăcinoase,  plante  comerciale  şi  de nutreţ;  în  locuri  necunoscute  primeşte  cu  emtazi  ti-
                                                          adunarea generală constituantă
                Influinţa  sa  Pap  Mihâly  şi-ar  fi  pus-o                                    legume,  poame,  struguri, flori  etc.  III.  Indus­  tula  de  Doctor  juris,  advocatul  «Ardelenii*
           în  procesul  falimentului  Sonenfeld-Bing, când                                     tria  agricolă',  lapte,  unt,  brânză,  unsoare,  şi  secretarul  institutului  «Ardeleana»,  apoi
                                                     care  se  va  ţinea  în  Orăştie,  L u n i  la
           massa-curatorul  Szelle,  activele  de  100.000                                      făină,  oleu,  aluaturi  ş.  a.,  vin,  rachiu,  oţet,  ş.  scriitoraşul  favorit  al  elicei,  N.  Tănase,  con­
                                                     ig   August n.  ig o i  (Schimbarea  la  faţă)
           le-a  făcut  nevăzute  ori  le-a  transformat  în                                    a.,  miere,  ceară,  turte  cu  miere,  in,  cânepă,  trar  cu  §.  26  alinea  2  a  regulamentului  de
           spesele  sale  advocaţiale.  Se  înţelege  de  sine,  după  amiazi  la  4  ore  în  localul  redac­  lână,  mătasă,  tort,  ţăsături  etc.  IV .  Maşini'.  serviciu  pentru  funcţionarii  institutului  (dacă
           că  advocaţii  arădani  snspiţionează  pe  cei-ce  ţiei  «Activitatea*.              recuisite,  mijloace  de  învăţământ.      cumva  şi  acest  §.  nu  s’a  metamorfosat  sub
           au  dat  concursul  lui  Szelle  Jdzsef.                                                  In  ziua  ultimă,  adecă  în  24  Septemvrie   încuetoarea   fostului  director  executiv?)  să
                                                             O B I E C T E L E :
                               *                                                                                                           ocupă  profesionalminte cu lucrări private ceea-
                                                                                                să  vor  ţinea  prelegeri.  învăţătorul  de  agricul­
                                                                                                                                           ce,  prin  aceasta  denunţăm  corectei  (?)  direc­
                Mai  săptămânile  trecute advocatul baron   1.  Raportul  fundatorilor.         tură  P.  Hebert  va  ţinea  o  prelegere  despre   ţiuni,  pentru  cari  bagă  la  buzunar  parale.
           Axterde  Adolf  din  Chişineu,  ginerele  preotu­  2.  Constatarea  subscrierii  capita­  vitele  de  Pinzgau  şi  grădinarul  supiem  L.
           lui  român  Petrila  din  Macea,  a  fost  osândit  lului  social.                   Fischer  va  tracta  tema: Privire asupra  culturii   Pe  lângă  aceea  că  dela  astfel  de  ocu-
           la  temniţă  ordinară  pentru  purtarea-i  necins­  3.  Stabilirea  statutelor  societăţii.  raţionale  a  pomilor.             paţiuni  sunt  opriţi,  în  urma  necualificaţiei  ei
           tită  faţă  de  clientelă.   Un  alt  advocat  Dr                                         Publicul  român  din  Orăştie  şi  jur  este   fac  contracte şi alte rugări  de depuneri cari sunt
                                                           4.  Constituirea societăţii cu 100.000
           Hă s z   Sândor,  după-ce  a  păgubit  o  mulţime                                    recercat  a  lua  în privire  exposiţia  compatrio­  reieptate  din  partea  forurilor  competente.
                                                     coroane.
           de  Români  a  luat-o  la  sănătoasa înspre Ame­                                     ţilor  saşi  precum  şi  ascultarea   prelegerilor   Un  cas  concret  mai  dinainte  cu  nescai
                                                           5.  Alegerea  direcţiunii.
           rica.  Acum  a  venit  scandalul  Szelle din  Arad.                                  o  recomandăm  acelora,   cari  posed  limba  oameni  dela  Porcurea  a  fost  arătat  în  scris
                               *                           6.  Alegerea  comitetului  de  supra­  germână.                                 direcţiunii  chiar  din  partea  vânzătorului,  care
                                                     veghere.                                                                              arătare  a  ajuns  în  mânile  lui  Florea,  fireşte
                Am  zis  că  Szelle  de  mult  operează  cu
                                                          7.  Absolvarea  fundatorilor  de  res­                                           că  aceasta  n’a  mai  văzut  lumina zilei.  Despre
           apucăturile  lui  moderne.  Şi  operează  în  un                                       —  Arestaţi.  In  urma  falimentului  băncii
                                                     ponsabilitatea  normată  în  §.  152  al                                              această  împrejurare  are  cunoştinţă  contabilul
           oraş  locuit  şi  de  Români  şi  într’un  comitat                                   agrare  şi  comerciale  din  Charkov  opt  mem­
                                                                                                                                           Romul Nicoarâ şi  cassarul  Petru  Belei,  cari  a
           locuit  mai  numai  de  Români.  Câţi  clienţi  ro­ legii  comerc.                   bri  ai  direcţiunii  au  fost  deţinuţi.   Directorii
                                                                                                                                           depus  pâra  pe  masa  cancelariei  advocaţiale;
           mâni  va  fi  avut  Szelle,  D-zeu  ştie.   Dar  că   In  sensul  §-lui  155  al  legii  comer­  băncii  agrare  numai  după  depunerea  unei
                                                                                                                                           în zilele  acestea  a  făcut nechemaţi unele rugări
           trei  din  patru  părţi  se  jeluiau  în  gura  mare,   ciale  la  aceasta  adunare  fiecare  acţie   cauţiuni de  6,000.000 ruble, ear’  a celei comer­  de depuneri pe seama  unor oameni, cari aseme­
           numai  surzii  n’au  putut  să audă.  Numai surzii                                   ciale   după  depunerea   unei   cauţiuni   de
                                                     subscrisă  dă  un  vot,  mai  mult  de  10                                            nea  sunt  necorăspunzătoare  şi  prin  urmare
           şi  ramoliţii  dela  «Tribuna  Poporului*  şi  dela                                  3,200 000  ruble  pot  fi  puşi  pe  picior  liber.
                                                     voturi  însă  nime  nu  poate  exercita,  ear                                         reieptate,  ear’  oamenii  sunt  siliţi  a  aştepta
           «Biserica  şi  Şcoala*,  care  n’au avut un cuvânt
                                                      subscriitorii  pot  participa  la  adunare  sau                                      după  vadiile  depuse,  timbrele  stricate  şi  a în­
           de  îndemn  cătră  poporul,  ale  cărui  interese
                                                                                                                                           jura  asupra  cancelariei  advocaţiale  pentru
           ci  că  le  apără,  pentru  a-1  abate  de a  se băga  în  persoană  sau  prin  plenipotenţiaţi,  cari   —   Agentul-popa  Moţa  şi  hom a­
                                                                                                                                           taxa  plătită.
           orbiş  în  latele  lui  Szelle.            încă  trebue  să  fie  acţionari.         rul  J.  hang!  Multele  agenturi  de  asigu­
                Organele  pretinse  naţionale  în  schimb                                       rări  pe  vieaţă,  întâmplări,  moarte,  foc,  grin­  Alois  Dismatsek  din  Porcurea  ar putea
                                                           Din  şedinţa  fundatorilor  societăţii
                                                                                                dină,  trăsnete  şi  alte  nenorociri  cu  cari  să  povesti  ceva  lucruri  necinstite  asupra  unei
                                                      pe  acţii  »Dacia«,  ţinută  la  Orăştie  în                                         promisiuni  de  10  fl.  pentru  exoperarea  unui
                Când  merse  ea  în  prima  zi,  în  pivniţă,                                   ocupă  popa  Moţa,  chiar  şi  în  ziua  de  Paşti
                                                      28  Iulie  1901.                          în  Orăştie  şi  jur  pe  lângă  venitele  frumoase   împrumut  hipotecar.
           găsi  servitorii  săi  scoţând  pe  furiş  urcioare
           cu  vin.  Mai  târziu,  în  bucătărie,  ea  găsi  ser­                               îi   aduce   şi  neplăceri,  întrucât   cele  mai   Toate  acestea  şi  multe  alte  încă  nedes­
           vitoarele  făcând  la  plăcinte.  In  fine,  când   Dr. Aurel Muntean  m.  p.,       multe  sunt  şi  asigurări  ca  trase  de  păr.  coperite  aruncă  o  umbră  compromiţătoare,
           merse  în  gr.ijdiu,  găsi  vacile  neîngrijite,  caii     preşedinte.                                                          tristă  şi  păgubitoare asupra conducerii  acestui
                                                                                                     In  toamna  anului  trecut  umblând  ca
           n'aveau  nici  fân,  nici  orz;  apă  deloc  şi  erau                                                                           institut  devenit  odios  în  faţa  publicului,  co­
                                                     Dr, Silvin Moldovan  m. p.,  Laur. Bercian  m. p , cu  colinda,  a  intrat’ în  mai  multe  rânduri  şi
           neţesălaţi.                                                                                                                     mise  de  «Winkelschreiberii*  «Ardelenii».
                                                           m,  fondator.           secretar.    la  homarul  Johann  Lang,  capacitându-1  să
                Astfel  descoperea  ea  zilnic  toate  gre­
                                                                                                se  asigureze  pe  un  anumit  capital.  Acesta  în
           şelile  şi  le  îndrepta.  Până  aici,  când  îi  mai
                                                                                                două  rânduri  i-a  zis;  „Porinte,  eu  n’avem
           călcase  ei  picioruşele  în  pivniţă,   în  grajdiu
                                                                                                bani,  nu  poate  sigura,  dam  la  mine  pace“.
           şi  în  bucătărie?  Avea  dispreţ  pentru  muncă     NOUTĂŢI
           şi  vedeţi  unde  o  dusese  aceasta  I  Remediul                                         A   treia-oară  însă  l-a  prins  cu  condiţia     Publicaţie.
                                                                                                ca  să  plătească  prima  rată  ia  anul  nou.
           era  supravegherea  şi  munca  pe  care  ea  în
           neştiinţă  le  considera  acum  ca  ceva  miracu­  —  Exposiţia  aranjată de  Reuniu­  Homarul  Johann  Lang  abea  după  o  lună  să
           los.  Numai  credinţă  avii  şi  credinţa o mântui. nea  meseriaşilor  români  din  Sebe-   trezeşte  cu  procesul  în  spate  pentru  rata   Comitetul  bisericii  gr.-or.  din Vaidei  dă
                                                                                                primă  a  premiului.  După   unele  înjurături  în  întreprindere  în  cale  de licitaţie  minuendâ
                După-ce  trecu  anul, ea  merse cu cutiuţa  şul-săsescţ*  după-ce  a  fost  vizitată  de  nu.
                                                                                                asupra  tragerii  pe  stoară,  bietul  hornar,  de
           la  pustnic  şi-i zise  satisfăcută:  „Totul  merge  măroşi  spriginitori  ai  clasei  noastre  de  mij­                        şi  la  un  Ioc  următoarele  lucrări:
                                                                                                altcum  sărac,  şi-a  luat  refugiul  la  un  advocat
           bine  în  casa  mea.  Lasă-mi  cutiuţa  încă  un  loc  dela  ziua  deschiderii  ei  (sărbătoarea  Sf-                                1.  Facerea  scaunului  pentru  clopote.
                                                                                                din  loc,  căruia  i-a  povestit  modul  de  asigu­
           an,  căci  ea  conţine  un  mijloc  exelent  de  în­  Petru  şi  Pavel)  a  fost  închisă  ieri,  Duminecă                           2.  Repararea  şcoalei  peste  tot  conform,
                                                                                                rare  şi  l-a rugat  să-’l  scape de această sarcină.
           dreptare,  mijloc  pe  cari numai  cei  sfinţi  îlau.“  cu  mare  solemnitate.   La  sărbările  de  închi­
                                                                                                                                           planului.
           Pustnicul  pufni  de  rîs  şi  vorbi:  „Nu  pot  să  dere  şi  la  distribuirea  premiilor  au  participat   Homarul  Johann  Lang  a  şi  scăpat  la
                                                                                                                                                Materialul  de  lipsă  îl  dă  biserica.  Lici­
           vă  mai  las  cutiuţa.  Mijlocul  ce  e  ascuns  in  representanţii  asociaţiunii  meseriaşilor  români  forul  justiţiar competent şi  a  cerut  pedepsirea
           ea,  1-aveţi  şi  d-voastrâ.“             din  Braşov,  de  ai  «Reuniunii  sodalilor români  agentului-popă  Moţa,  arătându-1  la  forul  dis­  taţia  să  va  ţinea  Duminecă  în  11  August  st.
                El  deschise  cutiuţa,  şi  ce  să  vezi ?  Nu  din  Sibiiu«  de  ai  reuniunii  din  Sălişte,  Orăş­  ciplinar   protopopesc.   După-ce   a   înţeles  n.  a.  c.  la  10  ore  înainte  de   amiazi  in
           era  nimic  într'însa  decât  o  mică  foiţă  de  tie,  Alba-Iulia,  apoi  representanţi  de  ai mese­  despre  arătare  agentul-popă  s’a  dus  la  hor­  şcoală.  Condiţiunile  de  licitaţie  se  pot  vedea
           hârtie,  pe  care  sta  scris:            riaşilor  din  Poiana,  Mercurea.  Juriul  s’a com­  nar  acasă  şi  sub  ameninţări  câ-’l  va  băga   la  preşedintele  comitetului.
                                                     pus  din  meseriaşii  din  amintitele  localităţi,  în  temniţă  pentru  ofensele  din  arătare,  i-a
                  «Toate  atuncia  bine  'ţi  merg,
                  «Când  avutul  tău  întreg,        având  de  membri  suplenţi  pe  presidenţii  res­  cerut  o  declaraţie revorătoare.  Despre aceasta,
                  «Singur  îl  administrezi                                                                                                                   Comitetul parochial.
                  «Şi  ’n  altul  nu  te  încrezi!»  pective  vicepres.  Reuniunilor  amintite.   Pre-  Lang  însă  acum  nu  vrea  să  ştie  nimic  şi  va
                                                     miaţ  cu  bani  au  fost  singur  învăţăceii  expo-  face  fasiunea  sa  protocolară  atunci  când  va
                                                     sanţi,  ear’  ceialalţi  au  primit  diplome  şi  di­  fi  chemat  in  atacere.
   1   2   3   4