Page 4 - Activitatea_1901_08_30
P. 4

Pag.  4.                                                              A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  30.


            —  Nenorocire  teribilă.     Muncitorul                                                 Numeri  singuratici  din  „Ac-
          Petru  Galea  din  Remetea  timişană  fiind  ocu­  Dare  de  seamă  şi  mulţumită  publică.   tivitatea“  se  pot  cumpăra  numai           A N U N Ţ
          pat  pe  moşia  proprietarului  de  acolo  cu des-
                                                                        —                      în  librăria  dini  H.  G-raef  din
          poierea de  cucuruz,  într’un  moment  nenorocit                                                                                     Se  caută  un  învetăoel, care
          a  ajuns  cu  braţul  stâng  în  maşina  mânată   Pentru  repararea  bisericii  gr.-or. | Orăştie.         Administraţia.
                                                                                                                                               a  trecut  în  etate  de  i j — /y
          cu   electricitate.   Neputândn-se   elibera  de  din  Deva  au  contribuit  la  mâna  sub
                                                                                                                                               ani,  din  casă  bună  şi  a  ab-
          acolo,  a  fost  tîrît  cu  totul  în  maşină,  care   scrisului  următorii  domni:   ,   0  ,   .  ,   .   ,
          i-a  măcinat  întreg  corpul.  Oprindu-se  maşina,                                        oubscrisui  aduc  la  cunoştinţa  on       solvat  cel  puţin  2  olase
                                                         Dr.  Aurel  Munteanu,  advocat  în  publiC)  că  numaj  în  Restaurantul  meu
          ceialalţi  muncitori  i-au  cules  corpul  ca  o                                                                                     gimnasiale  în  neguţătoria
          massă  de   tot  diformă.   Galea   era  abia  Orăştie  100  cor,  Dr.  Silviu  Moldovan, L ConteIe  Ş t e f a n  S z e c h e n y i «   în   de  manufactură  şi m ărfuri cu-   |j||
          de  37  ani.                              advocat  în  Orăştie  50  cor,  Dr.  George | Orăştie,  să  află  cea  mai  bună  cali-
                                                                                                                                               rente.  Condiţiunile  în  scris  a   |H
                                                    Vilt,  vice-inspector  reg.  şcolar  în  Deva   tate  de  bere  a  lui  „Dreher“.
            —   O  comună  sănătoasă  este  fără  în­                                                                                          sc  adresa  la firma
                                                    50  cor.,  Dr.  Enea  Draia,  advocat  20
         doială  comuna  Tastersdorf din  Moravia.  Sunt                                                               Cu  stimă                             George  Baciu,
         trei  ani  de  când  în  această  comună  n’a  mai   cor,  Ioan  Mihaiu,  mare  proprietar  20                                                   comerciant  în  Orăştie
          răposat  nime.  Abia  acuma  s’a  întâmplat  un  cor,  Iosif  Orbonaş,  pretor  5  coroane,  1-3     Aladâr  Szatmâri,                              (Szăszvâros).
         cas  de  moarte,  dar'  răposata,  o  tînără  fată,  Emil  Pap,  locotenent  5  cor,  Dr.  Ştefan          Restaurateur.               1 -
         încă  n’a  fost  de  naştere  din  loc,  ci  a  petre­
                                                    Erdelyi,  medic  5  cor,  toţi  din  Orăştie;
          cut  numai  vara  acolo.                                                                _ L
                                                    Atanasiu  Roşu,  notar  5  cor.  şi  Virgil                                                                             dH
            —  Căldura  în  America.  Depeşe  din  Olariu,  candidat  de  advocat  în  Orăştie      H                                                                        ni'
         Chicago  anunţă,  că  temperatura  creşte  în  5  cor.  Suma  270  cor.
         America  tot  mai  mult.  O  căldură  nesuferi-                                             40 Ict. vin vechiu
                                                         Primească  marinimoşii  donatori  şi
         bilă  domneşte  în  Statele-Unite,  încât  seceră
                                                    evlavioşii  credincioşi  sinceră  mulţumită
         câte  100  vieţi  de  om  la  zi.  Animalele  sufer
         chiar  mai  mult  decât  oamenii.  In  unele locuri   pentru  marinimositatea d-lor  faţă  de  sf.
         a  devenit  apa  mai  scumpă  decât  vinul.  Unii  noastră  biserică  din  Deva.            din anul 1890
                                                                                                                                      m  ®  m  m
         oameni  câştigă  câte  50— 100  dolari  la  săp­  Dumnezeu  se  le  răsplătească.
         tămână  pentru  liferarea  apei  necesară  de-a
                                                    In  numele  comunei  bisericeşti  gr.-or.
         adftpa  bietele  vite.   Proprietarii  mari  trebue
                                                               române  din  Deva.                                        â  64  cor. hct.,  ear’  pentru  cantitatea
         să  vadă  cu  ochii  cum  pier  vitele  lor  din
                                                                                                                              i
         causa  lipsei  de  apă.  In  unele  state  s’a  sistat
                                                         D e v a ,   21  Iulie  n.  1901.                                întreagă cu  preţ  mai  moderat........... .
         formal  lucrul  de  câmp.  Temperatura  e  de
                                                                                                        1— 3
         405  grade  Celsius  în  umbră.  Preţul  legume­              George  Romanul,                                  Ri s l i ng     în   butelii  â  7  dcl.  şi
         lor  e  horend  de  mare.   Paguba  în  urma                     protopreshiter.
         secetei  se  urcă  în  şepte  state  la  300 milioane                                                           Ş a mpa ni e   de  diferite  soiuri.
         de  dolari.
           —  Simplificarea  adminiMraţiunii                                                         Toate  cu  preţuri  foarte  moderate.
         dărilor.  Oficiosul  „K.  E.“  raportează,  că         D I V E R S E
         ministrul  unguresc  de  finanţe,  Lukâcs  Lâszld,
         încurând  va  introduce  o  reformă  nouă  în                                                                        A   se  adresa  la
         ce  priveşte  administraţia  dărilor.  Pentru  a       Galanterie  arabă.
         introduce adecă o uni formitateîn purtarea agen­                                                      Vasile N.  Bidii, comerciant
                                                        Un  călător  de  prin  Africa  povesteşte,
         delor  de  administraţia  dărilor  în  comune
                                                   că  într’o  dimineaţă  îşi  uda  florile  din  fe­
         şi  oraşe,  precum  şi  în  administraţia  strîns                                                                      sa
                                                   reastră.  Se  vede  că  a  vărsat  prea  multă  apă,
         legată  cu  direcţia  financiară,  ministrul  de
                                                   căci  ea  curse  jos  în  stradă  chiar  pe  capul
         finanţe,  în  locul  sumedeniei  de  ordonanţe,  a
                                                   unui  Arab,  care  zăcea  lungit  sub  fereastra
         adunat  la  un  loc  toate  acele  regulamente  şi
                                                   lui.  înfuriat  se  ridică  Arabul  şi  privind  în
         îndrumări,  cari  servesc  pentru  uniformitatea'
                                                   spre  fereastra,  dela  care  se  retrase  Europea­
         şi  facilitatea  administraţiei  în  chestiile  îm­
                                                   nul,  zise  cu  emfasă:  „Dacă  eşti  un  om  bă­
         preunate  cu  administraţia financiară.  Deodată
                                                   trân,  te  despreţuesc,  dacă  eşti  tînăr,  te  afuri-
        cu  aceasta,  ministrul  a  provocat  toate  muni­
                                                   ssse,  dacă  eşti  o  femeie  bătrână,  te iert,  dacă
        cipiile  din  ţeară,  ca  în  agendele  aparţinătoare
                                                   eşti  o  fată  îţi  mulţumesc 1“
        administraţiei  financiare,  în  viitor să privească
                                                                       *
        de  normative  numai  regulamentele  şi  îndru­                                              „liiem" inst. tiflr., societate pe acţii
        mările  colectate  de  dînsul.                         Ce  e  frumsetea?
           —   Ibupta  contra  tuberculosei    La       In  Europa  admiră  dinţii  cei  albi,  in  Ja­
        Londra  se  ţine  acum  congresul  învăţătorilor  ponia  să  fie  galbeni,  în  India  roşii.  O  faţă
        şi  marilor  medici  din  lume,  pentru  a  discuta  sănătoasă  e  de  invidiat,  in  Groelanda  însă              i î i   < 3 i* 4 â ţfe   S z 4 B £ v i * ’ <îs
        asupra  tuberculosei  ' (ofticei)   şi  remediării  şi-o  văpsesc,  femeile  albastru  sau  verde,  Ru­
        acestei  boale,  care  seceră  mai  multe  vieţi  soaicele  alb.  Care  e  forma cea  mai  frumoasă
        omeneşti.                                  a  nasului ?  In  Persia  e  cel  vultur,  în  Haiti
             Cel  dintâiu  care  a  vorbit  în  această  cel  turtit,  în  Rusia  cel  dat  în  sus.  Nouă  ne
        mare  adunare  de  învăţaţi  este  doctorul  Koch.  plac  figurile  svelte,  Turcilor  cele  scurte  ?i              3E^xistă deja  de  13  ani  şi  este pro-
        descoperitorul baccilului tuberculosei,  expunând  groase,  noi  iubim  ovalul  feţei,  Turcul  faţa            vezută  cu  tot    felul   de   material
        resultatele  studiilor  sale  întinse.     ca  luna.  La  noi  trece  o  frunte  înaltă  drept                  necesar,  ca  ori-care  altă  tipografie.
             Este  neîndoios,  susţine  Koch,  că  prin  dovadă  a   unui  spirit  luminat,  în  Grecia
        scuipat  se  propagă  această  grozavă  boală  fruntea   îngustă  e  semnul  frumuseţii.  In
        baccilară;  moştenirea dă un  foarte  neînsemnat  Europa  cântă  poeţii  părul  blond,  castaniu,              in s titu tu l  Wi'pQgrafie
        contingent  de  bolnavi.  —   Tuberculosei  se  negru  după  împrejurări:  pe  insulele  Mariane
        cer  următoarele:  Oamenii,  săraci  mai  ales,  e  preferit  părul  alb.  Persienii  urăsc  părul  cel
        să  nu  trăească  prea   îngrămădiţi,  în   prea  roşu.  Turcii  îl  divinizează.  O  gură  mică,  real                           'inerva
        mare  contact,  care uşurează propagarea  bacci­  şi  figurat,  se  preţueşte  însă  pretutindeni.
        lului  tuberculosei.  —   Bolnavii  să  fie  de  cu           *
        vreme  internaţi  în  spitale  de  ofticoşi,  de                                                               pe    lângă  că   efectueşte  o r i - ce  c o ­
                                                               Dama  modernă.
        cari.  şă  se  înfiinţeze  cât  de  multe—   Poporul                                                           m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  m o d e ­
        să  fie  luminat  asupra  faptului,  că  luată  dela   Dama  arabă  îşi  lasă  copilul  în  braţele            rat e,   se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
        început,  tuberculosa  cu  siguranţă  se  vindecă.  doicii,  ear’  ea  ţine  în  braţe  câni.  Dama  mc*
                                                                                                                       a c e l e a  s  £  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
        —   Cu  bunăvoinţă,  cu  îngrijire,  cu  observarea  dernă  îşi   maltratează   bărbatul,  slugile  şi
                                                                                                                       f ă r ă  erori.
        şi  respectarea  prescripţiunilor  higienice  şi  de  pianul;  înjură  şi  cântă  de  se  sparie  vecină­
                                                                                                                            Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
        preservare,  conchide  celebrul  medic  savant,  tatea.  Dama  modernă  se  duce  la   biserică
       tuberculosa  poate  fi  exchisă  din  lume.  numai  când  are  pălărie  nouă;  la  prietene  se                 nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
                                                  duce  numai  ca  să-’şi  dea  vânt  poftei  de  cle­                 aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
          —  Carneas  de  vânat  e  mult  mai  nutri-
                                                  vetire. Dama  modernă doarme până la  amiazi;                        a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
       toare  ca  cea  dela  animale  domestice,  conţi­  ea  n’are  idee  ce  e  degetarul,  şi  nu  poate
       nând  25—28%  albumin.  Cea  mai  bogată  în                                                                    l u c r a r e .
                                                  deosebi  un  ac  de  cusut  de  o  furcă.  Dama
       albumină  e  cea  de  cerb,  apoi  cea  de  că­                                                                      Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
                                                  modernă  ar  da  mult să  ştie  în  ce  ţară  creşte
       prioară.  Ca  să-’i  tragem  folosul,  trebue  şi                                                               acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
                                                  sarea  din  pământ  şi  cum  sug  puii  de  pasăre
       pregătită  cum  se  cade.                  lapte  dela  mamele  lor.  Dama  modernă  mă­                        voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
                                                  nâncă  pe  ascuns  ouă  şi  şuncă,  ear’  la  masă                   rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
         —  Cât  a  costat pe  Anglia râsboiul.
                                                  între  oaspeţi  ia  numai  două  linguri  de  supă,
       Ziarele  din  Londra  publică  un  conspect după
                                                  ca  să  se  arete  delicată,  ear’  când  o  întrebi
       care  răsboiul  din  Transvaal  (Bur)  a  costat
                                                  cum  se  numeşte  cel  mai  mic  copil  al  ei,  îţi
       până  acum  pe  Anglia  3  miliarde,  605  mi­
                                                  răspunde:  <Nu  ştiu,  domnule,  întrebaţi,  vă
       lioane,  776  mii  şi  790  fianci,  în  bani  gata.
                                                  rog,  pe  doică».
       Unde  rămâne  darea  în  sângele  vărsat ?
                                                   A
                                                                        „M IN E R V A"  institut  tipografiic  în  Orăştie.
                                                          £1
                                                V
                                                     . e» §
                                                   r’ aten t-
                                                      [677 F
   1   2   3   4