Page 1 - Activitatea_1901_08_31
P. 1

Anul  I.                                                Orăştie,  8  August  n.  1901.                                                                 Nr.  31


                  Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
         Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                      Strada  Beriului  Nr.  2.


         Toate  manuscriptele  ce  pri­                                                                                                                    Preţul de abonament:
         vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  ‘/»  de  an
             se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                        Pentru  România  şi  străinătate:
         Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an  20  franci.
               nefrancate  nu se  primesc.
         Un  n u m ă r   costă  16  bani.          Foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                 Inserţiunile  se acordează  conform
                                                                                                                                                              tarifului  obicinuit.


             EDITOR,  PRO PRIETA R  Ş [  ŞEF-REU A C TO R:                                                                                           REDACTOR  RESPO N SA BIL :
                                                                         A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
              D r.  A urel  Muntean                                                                                                               L auri an     B e r c i a n



                                                         Noi  nici  chiar  binele  nu-1  voim de   După-cum  arată  harta  etnografică  a  ghiarii  de  trădători  de  neam,   din  simplul
             Contemplări.                           cât  prin  aceia,  cari  ne  plac,  cărora pri­  Ungariei *)  regatul  Sfântului  Ştefan  se  îm­ motiv,  că  noi  nu  voim  să  ne  subscriem  în­
                                                    gonirile  nechibzuite  şi  suferinţele  uşor   parte  după  limba  pe  care  o  vorbeşte  maio-  şine  sentinţa  de  moarte,  nu  ne  plecăm  ge­
                                                                                              ritatea  covârşitoare  a  locuitorilor  sei,  în  trei  nunchiul  înaintea  acelei  idei,  care  —  nota
                                                    îndurate  le-au  câştigat  iubirea  noastră,
                                                                                              mari  teritorii  şi  anume:                bene  —  nici  nu  este  decretată  ca  principiu
                             II.                    fără  să  mai  judecăm  dacă  aceştia  oare    1.  Teritoriul  maghiar  cu  o  extindere  de  stat  prin  nici  o  singură  lege,  deşi  s’au
                                                    şi  sunt  în  stare  să  facă  binele  ce-1  aş­ de  105,81 L i 7  km.Q  şi  o  poporaţiune  de  făcut  de  34  ani  destule  legi  cu  scopul  şi
              Massele  au  lipsă  de  conducători,
                                                    teptăm  dela  ei.                         6.660,924  suflete.                        tendenţa  vădită  de  a  desnaţionalisa  pe  ne­
         cari  conştii  de  scopul  de  urmat  se  în­
                                                                                                   2.  Teritoriul  slav  cu  o  extindere  de   maghiari  sau  cel  puţin  a-i  împedeca  în  des-
         drepte  forţa  lor  în  alvia  corespunză­      Trebue  să  tindem  să  luminăm  po­                                            voltarea  lor.
                                                                                              85,02578  km.Q  şi  4.355,694  locuitori.
         toare.  Dar’  aceştia  trebue  să  fie  con­ porul,  massele  inculte,  să  poată  face                                              La  aceste  legi  maghiarisătoare,  de  alt­
                                                                                                   3.  Teritoriul  român  cu  o  extindere de
         ducători  eşiţi  din  sînul  lor,  şt  trăind  în  deosebire  între  bărbaţi  şi  idee,  să  nu                                 mintrelea  se  potrivieşte  foarte  bine proverbul
                                                                                              88,649'43  km.Q]  şi  4.116,876  suflete.
         mijlocul  lor,  căci  massele  în  genere  nu­ adereze  la  o  idee  de  dragul bărbatului,                                     german :  «nici  o  supă  nu  se  mânâncă  aşa  de
                                                                                                   Acestea  trei  teritorii  aleg  cu  totul  411
         mai  pentru  aceia  simt  alipire,  pe  cari  care  o  lansează  sau  apără  şi  să  nu  iee   deputaţi  şi  anume :            ferbinte  precum  se  ferbe».
                                                                                                                                              Pe  cât  am  avut  ocasiune  a  urmări
         îi  văd  ameninţaţi  de  aceleaşi  primejdii,  posiţie  făţiş  contra  ei,  numai  şi  numai   1.  Teritoriul  maghiar  182,  din  cari   modul  de  fabricaţiune  a  acelor  legi,  silit  am
         cari  îi  ameninţă  pe  ei,  pe  cari  au  prilej  pentru-că  representanţii  ideii  n’au  avut  67  liberali  sau  guvernamentali  şi  115  opo­  fost  să  ajung  la  convingerea,  că  cele  mai
         să-’i  vază  din  nemijlocită  apropiere.  fericirea  să-şi  câştige  prin  prigonirile  siţionali.                             asiatice  din  ele  nici  nu  s’au  făcut  cu  inten-
              Cum  întru  toate  trebue  să stăruim   altora  iubirea  lor.                        2.  Teritoriul  slav  119  deputaţi,  dintre  ţiunea,  ca  să  fie  puse  vre-odată  în  practică,
                                                                                              cari  95  liberali  şi  24  oposiţionali.  ci  au  avut  mai  mult  menirea  de  a  servi  ca
         să  ajungem  ce  putem,  numai  prin  for­      Să  primim  ce  e  bun,  vină  el  din
                                                                                                   3.  Teritoriul  român  110  deputaţi,  din­ nisip  aruncat  în  ochii  Maghiarilor  de  câ-
         ţele  noastre,  şi  în  privinţa  conducăto­ ori-ce  parte,  să  nu  aşteptăm  binele  nu­
                                                                                              tre  cari  95  liberali  şi  25  oposiţionali.  teori  acel  mosaic  de  elice  de  interese,  care
         rilor  trebue  să  fim  conduşi  de  acelaşi  mai  din  partea  bărbaţilor  nouă  dragi...                                      se  numeşte  partidul  liberal  parlamentar,  a
                                                                                                   Din  datele  de  mai  sus  reese,  că  din
         principiu.  Nu  conducători  străini,  din  să  abstragem  dela  persoane  şi  să  dis­                                         avut  să  efectuească  vre-o  operaţiune  mai
                                                                                              411  deputaţi  247  sunt  liberali  şi  numai  164
                                                                                                                                         mare  financiară.
         depărtare,  adăpostiţi  la  sigur  să  dee di­ cutăm  ideile  în  sine  şi  să  dăm  la  o  oposiţionali;  din  247  deputaţi  liberali  aleg
         rectiva  şi  inspiraţia,  căci  aceştia  — tră­ parte  pe  toţi  aceia,  cari  nu-s  în  stare  Ungurii  numai  67,  ear'  Românii  şi  Slavii   Nu  am  decât  să  amintesc  de  legea
                                                                                                                                         despre  asilele  de  copii,  care  la  timpul  seu
         ind  sub  alte  împrejurări  —  admit  pu­ să  corăspundă  recerinţelor  unei  posiţii,   180  (ţrebue  să  intercalez  aici  că  din  aceşti
                                                                                              67  deputaţi  guvernamentali  mai  mult  ca  39   atât  amăriciune  şi  ură  a  produs.  Şi  cum  a
         tinţa  ca  influenţe  străine  să  se  validi-  la  care  i-au  ridicat  valurile  vremilor
                                                                                              au  fost   aleşi  în  cercuri  electorale  curat   rămas  cu  legea  aceasta?
         teze  în  hotărîrile lor,  şi  primejduesc ast­ politice.
                                                                                              nemţeşti  sau  şvăbeşti);  din  164 deputaţi  opo­  A  rămas  pe  hârtie,  pentru-că  punerea
         fel  integritatea  mişcării  întregi.                                                                                           in  vigoare  a  ei  costă  o  mulţime  de  bani,
                                                                                              siţionali  aleg  Ungurii  115,  ear'  nemaghiarii
              Avem  lipsă  de     «conducere  de                                              46.  Ungurii  aleg  deci în partidul liberal  numa   ear’  bani  pentru  încercări  de  maghiarisare
         casă»,  de  conducători  cari să premeargă     PASIVITATE sau ACTIVITATE?            1/4  a  numărului  total al acestui partid, ear’ mai   nu  sunt.
         în  frunte  şi  nu  de  cei  cari  din  dos  ne                                      mult  cu  */s  părţi  a  deputaţilor  oposiţionali.  Legi  de  aceste  mai  sunt  câteva,  cari
                                                                       de                                                                toate  au  fost  primite  din  partea  Ungurilor
         împing  spre  câte  ceva.  .                          Dr  Eugen  de  L.em£nyi.            Ce  ne  priveşte  în  special  pe  noi  Ro­  cu  bucurie  nespusă  şi  al căror  resultat pentru
                                                                                              mânii,  ne  învaţă  statistica,  că  din  cei  25 de­
              Massele  neconduse  sunt  zeruri,  con­                                                                                    Unguri  este,  că  prin  tenorul  neuman  şi  illi-
                                                                                              putaţi  oposiţionali  aleşi  pe  teritoriul  român
         duse  sunt  cifre  formidabile,  dar’  pre­                                                                                     beral  al  acelora  ei  au  lost  discreditaţi  cu
                                                                      VIII.                   numai  6  sunt  aleşi  în  centrul  etnografic  al
         cum cifrele  ca  zerurile  să  numere  trebue                                        acestui  teritoriu,  pe  când  ceialalţi  19  au   desăvârşire  înaintea  opiniunei  publice  euro­
         să  meargă  în  frunte,  aşa  şi  conducătorii:   Urmările  stării  de  lucruri,  până acî des­  fost  aleşi  pe  d. oparte  în  cele  trei  comitate   pene,  tărâ  să  fi  avut  din  toate  măcar  un
                                                   crise,  s’au  arătat  cu  mult  m ii  curând  decât                                  singur  folos  politic.
         aşa  1000000,  şi nu  aşa:  0000001!                                                 săcuieşti  (11  d« put aţi),  ear'  restul Ia  periferia
                                                   s’a  crezut.                               vestică  a  teritoriului  român,  unde  Românii   Dar’  aşa-i  sistemul,  care  tocmai  acuma
              Repet,  trebue  să  tindem  ca  totul                                                                                     iarăşi  arată  colţii  distrugători.
                                                        După  34  ani  de  viaţă  «constituţională»  sunt  amestecaţi  în  mare  măsură  cu  Maghiari,
         ce  facem  să  facem  prin  noi  şi  pentru                                                                                         Este  vorba  de  colonisări  în stilul  mare,
                                                   si  de  domnie  a  partidului  liberal, astăzi  ţeara  Sârbi  şi  Nemţi.
         noi...  prin  o  alegere  cuminte  a  condu­  întreagă  este  aservită  cu  desăvârşire  elemen­  Ce   priveşte   în  special  Transilvania,   căci  cele  de  mai  înainte  afirmative  pentru
                                                                                                                                        aceea  nu  au  reuşit,  fiind-că  s’au  făcut  în
         cătorilor  noştri  şi  aici  dăm de  o  carac­ tului  semit.                         unde  locuim  în  masse  mai  compacte,  resul-
                                                                                                                                        stil  prea  mic.
         teristică  interesantă.                        întreaga  vieaţă  publică,  o  mulţime  de   tatele  obţinute  prin  studiul  statisticei  sunt
                                                                                              şi  mai  surprinzătoare.  Transilvania  trimite  în   Pentru ca să se poată realisa  proiectul  de
              E  o  observare  plină  de  adevăr, că  oficii  de  stat,  comitatense  şi  comunale,  co-   parlament  73  deputaţi,  dintre  cari  să  aleg   colonisare,   va   funda   grupul   financiar
         de  multe-ori  ajunge  ca  o  idee  lansată,   merciul  şi  industria,  ba  chiar  şi  ştiinţele  şi   în  cele  50  cercuri  electorale,  în  cari  Ro­  Rothschild  o  bancă,  destinată  exclusiv  pentru
                                                   artele  să  află  astăzi  aproape  exclusiv  în  mâ-
         fie  ea  ori-cât  de  salutară  obştei,  să  fie                                     mânii  sunt  în  maioritate,  43  deputaţi  liberali   acest  scop,  cu  un  capital  fundaţional  de  50
                                                   nile  ovreimei,  care  se  numeşte  maghiară;  şi                                    milioane,  primind  subvenţiune  şi  dela  stat.
        apărată  de  un  bărbat  care  în  oare­                                              şi  numai  6  oposiţionali.  In  23  cercuri  cu
                                                   posiţiunea  acestei  ovreimi  este astăzi  atât  de                                       Fiind-că  era  de  prevăzut  că  Maghiarii
        care  chip  şi-a  atras  neplăcerea  noastră,                                         maioritate  maghiară  se  aleg  12  deputaţi  li­
                                                   puternică,  încât  Ungurii  singuri,  şi  ei  de  ei,                                se  vor  purta  foarte  rece  faţă  de  aceste  pro­
                                                                                              berali  şi  11  oposiţionali.
        ca  s’o  ignorăm,  să  tragem  la  îndoială  nici  când  vor  fi  în  stare  să  se  emancipeze                                 iecte  none,  ear’  pe  de  alta  parte  puterea  de
                                                                                                   Resultă  din  cele  expuse,  că  partidul
        că  e  salutară  şi  s’o  conbatem  chiar  în  de  sub  tutela  aceleia.                                                        atracţiune  a  ideii  de  stat  maghiar  în  urma
                                                                                              liberal-guvernamental  representând  numai  în
        contra  convingerii  noastre  mai  sincere...   Puterea  ovreimei  se basează pe  deoparte                                      imposibilităţii  realisării  a  slăbit  în  măsură
                                                                                              Vi  parte  cercuri  electorale  maghiare,  ear’  în
        numai  şi  numai  din pricina,  că  vine din-  pe  presă,  care  este  astăzi  aproape  exclusiv   */■*  părţi  cercuri  electorale nemaghiare,  trebue   considerabilă,  a  trebuit  să  se  afle  o  lozincă
        tr’o  parte  nouă  puţin  sau  de  loc  sim­  ovreească;  dar’  în  pritna  linie  pe  parlamentul   să  fie  privit  de  jure  ca  representantul  par­  nouă  care  să  excite  la  Maghiari  într’o  astfel
                                                   ţerii,  în  care  semiţii  şi  filosemiţii  înrolaţi  sub                            de  măsură  dorul  de  mărire,  încât  să  nu  mai
        patică.                                                                              lamentar  al  Românilor,  Slavilor  şi  Nemţilor
                                                   steagul  liberalismului  fac  majoritatea absolută   din  această  ţeară.            vadă  ce  face  Rothschild  cu  tovarăşii  săi.
             E  ăsta  un  alt  păcat mai  grav, care   a  tuturor  membrilor  acestei  corporaţiuni  le­                                Noua  idee  este  —  vă  rog  să  nu  rîdeţi,  —
                                                                                                  In  faptă  însă,  fireşte,  trebue  să  con­
        resultă  din  identificarea  ideii  cu  per­ gislative.                                                                         imperialismul  maghiar!!
                                                                                             statam,  că,  excepţionând  pe  Saşi,  nici  unul
        soana  care  lucrează  în  numele  ei,  pă­     Urmarea  a  fost,  că  dela  1867  până  în  din  popoarele  nemaghiare  nu  a  fost  repre-
        cat  care  la  noi  într’atâta  s’a  încuibat,  ziua  de  astăzi  toate  guvernele,  din  sinul  par­ sentat  în  parlament,  nu  numai  corespunzător
        încât  eşti  declarat  de  duşman  al  inte­ tidului  liberal  au  eşit,  şi  vor  tot  eşl  si  pentru  intereselor  sale  naţionale,  culturale  şi  econo­  Puterea  noastră,.
        reselor  româneşti,  îndată-ce   te   în­  viitor,  până  nu  se  vor  schimba  raporturile  mice,  ci  chiar  de  loc.  Ba  ce  este  mai  trist,
                                                   de  torţă  intre  diteritele  partide parlamentare. aceiaşi  oameni,  cari  de  jure  sunt  represen-
        cumeţi,  ca  în  numele  acestor  interese,
                                                                                             tanţa  noastră  parlamentară  şi  deci  ar  fi  avut
        să  te  atingi  de  persoanele  sacrosante      Acest  partid  «liberal«, sub a cărui  egidă   sfânta  datorinţă  de  a  se  intrepune  pentru in­  Divizaţi  în  nenumărate  partide,  în-
                                                   s’au  început  şi  urmat  cele  mai  aprige  perse-
        ce  representă  ideile.                                                              teresele  naţionale,  culturale  ii  economice  ale  duşmâniţi  prin  certe  politice  şi  confe­
                                                   cuţiuni  în  contra  noastră  şi  a celorlalţi  ne­
             Păcâtueşti  în  contra  «idealului  na­                                         alegătorilor  lor,  aceiaşi  oameni  nu  numai
                                                   maghiari;  din  a  cărui  inţiativă s'au  adus toate                                 sionale,  pândind  reciproc  prilegiul  bine­
        ţional»,  fiindcă  te  revolteazâ  abuzurile,   legile  maghiarisătoare  menite  a  ne  ameninţa   că  în  mod  criminal  au  negligat  toate  da-   venit  să  putem  lovi  în  cei  cari  nu  îm­
                                                                                             torinţele  pe  cari  le  aveau  faţă  de  noi,  dar'
        de  cari  se  fac  vinovaţi  oameni,  pe  cari  existenţa  noastră  ca  individualitate  etnică :                               part  vederile  sau  se  opun  scopurilor
                                                                                             ne-au  mai  şi învrăjbit  cu  desăvârşire  cu  Un­
        nu  vrednicia  proprie,  nu  puterile  lor  este  duşmanul  nostru adevărat, pe care trebue                                     noastre,  sleiţi  de  puteri  în  urma  multe­
                                                                                             gurii,  sugerându-le  pe  de  o  parte  acestora
        spirituale  i-au  ridicat  în  fruntea  unei   să-l  combatem  cu  toate  armele  legale  şi  pe   ideia  statului  unitar  naţional  maghiar,  ear’ pe  lor  crize  prin  cari  am  trecut,  totuşi re-
                                                  care  nu  ne  este  permis  a-1  confunda cu  po­
        mişcări  culturale,  economice,  financiare,                                         de  altă  parte  timbrându  ne  pe  toţi  nema­ presentăm  încă  în  faţa  presei  maghiare
                                                  porul  maghiar,  căci  după cum  voiu  arăta  mai
        politice  ş.  a.,  ci  fatalitatea  duşmană lor,
                                                  la  vale,  acest  partid  se  recrutează în  cea  mai                                 o  putere,  de  care  guvernul  trebue  să
        împrejurări  neatîrnâtoare  de  ei,  orbirea   mare  parte  din  cercurile  electorale  ale  po­  *)  Datele  statistice  înşirate  aci  sunt  scoase   ţie  seamă...  şi  e  de  netăgăduit  că  în
                                                                                             din  cartea  d-lui  Eugen  Brote:  „Die rumănische  Frage
        adversarilor...                           poarelor  nemaghiare.                      in  Siebenbiirgen  und  Ungarn“.  Berlin  1895.  ţaţa  lor  şi  representăm  o  putere,  dar’
   1   2   3   4