Page 2 - Activitatea_1901_08_32

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 32.

linei base de drept a existenţei sale, s’ar fi cosmopolit ; dar’ simptomele amintite mai ţioasă şi punctuoasâ împlinire a slujbei şi îndesfulindu-se numai cu căsătoria încheiată
silit a ridica cel puţin nivoul cultural moral sus ne arată şi călcâiul lui Achile al actua­ chemărei preoţeşti; dacă ea ar mări capabili- înaintea matriculantului civil, nu să duc la
şi economic al acestei ţeri şi al locuitorilor lului sistem de guvernare, deopotrivă pă­ tatea preotului de a se însufleţi pentru cause biserică ca sâ se cunune.
ei, atunci nu mi-ar fi venit în minte să discut gubitor, atât pentru nemaghiari cât şi pentru generale naţionale şi bisericeşti; dacă prin Putea-s’ar da preotului văduv şi după
îndreptăţirea existenţei sale ; dar’ toate acestea Maghiari. ea s’ar stârni şi desvolta în creştini simţul vîrstă şi împreugiurări îndreptăţit la o nouă
nu s’au întâmplat, pentru-că nu numai că Acest sistem, care basându-se pe pu­ de evlavie şi religiositate, cum şi cel de căsătorie, putinţa de a să căsători, prin
dela 1867 încoace nu am înaintat (toţi locui­ terea statului, cu o brutalitate ne mai po­ stimă şi respect faţă de demnitatea preo­ urmare putinţa de a reafla măcar şi numai
torii acestei ţeri) în nici o privinţă, ci din menită într'un stat de drept, fără nici o sfi- ţească şi faţă de persoana respectivului preot
în pare fericirea pe care a perdut-o prin
contră am decăzut mai cu seamă în privinţa enlă a călcat în picioare cea mai fundamentală văduv, şi dacă prin ea s'ar propaga şi moartea soţiei sale ? In consecuenţă; putea-s’ar
morală şi economică în mod înspăimântător, lege a regatului poliglot ungar, legea despre promova moralitatea. preotul văduv pune în posiţia de a încun-
şi nu numai nemaghiarii, ci şi Maghiarii, şi egala îndreptăţire a naţionalităţilor ; acest giura acea stare, care pe el îl desonorează,
S’a arătat, sau să va arăta văduvia
aceşti din urmă în măsură cu mult mai sistem, pe care şi Ungurii îl combat în îl expune batjocurilor şi şicanărilor nedrepte
preotului de un asemenea lucru sau mijloc ?
mare decât noi ceialalţi. modul cel mai vehement, irebue înlocuit cu ale contrarilor răutăcioşi, şi-’l face incapabil
Nu s’a arătat şi nici când nu să va putea
De sine se impune deci întrebarea, că altul. Până când nu se va întâmpla aceasta, de o corectă împlinire a chemării sale
arăta, afirm eu cu toată hotărîrea de care
ce caută membrii partidului liberal în par­ este eschisă posibilitatea sanăr.i relelor, cari preoţeşti, ear' simţul moral, demnitatea
pot dispune. Adevărătatea acestei afirmări a
lamentul ungar? Ear’ răspunsul la această bântue în aceasta nefericită ţeară; şi înainte preoţească şi nimbul bisericii îl vatămă cât
mele o dovedesc din destul, cred eu, cele
întrebare este foarte natural : Elementele de de toate este imposibilă o ameliorare a si- se poate de adânc? S’ar putea, zic eu. Cum?
mai nainte expuse cu privire la vieaţa
astăzi ale aşa numitului paitid liberal, neavând tuaţinnei politice miserabile, în care ne aflăm Aşa, dacă s’ar decreta căsătoria preoţilor
preotului văduv.
nici un singur motiv, nici de drept nici etic, astăzi. de mir.
de a conduce acel parlament, care formează . Dar’ fiind că o schimbare de sistem Dacă văduvia preotului nu e absolut
Autoritatea, care în prima linie e che­
representanţa legală a cetăţenilor regatului în Ungaria numai atunci este posibilă, dacă de nici un folos, atunci ea trebue să fie
mată şi competentă a face lucrul epocal
ungar, nu mai au loc acolo şi trebuesc se schimbă raporturile de putere între dife­ stricăcioasă. Tertium non datur.
decretând căsătoria preoţilor de mir, ar fi
scoase afară atât in interesul nemaghiarilor ritele partide parlamentare ; dat fiind şi aceea
Văduvia preotului e stricăcioasă, fiindcă un sinod ecumenic sau universal, compus din
cât şi, — ba poate în măsură mai mare, că deputaţii partidului liberal se recrutează
ea prin consecuenţele ei îl poate duce chiar prelaţii tuturor acelor biserici naţionale, cari
— în interesul Maghiarilor. aproape esclusiv din cercurile electorale ne­
şi pe cel mai deştept, sîrguincios şi cruţător alcătuesc pe cea Una Sfântă, sobornicească
Aceasta este un postulat al resonului maghiare, de oare-ce naţionalităţile nemaghiare,
preot la neagra sărăcie ; îl poate face incapa­ şi apostolească biserică, sau biserica ortodoxă.
de stat, dar’ nu al statului pe care îl visează fiind în pasivitate nu pun candidaţi de de­
bil de a-.şi creşte copfii aşa după-cum cu Zic că ar fi, fiindcă de fapt nu poate fi,
Maghiarii hipnotisaţi cu desăvârşire decâtră putaţi naţionali: e foarte naturală conciusiu-
drept cuvânt să aşteaptă dela el ca dela de oare-ce între actualele împregiurări politice
ovreimea atotputernică, ci al statului real nea, că nimicirea, sau cel pruţin slăbirea
preot; îi poate tâmpi şi în cele din urmă este imposibilă întrunirea unui sinod ecume­
ungar, pentru a cărui integritate nu Ungurii partidului batjocorit liberal, prin urmare crea­
îi poate şi nimici capabilitatea de a să in- nic sau universal al bisericei ortodoxe.
ci noi am vărsat şiroaie de sânge în timpuri rea condiţiunilor indispensabile pentru o
interesa şi însufleţi pentru cause de interes Stăpânitorii noştri Unguri, chiar şi pe
critice, şi în care maghiarimea luptă acum schimbare a sistemului de guvernare, numai
naţional si bisericesc. Carul greu al neferici- cele mai inocente scrieri sau corespondenţe
în rândul duşmanilor, în contra aceleiaşi atunci este posibilă, dacă atât noi cât şi
rei, ca făt al văduviei preotului, neoprindu-se canonice încă le pivesc cu ochi de Argus.
patrii comune, pe care noi de nenumărate- celelalte naţiuni nemaghiare vom întră in cea
pe deal în jos merge mai departe, întrucât Cetitorii de gazete o pot şti aceasta din
ori am mântuit-o. mai pronunţată activitate parlamentară, punând
preotul văduv, sărăcit şi disgmtat de vieaţă comentarea, pe care gazetele ungureşti au
Şi dacă am scăpat această ţeară, — în toate cercurile noastre electorale, întru
poate despera şi în desperaţiunea sa apoi făcut-o epistolei canonice trimisă de bunul
pentru noi şi pentru concetăţenii noştri am cât se poate, candidaţi naţionali, ear’ întru
să se arunce în braţele degradatoare şi ni­ metropolit Miron Romanul, ca răspuns la o
scăpat-o, — ear’ nu pentru ovreimea inter­ cât aceasta este imposibil, încheind pacturi
micitoare ale imoralităţei. E un adevăr acesta, notificare de cuprins şi de interes curat nu­
naţională, care de fapt a luat-o în pose­ electorale cu ori-care din partidele oposiţio­
comprobat prin relativ număroase caşuri mai bisericesc, a metropolitului Michail al
siune 1 nale ale parlamentului ungar, pentru-ca să
concrete, de cari eu ştiu şi de. cari pot şti Sârbiei; o pot şti aceasta cetitorii de gazete
Toate acestea le simţesc foarte bine zădărnicim alegerea de deputaţi liberali, cari
toţi cei chemaţi şi îndatoraţi a să interesa şi din susceptibilitatea nejustificabilă, care i-a
Ungurii adevăraţi, dar' în starea tristă de numai liberali nu sunt.
de soartea preoţilor văduvi. cuprins pe Unguri din incidentul notificărei
dependenţă intelectuală şi materială, în care
pe care actualul înalt Prea Sfinţit domn
au ajuns, nu au curajul a le mărturisi pe In vederea faptului incontestabil, că
archiepiscop şi metropolit al nostru, Ioan
faţă. Dacă ar fi altfel, nu s’ar putea explica, nu toţi preoţii văduvi sunt şi săraci, şi că Meţianu a trimis’o primatelui României în
Căsătoria preoţilor de mir. unii dintre ei sunt chiar bogaţi, pot fi mai
de ce pretinde Ugron şi Kossuth drept de vot semn de incunoştiinţare frăţească, că s’a suit
general, şi de ce Apponyi a cerut dela guvern ales între cei cari ar fi contra căsătoriei
pe tronul archiepiscopesc-metropolitan.
măsuri de apărare în contra dementelor stră­ De M a n a s ie Ia r , preot. preoţilor, cari să gândeacă şi să susţină, că
ine cari emigrează necontenit şi în număr nu văduvia îi sărăceşte şi nefericeşte pe Din pomenita comentare şi susceptibi­
(U rm ir e.) litate se poate deduce cu siguritate cel puţin
considerabil dela Nord şi Ost în această preoţii văduvi, ci îi sărăcesc şi nefericesc
atâta, că Ungurii ar fi între cei rari mai
mult cercată ţeară. Ce vorbeşte lumea despre părinţi şi lucruri cari sărăcesc şi nefericesc şi pe alţi vârtos ar lucra contra întrunirei unui sinod
Dacă altfel ar sta lucrul, nu s’ar putea despre pruncii nelegitimi şi cum tractează cu oameni, văduvi sau nevăduvi. Cum zic, pot
ecumenic al bisericei ortodoxe.
închipui, ce necesitate a existat pentru crearea ei, aceea o auzim şi ştim; cum sâ simţesc fi unii cari să gândească şi să susţină una ca
Aşa dară sinodul ecumenic nu poale
partidului poporal {căci fără necesitate nu se însă asemenea părinţi şi prunci, aceea ar aceasta, nu poate fi însă nime, care având
decreta căsătoria preoţilor de mir, fiindcă nu
întâmplă nimica) şi nu s’ar putea explica putea-o spune numai drept simţitoarea şi priceperea şi simţirea recerută, sâ poată cu se poate întruni.
nici împrejurarea, de ce grupările oposiţionale drept judecătoarea lor inimă sau conştiinţă. mâna pe inimă trage la îndoială, că văduvia
ale parlamentului ungar au primit cu sim­ Toate cele până aici zise cu privire la pe preoţi după vîrslă şi împregiurări îndreptă­ Care e după sinodul ecumenic autori­
patie ştirea, de altfel prematură, despre In­ vieaţa preotului văduv, nu sunt închipuiri; ţiţi la o nouă căsătorie, îi constrînge la o tatea cea mai chemată şi competentă a de­
trarea poporului român în activitate parla­ nici exageraţiuni, ci sunt lucruri aievea în­ aşa stare, care vatămă simţul moral, vatămă creta pentru provincia noastră metropolitană,
mentară, pe când aceasta ştii e a produs în tâmplate, şi ele ca atari nu genează pe demnitatea preoţească, cum şi nimbul bi­ căsătoria preoţilor de mir? Lucru de sine
partidul numit liberal (ce ironie) o panică oamenii cari pot sta în faţa crudei realităţi sericii, ear’ pe respectivii preoţi văduvi îi înţeles, că aceea e şi se numeşte :
formală ; ear’ ziarele aşa zise liberale au şi crudelor adevăruri. desonorează, îi expune batjocurilor si şica- Congresul naţional bisericesc al Româ­
început în contra noastră ca din senin o E de ceva folos văduvia preotului nărilor nedrepte ale contrarilor răutăcioşi, şi nilor ortodoxi din Ungaria, Transilvania şi
campanie cu mult mai înverşunată de cât capabil de a se căsători din nou şi de a în ultima analisă îi face incapabili de a fi Bănat, în ale cărui mâni marele şi nemurito-
pe timpurile lui Bânffy — fie ertat. purta urmările unei nouă căsătorii ? Numai la vreme de trebuinţă cu recerută asprime riul metropolit Şaguna a depus soartea bise­
Din cele expuse este evident, că chiar în acel cas ar fi ea de folos, dacă s'ar arăta întru împlinirea chemărei lor preoţeşti; în ricei reînviată de el, din care soarte hotârit
şi Ungurii încep a se simţi rău în jugul ca mijloc de îmbogăţire şi fericire; dacă s’ar deosebi le impune tăcere în faţa caşurilor că face parte şi soartea preoţilor nostrii lo­
dejositor impus lor din partea semitismului arăta ca stimul pentru o corectă, conştien- de concubinagiu, cum şi în faţa celor-ce viţi de amărăciunea văduviei.
In loc de răspuns l-am luat de braţ şi In decursul celor două luni, cât au ţi­ numai că o cunosc... Pronunţa cuvintele ger­ mine profesorul de limbi în sătuleţul acela
l-am condus în berăria mai apropiată, unde nut vacanţele de vară, am ajuns să sfîrşesc mane cu un accent străin dulce, aşa că de mic şi în mirarea ei îşi săruta de nenumăra-
i-am plătit două păhare de bere, doi covrigi gramatica după metodul meu, un op mare. multe ori o făceam să repete o frază de două- te-ori nepotul şi-l desmierda cu cele mai
săraţi, o păreche de cârnăţei de Viena şi —■ ce aveam de gând să-l vând cutărui librar- ori, ca de două-ori să am plăcerea să i aud dulci vorbe.
ei, dar’ aceste nu se ţin de aici. editor. vocea.
Şi asta a ţinut ziua întreagă.
Şi resultatul? Făcusem deja progrese mari; ştiam con­
Revin la obiect. Sara, singur cu nepotul ei, priviam gân­
Eleva mea la începerea anului şcolar juga şi declina bine şi vorbiam deja şi în
Eleva mea nouă era fata unui medic ditor la steaua serii.
fu primită într’o şcoală română de fete, ear mici propoziţii, când peste vr’o trei săptă­
Când am întrat să ţinem prima lecţie, şedea
taman la pian şi cânta o piesă frumoasă, eu azi iarnă numai cu partea aceea a manu­ mâni, veniră după ea s’o ducă la ţară, acasă, — La ce te gândeşti aşa adânc ? mă
cum am înţeles mai târziu, composiţie proprie. scrisului gramaticei, care tracta despre sub­ căci Ia oraş fusese numai la nişte rudenii. întrebă el.
stantive, am încălzit două zile odaia mea... Şi asta tocmai pe când descoperisem că cea — M’am rugat lui Dumnezeu pen­
Mi-a impus din momentul întâi. Ştia
* mai frumoasă giamatică pentru un tinăr sunt tru tine.
nemţeşte şi ungureşte bine, eram dară con­ doi ochi frumoşi...
Am mai avut apoi mai multe eleve,
vins, că uşor îşi va însuşi şi limba română. — Pentru mine? mă întrebă el surprins.
cărora le dădeam lecţii de limbi, dar nici Ei, dar aşa-i dacă n’ai noroc... adecă
Elevele mele dintâi luaseră lucrul prea staţi, nu mă pot plânge că n’am avut noroc. — Da.
dela una n’am învăţat vre-o limbă nouă...
uşor, credeau că dacă ai profesor nu-i de
până la cea din urmă. Nu demult am avut afaceri prin pro­ — Şi e permis să întreb ce mi-ai
lipsă să şi înveţi. Ele fuseseră totdeauna sbur- vincie şi calea mă duse şi prin părţile unde poftit?
dalnice, eu serios. Acum eram ambii serioşi. III. locuia eleva mea. — M’am rugat lui Dumnezeu ca la
Nc-am înţeles să purcedem pe baza Eleva mea din urmă mi-a fost eleva — Haid, zisei în gând, haid se vedem cea mai apropiată a noastră venire mătuşa
unei gramatice germane. Am comandat un3, cea mai dragă... şi mi-a fost mai puţină vreme ce-mi mai face eleva. ta să se mire şi bucure odată si de venirea ta.
dar’ în curând m’am convins că metodul ur­ elevă.
Când am deschis uşa porţii, sora sa M’a privit nedumerit.. Nu m’a înţeles...
mat în gramatica asta e nepractică... Se pregătia pentru examen şi într’o zi
venia tocmai din grădină, în mână cu nişte
mă rugă să-i ajut niţel la o temă din limba Ei, cum tn’ar fi şi putut înţelege! Nu
De mult mă purtasem deja cu gândul zarzavaturi. La vederea mea de surprindere
germană. I am ajutat, fireşte cu plăcere şi studiasă doară nici odată din gramatica, din
să-’mi validitez experienţele câştigate ca pro­ era să le scape din mâni. încă din uşa gră­
m’a isbit îndată cu ce uşurinţă înţelege ex­ care începusem a studia eu.
fesor de limbi şi într’o zi m’am pus şi am dinii o strigă pe nume.
plicările mele.
schiţat pe scurt un nou metod. La oră apoi Ea era în pridvor. Când am ajuns în Mefisto.
puneam metodul la probă şi mă încercam Peste câteva zile ţineam deja ora întâia. faţa ei îşi deschise braţele şi căzu în grumazii
să descoper defectele lui, ca să le pot în­ O cunoşteam demult, de vr’o doi ani, nepotului ei, în societatea căruia venisem.
drepta. dar m’am convins în curând că mi-s’a părut Nu se putea în deajuns mira, să mă vază pe