Page 3 - Activitatea_1901_08_32
P. 3

Nrul  32 .                                                                A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.

             Sunt  convins,  că  congresul  nostru  na­  nistrarea  morii  este  împreunată  numai  cu   ca  se  meargă  roatele,  le-a  uns,  dar’  nu  cu   —   M a x   lie g is   în   B u cu reşti.  Fostul
        ţional  bisericesc  asemenea  păreri  având,  a  spese  cu  mult  mai  mari  decât  face  arânda   unsoare,  fără  cu  zăchar  de  1  fl.  20  cr.,  care  primar  al  Algerului,  Max  Regis,  la  viaţa  că­
        sulevat  în  apropiatul  trecut chestia  decrctărei  de  5000  cor.  şi  colea  30°/0  Unsorii.  l’a  dat  preşedintelui  direcţiunii  de  atunci  şi  ruia  au  atentat  ovreii  în  două  rînduri,  va
        căsătoriei  preoţilor  de  mir.                 Cu  drept  zicem  aşa  dară,  chiar  şi  în   chivernisitoriu!  actual  al  cheiei  dela  tresor  vizita  întreaga  Europă ţinând  în toate  oraşele
             Decretarea  căsătoriei  preoţilor  de  mir,   j urma  celor  exprimate  de  Dir.  executiv,  Dr.   | Iosif  Orbonaş  de  Vaidahunyad,   solgăbirău  I  mari  conferinţe  antisemite.
        nu  poate  veni  în  conflict  cu  firea  sau  cu   I.  Milm,  când  cu  prilejul  Banchetului  dat  de   pe  vecie  şi  dătător  de  vipt  al  directorului   Bine  înţeles  era  şi  natural  ca  Max
        natura  omenească,  de  oare-ce  firea  sau  na­  I.  Vulcu,  «11  stimez,  nu  numai,  îl  iubesc»,  că   executiv  Dr.  Mihu.  împrumutul  s’a   şi  votat  Râgis  să  vie  şi  în  România,  de  oare-ce  ţara
        tura  omenească  nu  interzice,  ci  din  contră,   moara  artificială  e  dată  zestie  Iui  Ioan  I.   imediat  şi  în  aceeaşi  zi  s’a  şi  plătit pe  lângă  noastră  sufere  mai  mult  ca  ori-care  alta  de
        reclamă  în  mod  imperios  căsătoria  acelor   Vulcu.                               un  bacşiş  de  alţi  5  fl.  (10  cor.)  plătiţi  după  plaga  jidovismului.
        preoţi,  cari  devin  văduvi  în  versta,  în  care                Un  alt  acţionar.  poarta  solgăbirăiască.
        sunt  stăpâni  de  a  se  căsători  din  nou  şi  a
                                                                                                                                          —  lin b ilo n ie   a ră d a n ă .  După-cum  ni­
        purta  urmările  unei  none  căsătorii.  Nu  nu­                                                                                se  scrie  unii  dni  profesori  dela seminarul din
        mai   firea  sau  natura  omenească,  ci  mai                                          —   ţ   A  v o n   Iiih o y . La  7.1.  c.  a  repausat  Arad,  molestaţi  până  dincolo  de  coteria  cio-
        vârtos  şi  împreglurările  şi  referinţele  în  care   N 0 UTĂTI                    după  un  morb  îndelungat  şi  Ia  9.  c.  s’a  în­
                                                   _____________________•>__________                                                    rogărească,  s’au  decis  să  părăsească  catedrele.
        preoţii noştri  vieţuesc,  încă  reclamă  asemenea                                   mormântat  după  ritul  g!'.-or.  aici  în  Orăştie,   Profesorul  Dr.  G.  Proca  e  şi  ales  deja  la se­
        în  mod imperios  decretarea căsătoriei preoţilor.                                   Dl  Aron  Bihoy,  ces.  şi  reg.  General-Major
                                                     —   Ih jm en .  Amicul  nostru,  Dl Dr.  Aurel                                     minarul  din  Sibiiu  şi  astfel  catedra  ocupată
             Ce  priveşte  pietatea,  cu  care  preoţii                                      în  pensiune,  cavaler  al  ordului  coroana  de
                                                   Tincu,  şi-a ales  de  fiitoare  soţie  pe  drăgălaşa                                de  acest  vrednic  tinăr  rămâne  vacantă,  ori în
        văduvi încă  sunt  datori  faţă  de  reposatele  lor                                 fer  cl.  III,  proprietar  al  medaliei  pentru  me­
                                                   şi  simpatica  Dşoară  Aurelia  Hcnacl.                                              caşul  cel  mai  bun  se  va  îndeplini  cu  vr'un
        soţii,  aceea,  precum  la  mirenii  văduvi,  aşa  şi                                rite  militare,  cavalerul  crucei  pentru  merite
                                                        Le  dorim  clin  inimă  fericire!                                               necualificat  ori  favorit  de  al  consistorialnici-
        la  preoţii  văduvi  nu  poale  fi  obstacol  pen­                                   etc.  lăsând  în  urma  sa  văduva  şi  un  prunc   lor  din  Arad.  Anul  trecut  s’a  dus  profesorul
        tru  o  căsătorie  din  nou,  deci  nici  în  privinţa                               minor.  Repausatul  a  fost din graniţa Bănatului.
                                                     —   C on cu rse.  Pentru   ocuparea  postu­  Ca  fost  comandant  al  Reg.  64  a  fost  cu­  Dr.  G.  Dragomir.  Ambii  cât  au  studiat  n’au
        decretării  căsătoriei  preoţlor  de  mir.
                                                   rilor  învăţătoreşti,  tractul  Orăştiei:  Orăstia                                   stat  în  cârca  eparcliiei  Aradului,  ca  mulţi
             Ear’  raţiunea,  care  de  loc  nu  să  poate                                   noscut  de  toţi. A  trăit  roti as  şi  n’a   luat
                                                   800 cor.,  cuartir  natural  sau  120  cor.  bani                                    alţii,  cari  dela  universitate,  ca  d.  p.  Cioro-
        uni  cu  alternativa,  ca :  preotul  văduv  şi  aspi­                               parte  în  viaţa  publică.  Fie-i  ţărîna  uşoară I
                                                   de  cuartir,  1  stînjîn  de  lemne,  cuincuenale                                    gariu,  n’au  adus  nici  un  testimoniu.  Archi-
        rantul  la  preoţie  asemenea  văduv,  sau  să-’şi
                                                   de  câte  100  cor.  Şibot,  Pişchinţ,  Ilotnorod,                                   diecesa  se  poate  făli,  că  graţie  ticăloşirii  ce­
        petreacă  vieaţa  supunându-se  consecuenţelor                                         —   E x p o z iţia   d in   ffin ileu l-S ilv a n ei
                                                   Glod   şi  Măgura,   protopopiatul   Orăştiei.                                       lor  din  Arad,  a  căpătat  un  profesor  ca  Dr.
        văduviei,  sau  dacă  vrea  să  se  căsătorească                                     ţinută  cu  prilegiul  adunării  gen.  a  fondului
                                                       Tractul   lliei:   Glodghileşti,  Gothatea,                                      G.  Proca;  tot  aşa  şi  diecesa  Caransebeşului,
        din  nou,  pentru  o  nouă  căsătorie   să-’şi                                       de  teatru  român  a  împărtăşit  cu  diplome,
                                                   II ia,  Târnăviţa,  Uleş,  Zam,  Băcia,   Băreşti,                                   care  şi-a  căpătat  pe  Dr.  Dragomir.  Diecesei
        jertfească  cariera  şi  chemarea  preoţească,                                       într’altele,  şi  pe  următoarele  exponente  din
                                                   Booz,  Brădăţel  şi  Burjuc.  Tractul  Dobrei:                                       Aradului  însă  i-se  revine  odiul  Românilor de
        pentru  care  a  cheltuit  avere  şi  s’a  ostenit                                   Orăştie  şi  jur:   Maria  Vlaicu, Nica  Puican
                                                   Bătrâna,  Roşcani,   Lâpugiul  inferior,  Ohaba                                      bine  fiindcă  susţine  în  fruntea  sa  astfel  de
        studiind  în  decurs  de  a  treia  parte  a  vieţi                                  (Orăştie),  Maria  Zăpodian,  Maria  Chiş,  Sa-
                                                  şi  Teiu.                                                                             oameni,  cari  până  şi  pe  cei  mai  sdraveni
        sale,  computând  vieaţa   omului  în  număr                                         veta  Pricăşian,   Vufa   Nistor,  Opreana  lui
                                                                                                                                        muncitori  ai  diecesei,  pe  harnicii  profesori  îi
        de  60  de  ani,  cum  zic  raţiunea,  care  de                                      Ioan  Andreiu, Niţa   lui  Ioan   Oprean  din
                                                                                                                                        alungă  în  loc  să-i  reţină cu  amândouă mânile.
        loc  nu  să  poate  uni  cu  alternativa  aceasta,   —  S acu l  şi  p etecu l.   Primim  următoa­  Vaideiu  şi  doamna  Vulcu  (?)  Orăştie.
        nu  opreşte,  ci  din  contră  impune  şi  ea  tot  rele:  După-cum  cetesc  în  nrul  29  al  «Acti­
                                                                                                                                          —   „ P a t r i a “   M a g h ia rilo r. Au Ungurii
        în  mod  imperios,  decretarea  căsătoriei  preo­  vităţii»,  unii  dni  membri  ai  casinei  române   —   O ficiile  p ostu le.  Ministrul  ung.  de
                                                                                                                                        de  toate  în  America, nu se pot  plânge.  Numai
        ţilor  de  mir.                           din  Orăştie  s’au  decis  să  excludă  «A.»  din  comerciu  a  făcut   un  proiect  privitor   la
                                                                                                                                        acum  în  timpul  din  urmă  câţiva  magnaţi  şi
                          (Va  urma.)             localul  casinei.  In  schimb  au  prenumărat  reforma  oficiilor  de  postă.  In  acel  proiect
                                                                                                                                        vre-o  doi  foşti  deputaţi  s’au refugiat  în lumea
                                                   «Gura  Satului»,  ca  astfel  să  nu  dee  de  min­ între  altele  se  zice,  că  în  fiecare  comună
                                                                                                                                        nouă,  de  unde  cu  zimbet  pe  buze  pot  privi
                                                  ciună  pr overbul  cu  sacul  şi  petecul.  Nu  ştiu  unde  se  află  cel  puţin  300  suflete,  se  va
                                                                                                                                        la circularele  justiţiei  maghiare.  Cel  mai  nou
                                                  tu  siguranţă,  dar  presupun,  că  dnii  cari  au  înfiinţa  un  oficiu  postai.  Astfel  numărul  total
        Moara  artificială                        eschis  «A.»  alcătuesc  maioritatea  casiniştilor.  al  poştelor  se  va  urca  la  28.000.  oaspe  ungur  «marcant»  al  Americei  e  fai­
                                                                                                                                        mosul   Sima  Ferencz,   fost  deputat  inde-
                  —  zestre lui Ioan I. Yulcu!    Casina  deci  e  a  d lor.  Pot  face  ce  vreau  în                                  pendist,  care  ajuns  în  concurs  a  fugit  din
                                                  ea:  să  joace  biliard,  să  facă  politică  locală,   —  P r a c tic a n t  d e  n o ta r.  Un  tinăr  ro­  Ungaria  şi  a  tost  curentat  de  justiţia  ungu­
                                                  să  joace  domino,  să  născocească  planuri  fi­  mân,  care  ar  fi  aplecat  a  întră  ca  practi­  rească.  Sima  acum  ţine  «vorbiri  patriotice»
             Să  revenim  asupra  Rcflexiunilor la  »un   nanciare,  să  cetească  biblia  cea  mică  de  32,   cant  într’o'  cancelariă  notarială,  se  caută  pe   în  America  Ungurilor  emigraţi   acolo.  —
        banchet  economic  în  Orăştie»  publicate  în   ori  cea  mare  de  52  pagini,  ori  apoi  să  se   lângă  condiţiuni  favorabile.  Doritorii  a  se   încă  o  să  ajungem  vremea,  că  Ungurii  vor
        nrul  2  al  «Activităţii»,  care  avu  de  urmare   distragă  cetind —  «Gura  Satului».  E  chestie   adresa  dlui  Basiliu  Hăţiegan,  notar  cercual   maghiarisa  Arai rica I  Numai câţiva  «deputaţi»
        excluderea  celui  mai  mare  acţionar,  după   de  gust  pentru  fiecare  în  parte ori pentru  toţi   în  Oarda-de-jos  (Als6-Maros-Vâradja).  să  mai  trimită  acolo.
        Dr.  I.  Mihu,  şi  fondatorului,  dlui Ioan  Mihaiu,   casiniştii  în  general.  Eschiderea  însă  a  unui
                                                  ziar  românesc  poate  fi  gustuoasă  pentru  cu­
        din  direcţiunea  «Ardelenii».                                                         —   Un  co p il  ca re  su g e  d e  2 2   d e
                                                  tare  X  ori  V  dela  casina  din  Orăştie,  însă o                                   Nr.  548-1901.
             Când  s’a  luat  intreprinderea  electrică  şi                                  an i.  Comuna  Eagle  Pass din  Texas  se  poate
                                                  eschidere  demonstrativă,  să  nu  ni-se  iee  în
        a morii  artificiale  prin  institutul  «Ardeleana»,                                 tăli,  că  acolo  se  află  un  copil  de  22  ani  cu   C o n c u r s .
                                                  nume  de  rău,  dar  nu  se  poate  face  fără  ca
        cea  din  urmă,  adecă  moara,  s’a  privit  de  o                                   numele  Aurel  Rodriqes,  care  şi  astăzi  încă
                                                  şi  noi  să  nu  ne  spunem  judecata.  Uite,  dlor
        sarcină  nerentabilă,  de  tinde  a  urmat  con­                                     suge.  «Copilul  sugător»  -s’a  născut  la  1879,   Pentru  ocuparea  unui  post  de  învăţător
                                                  casinişti:  «A.»  nu  e  foaia  numai  a  celor  doi
        tinuele  lamentări  ale  directorului  executiv                                      fără  vr’un  defect  corporal.  După  două  luni  (învăţătoare)  ordinar  la  şcoala  civilă  de  fete
                                                  dni  a  căror  nume  sunt  puse  în  fruntea  zia­
        Dr.  I.  Mihu:   «Numai  de  moară  de  ne-am                                        dela  naştere,  copilul  nu  s’a  mai  dcsvoltat  a  Asociaţiunii  se  publică  concurs  cu  termi-
                                                  rului.  «A.»  e  şi  a  noastră  a  abonenţilor  şi
        vedea  scăpaţii»                                                                     nici  spiritual,  nici  corpoial.  Astăzi,  se  zice,  nul  până  la  25  August  st.  n.  a.  c.
                                                   dacă  am  fi  numai  100,  eu  aşa  cred  că  mi­
             Autorul  Reflexiunilor  zice,  că  prin  sa-                                    el  a  împlinit  22  de  ani  şi  nu-’i  mai  mare,   Doritorii  (doritoarele)  de  a  ocupa  acest
                                                  roasă  a  grosolănie,  să  vii  şi  să  esclvzi  foaia                               post  să-şi  înainteze  cererile  până  la  terminul
        larisarea  cu  4800  cor.  alui  R.  Kaess  arânda                                   decât  un  copilaş  de  7  luni  (?).
                                                  celor  100.  Casina,  zice-se,  că  e  românească.                                   indicat  comitetului  Asociaţiunii  în  Sibiiu
        morii  să  consumă.  Aceasta  este  drept.   Dar’
                                                  Nici  noi  nu  suntem  Hotentoţi.  Pentru  ce  dar                                   (Strada  Morii  Nr.  8)  pe  lângă  următoarele
        acţionarul corespondent  a  uitat să dovedească,                                       —   P u ţin e   c ifr e .  După  nişte  mici  so­
                                                  sangvinicii  dni  casinişti  copiază  plebea  din                                    documente:
        că  moara  chiar  acum  este  numai  o  sarcină                                      coteli  făcute  de  călră  acei  cari  au  timpul  de
                                                   Cluj,  care  mai  ceştia  ani  arsese  în  piaţa Clu­                                     1.  Atestat  de  botez.
        pe  seama  «Ardelenii»,  pentru-că  regiile  ace­                                    a  se  ocupa  şi  cu  astfel  de  lucruri,  resuită  că
                                                  jului  ziarul  «Gazeta  Transilvaniei».  Nu  ştiu
        leia  precum:  maşinist,  fochist,  lemne,  repa­                                    pe  pământ,  în  zua  de  astăzi  sunt  aproape   2.  Document  despre  cualificaţiunea  ce­
                                                  d-lor  că  prestigiu!  «G.  T.»  a  crescut  mult
        raturi,  clădiri  noue, cu  o  vorbă  susţinerea  ace­                               un  miliard  cinci  sine de  milioane de  locuitori.   rută  prin  legea  statului  pentru  ocuparea  pos­
                                                  înaintea  Românilor  după  arderea  ei  în  piaţa
        leia  costă  cu  mult  mai  mult  pe  institut  decât                                In  fiecare  an  33,033.033  de  sufLte  părăsesc   turilor  de  învăţători  ordinari  la  şcoalele  ci­
                                                  Clujului?  A«a  va  fi  şi  cu  «A.»  anatemisată
        însăşi  arânda.  Computarea  să  poate  lesne                                        pământul.  Se  numără  peste  3064  limbi  vor­  vile,  având  preferinţă  cei-ce  au  cualificaţiune
                                                  de  popa  Moţa  şi  ceialalţi  cardinali  casinişti.                                 din  Istorie  şi  Geografie  ca  studii  principale.
        face,  dacă  socotim  timpul,  în  care  puterea                                     bite.  Numărul  femeilor  şi  al  oamenilor  este
                                                  Privitor  la  abonarea,  aproape  ceremomoasă,                                            4.  Arătarea  despre  studiile  pregătitoare
        electrică  se  foloseşte  exclusiv  şi  în  măsură                                   aproape  egal,  şi  durata  medie  a  vieţii  • este
                                                  a  «Gurei  Satului»,  nu  ştim  ce  vor  zice  dnii                                  şi  ocupaţiunea  de  până  acuma.
        mai  mare  la  măcinat,  decât  la  luminat.                                         cam  33  ani.  Un  sfert  de  omenire  se  perde
                                                  dela  «Tribuna»  din  Sibiiu,  cari  şi-au  pus                                           4.  Să  dovedească,  că  posed  perfect
             Acestea sunt fapte  constatate  şi  să  poate                                   înainte  de  a  fi  atins  15  ani.  La  1000  de
                                                  foaia  la  disposiţia  primitivului  birou  de presă                                 limba  română  în  vorbire  şi  scriere.
        convinge  ori  şi  care interesat  din  cărţile  insti­                              persoane,  una  singură  atinge  vîrsta  de  100
                                                  din  casa  dlui  Moţa  şi  a  adiaţilor  sei  de pue­                                     Concurentul  (concurenta)  ales  va  avea
        tutului,  fără  multă  cunoştinţă  de  comptabili-                                   de  ani;  6  pe  acea  de  55  ani  şi  numai  1  la
                                                  rilă  vîrstă.  In  nrul  2  al  «G.  S.»,  de  sub  re­                              să  observe  disposiţiunile  statutului  de  orga-
        tate.  A le  acoperi  şi  a le  denatura aceste  date                                500  ajunge  până  la  80  de  ani,  33,033.033
                                                  dactarea  lui  Nicu  Stejărel  (Nicolae  Stef,  înv.)                                nisare  al  şcoalei.
        abea  este  în  stare  chiar  şi naivul  comitet  de                                 persoane mor  în  fiecare  an:  adecă  91.874  pe
                                                  s’a  publicat  o  poesie,  în  care  dl  Silvestru                                        învăţătorul  ordinar,  până  când  e  provi-
        supraveghere,  care  mult  s’a  svîrcolit  până  şi-a                                zi,  3730  pe  oră,  60  pe  minut  şi  pe  fiecare
                                                  Moldovan,  dir.  «Tribunei»,  era  înfăţoşat  ca                                     sor,  primeşte  salar  anual  1400  cor.  solvit
        pus  numele  pe  multele  procese  verbale,  fă­                                     secundă...  Iu  fine  există  peste  1000  de  re-
                                                  un  beţiv,  pe  care  chelnerii  îl  scot  de  sub                                   în  rate  lunare  anticipative  şi  300  cor.  bani
        cute  în  afară  de  zidurile  «Ardelenii».                                          ligiuni.
                                                  masă.  Dl  Moldovan,  foarte  corect,  a  intentat                                   de  cuartir,  solviţi  în  4  rate  trilunare,  ear’  de­
             Nici  chiar  penelor  simbriaşe  nu  le  va  proces  de  presă  contra  calumniatoarei  fiţuice,                          venind  definitiv  pr'meşte  salar  anual  de  1800
                                                                                               —   F u r t în   S elişte.  Cetim  în  „Tribuna11:
        succede  a  resturna  adevărul  acestor  afirmări  ear  casiniştii  din  Orăştie  (Moţa,  David,  Flo-                         cor.,  bani  de  cuartir  400  cor.,  5  cuincuenale
                                                                                             Alaltăieri  noaptea  au  întrat  în  odaia  de  dor­
        pipăibile.                                rea,  Tenase  etc.)  în  Ioc  să  condamne  foaia,
                                                                                             mit  -a  comerciantului  din  Selişte,  dl  1).  B.   â  200  cor.  şi  drept  de  pensiune  dela  stat,
             Se  poate,  per  eminentiam,  aplica  şi  la  care  a  calumniat  pe  găzduitorul  prozei  lor,                           unde  va  solvi  taxele  prescrise;  învăţătoarea
                                                                                             Comşa,  doi  hoţi,  cari  după-ce  ’l-au  legat,  ’l-au
        aceştia  zicerea:  «Chiar  şi  oamenii  cei  mai  gu­  o  prenumără  şi  o  aduc  cu  mare  alaiu,  sămn                       provisorie  primeşte  salar  anual  de  800  cor.
                                                                                             jefuit  de  orologiul  de  aur  şi  de  tot  ce  au
        gumani  desvoaltă  o  agerime  uimitoare  când  că  se  identifică  cu  scrisele  acelei  foi,  care  a                        şi  întreagă  întreţinerea  în  internatul  şcoalei,
                                                                                             aflat  mai  de  preţ.   Autoritatea  e  pe  urma
        este  vorba,  de  câştiguri,  de  bani».  calumniat  pe  dl  Moldovan.  Şi  încă  ceva:                                        ear’  cea  definitivă  primeşte  salar  anual  de
                                                                                             hoţilor.
             Cine  nu  vede  în  modul  cum  s’a  trafi­  «Gura  Satului»,  care  în  cel  mai  larg  înţeles                          1200  cor.,  întreagă  întreţinerea  în  internat,
        cat  moara  în  mânile  lui  Ioan  I.  Vulcu  o   al  cuvântului  e  coada  presei  româneşti,  a ca­  —  în c u s c r ir e   ţig a n o -m a g h ia ră .  Fru­  cuincuenale  şi  drept  de  pensiune  ca  învăţă­
        scurtare  a  acţionarilor,  acela  ochiţi  are  şi  nu   lumniat  şi  pe  actualul  metropolit  din  Sibiiu.   moasa  şi  tinăra  fată  a  unui  proprietar  din   torul.  învăţătoarea  având  locuinţa  în  internat,
        vede,  urechi  şi  nu  aude.              Cum  vin  preoţi  subalterni  să  dee  ajutoare   Papa  s’a  amoresat  tun  de  un  Ţigănuş  ţimba-   va  da  directoarei  mână  de  ajutor  la  agendele
             încât  am  înţeles,  chiar  acum  să  încheie   morale  şi  materiale  unei  foi-revolver,  care  îsi   list  de  acolo.  Lăetele  era  negru  ca  corbul,   internatului.
        socoatele  după  moară.  Suntem  curioşi  la  ce   ţine  de  cinste  calumniarea  însuşi capului  me-   altmintrelea  destul  de  chipeş  şi  ştia  să  cânte   Cererile  intrate  după  termin  nu  se  vor
        cifră  să  urcă  venitul  alor  30°/0  pe  sama   tropoliei  ortodoxe?  Cum?         multe  «csârdâsuri»  papricate.  In  ciuda  tuturor   lua  în  considerare.
        institutului  «Ardeleana».  Noi  declarăm  că  de                      Un  abouent.  împotrivirilor  din  partea  părinţilor  fetei,  zilele   Din  şedinţa  comitetului  central  al  Aso­
        venit  nu  poate  fi  vorbă,  pentru-că  deoparte                                    trecute  tînăra  păreche  ’şi-a  sărbat  cununia   ciaţiunii  ţinută  în  Sibiiu  la  8  August  1901.
        lipseşte  controla receruth  faţă  de  un membru     După  ] toarta  solgăltirăiască.  după  legile  civile  şi  bisericeşti  si  au  plecat
                                                    —                                                                                    Iosif  Sterca  Sulul.   Dr.  Beu,  secr.  II.
        direcţional,  a  căruia  posiţie  este  incompati­  In  anul  1898  Niculae  şi  Iuon  Bota  au  cerut  în  vecini:  la  părinţii  fericitului  mire.
        bilă,  ear’  de  altă  parte  susţinerea  şi  admi­ un  înprumut  de  210  fl.  dela  «Ardeleana»  şi
   1   2   3   4