Page 2 - Activitatea_1901_08_33
P. 2

Pag.  2.                                                               ACTIVITATEA                                                                        Nrul  33.


           j urări.  Pentru-ca  să  ne  convingem  despre   Şi  cari  au  fost  armele  acelor  luptători?  V.  Domşa,  drector  executiv  Dr. A. Muntean,  bilă,  suplineşte  chiar  pe sinodul ecumenic  sau
           esactitatea  acestei  afirmaţiuni  nu  avem  decât  Nimica  altceva  decât  integritatea  şi curăţenia  vice-director  Dr.  S.  Moldovan,  de  comptabil  pe  autoritatea  competentă  a  abroga  disposi­
           să  ne  uităm  la  micul  regat  România  în  care  caracterului,  corespunzătoare moralei creştine-  s’a  ales  Ilariu  Buzdugan,  ear  de  cassar  Arte-  ţiuni  canonice,  poate  decreta  căsătoria  preo­
           mulţămită  înţelepciunei  gloriosului  său  rege  aricel                             miu  Corvin.                               ţilor  de  mir,  pe  care  firea  sau  natura  ome-
           şi  perseveranţei  guvernelor  sale,  în  ciuda  ar­  Dr.  Karl  Lueger  în  timpul  când  lupta   Comitetul  de  supraveghiere s’a constituit  1 nească,  apoi  împrejurările şi  referinţele în care
           ticolului XLIV al tractatului dela Berlin,  Evreii  în  contra  Evreimii  internaţionale,  era advocat  alegând  de  preşedinte  pe  I.  Botean,  si  notar  vieţuesc  preoţii  noştri  de  mir,  mai  departe
           până  în  ziua  de  astăzi  nu  sunt  egal  îndrep­ în  Viena  cu  o  praxâ  modestă;  şi  când  a  Dr.  G.  Dubleş.            simţul  moral,  demnitatea  preoţească,  nimbul
           tăţiţi  cu  ceialalţi  locuitori  ai  ţării,  deşi  acel  început  Evreimea  să  simtă  că  mişcarea  anti­                     bisericii  şi  în  fine  soartea  preoţilor  văduvi  o
           tractat  este  subscris  de  fiecare mare  putere a  semită  începe  a  deveni  pentru  ea  pericol                            reclamă,  raţiunea  o  impune,  simţul  de  pie­
                                                                                                      Căsătoria  preoţilor de mir.        tate  al  preotului  văduv  faţă  de  soţia  sa  ră­
           Europei.  Dar’  aflăm  astfel  de  exemple  şi  în  inevitabil,  a  încercat  să  corumpă  pe  Dr.
           istoria  cea  mai  recentă.  Nu  avem  decât  să  Lueger  cu  un  milion  de  florini.  Dacă  suc-                             posată,  cum  şi  opiniunea  poporului credincios
           ne  uităm  la  Austria  de  sus  şi  de  jos,  în cari  cedea  această  întreprindere,  mişcarea  antise­                      o  admit,  şi  pe  care  vre-un  jurământ  sau  vot
                                                                                                              De  M anasie  Ia r,  preot.
           state  liberalismul  semit  a  fost  bătut  pe toată  mită  era  compromitată  într'o  astfel  de  mă­                         făcut  de  preoţii  de  mir  înainte de a se preotî,
                                                                                                              (Urmare  şi  fine.)
           linia.  Cel  mai  clasic  exemplu  în  această  pri­ sură,  încât  timp  de  cel  puţin  50  ani  nu  ar                       fiindcă  nu  există,  nu  o  opreşte.
           vinţă  este  oraşul  Viena,  care  în  urma  cali­ fi  cutezat  în  Austria  nimenea  a  se  declara                                Chestia  căsătoriei  preoţilor,  nu  e  luciu
                                                                                                     Aceea,  că  moralitatea,  demnitatea preo­
           tăţii  sale  de  oraş  de  lume  are  caracter  cos­ de  antisemit.  Lucrurile  însă  s’au  desvoltat                          necunoscut  înaintea  istoriei noastre bisericeşti.
                                                                                                ţească,  nimbul  bisericii  şi  soartea  preoţilor
           mopolit.  Bine  ştim  ce  s’a  întâmplat  în  acest  astfel  :   caracterul   integru  al  doctoiului                          Se  poate  vedea  aceasta  din  valorosul  op  în­
                                                                                                văduvi  şi  a  mirenilor  aspiranţi  la  preoţie,
           oraş  în  deceniul  trecut.  In  timpul  înaintării  Lueger  a  respins  ori-ce  încercare  de  mituire                        titulat:  «Metropolia  Românilor  ortodocşi  din
                                                                                                asemenea  văduvi,  încă  reclamă  în  mod  eară
           ultimului  nostru  memorand,  administraţiunea  şi  altfel  a  împedecat  compromiterea  unei                                  Ungaria  şi  Transilvania,  scris de eruditul nos­
                                                                                                imperios  decretarea  căsătoriei  preoţilor  de
           oraşului,  representanţa  comunală  şi  toate  ofi­ mişcări  care  s’a  dovedit de Salutară nu  numai                          tru  archimandrit  şi  vicar  archiepiscopesc,  Dr
                                                                                                mir,  e  un  lucru  mai  presus  de  ori-ce  în­
           ciile  comunale  erau  în  mânile  liberalilor  pentru  Viena,  dar’  şi  pentru  ambele  Austrii,                             Ilarion  Puşcariu.  In  numitul  op  pe pagina  12,
                                                                                                doială.
           germani,  partid  filosemit.  Când  a  ajuns  la  şi  ar  fi  salutară  pentru  ori-care  alt  stat.                           pasagiul  al  doilea,  stă  scris,  că:  «La  anul
                                                                                                     Opiniunea  poporului  sau  a  massei  cre­
           Viena  deputaţlunea  noastră,  care  avea  să   Resultă  din  acest  exemplu,,  că  prima                                      1600  (sub  Mihaiu  Viteazul)  preoţii  români  se
                                                                                                dincioşilor  noştri  se  arată  a  fi  şi  ea  pentru
           aştearnă  memorandul  la  treptele  tronului,  calitate  a  unui  politician trebue să fie  caracter                           scutesc  de  serviciile  iobăgeşti  şi  li-se  inter­
                                                                                                decretarea  căsătoriei preoţilor  de mir.  Dovadă
           partidul  antisemit  numit  social-creştin  a  fost  curat  şi  integru,  căci  lipsind  această  calitate,                    zice  căsătoria  a  doua».
                                                                                                eclatantă  în  astă  privinţă,  sunt  vorbele:  «Cât
           singur,  care  în  frunte  cu  şeful  seu  Dr.  Karl  nu  ar  plăti  nimica  nici  o  altă  calitate,  fie                          Că  era  sau  nu  era  usitată  pe  vremea
                                                                                                e  de  rău,  că  preoţilor  noştri  nu  li  iertat  a
           Lueger  a  primit-o,  a bineventat-o  în  Viena şi  cât  de  strălucitoare.                                                    aceea  căsătoria  preoţilor  noştri  ajunşi  văduvi,
                                                                                                se  căsători  dacă  le  mor  preofeselel»  Cei  în­
           a  găzduit-o  în  timpul  petrecerii  sale  acolo.                                   datoraţi  a  avea  interes,  fără  multă  osteneală   aceea  eu  nu  o  pot  şti;  pot  însă  opina,  că vi­
           S’au  aflat  atunci  întră  bărbaţii  noştri  de  po­                                                                          teazul  şi  înţeleptul  domnitor  român  nu  din
                                                                                                pot  afla,  că  poporul  nostru,  vrând  a-şi  mani­
           litică  şi  de  aceia,  cari  au  aflat  de  bine   Adunarea gen. de constituire a „Daciei".  festa  compătimirea,  totdeauna  de  câte-ori   consideraţiuni  canonice  a  interzis  căsătotia
           a  face  comitetului  central  şi  în  special  pre­                                                                           preoţilor  noştri,  ci  pentru-că  în  interzicere  a
                                                                                                vede  sau  aude  despre  vre-un  preot  că  e tor­
           şedintelui  Dr.  Ioan  Raţiu  imputări  că  a  stat                                                                            primit  un  mijloc  de  a-i  ţinea  pe  Români  la
                                                          Luni  la  4  ore  d.  a.  s’a  ţinut  adunarea  turat  şi  copleşit  de  năcazuri  provenite  din
           în  Viena  de  vorbă  cu nişte oameni  ca creştin-                                                                             alipirea  de  strămo.şasca  lor  biserică,  amenin­
                                                     generală constituantă a noului  institut  «Dacia»,  văduvie,  exprimă  aceste  vorbe.  Pe  lângă  a-
           socialii.  Acelaşi  lucru  l’a  păţit  de  altfel  şi                                                                          ţată  de  puternicul  curent reformatoric,  curent
                                                     fiind  de  faţă  31  acţionari.            ceea,  poporul  nostiu  ca  un  popor  Înzestrat
           Dr.  Aurel  Mureşan când a visitat exposiţiunea                                                                                spriginit  şi  alimentat  de căpeteniile Ungurilor
                                                          S’a  ales  ca  preşedinte  ad  hoc dl  Vasile  cu  facultatea  de  a  judeca  drept,  e  împăcat
           din  Praga  şi  a  luat  parte  la  un  banchet  dat                                                                           de  pe  acele  vremuri,  între  cari  locul  prim  îl
                                                     Domşa,  protopop  gr.-or.,  notar  L.  Bercian,  cu  împregiuraiea,  că  preotul  văduv  are  găz-
           din  partea  Cehilor  tineri  la  care  a  tost  săr­                                                                          ocupau  principii  calvini  ce  se  succedau.
                                                     redactor  şi  bărbaţi  de  încredere  dnii:  Ioan  doaie.  Aşa  fi nd,  şi  cei-ce  ar  avea  un  ultra-
           bătorit  în  mod  meritat.  Şi  în  acest  cas  im­                                                                                 Biserica  reformată  sau  calvină,  pentru
                                                     Mihaiu  şi  Dr.  S.  Moldovan.  S'a  constatat, că  zel  creştinesc,  încă  ar  putea  fi  aduşi  cu  tac­
          putarea  a  fost  motivală  cu  aserţiunea,  că                                                                                 a  noastră  biserică  nu  mai  e  primejdioasă  si
                                                     81  acţionari  au  semnat  peste  1000  acţii.  Re­ tica  corăspunzătoare  la  convingerea,  că  decât
           Cehii  tineri  sunt  nişte  oameni  cu  cari  un                                                                               nici  că  va  mai  putea  fi  vre-odatâ.  Aşadară
                                                     ducerea  s'a  făcut  în  urma  buneivoinţe a  unui  preotul  să  ţină  găzdoaie,  mai  bine  să  i-se
          politician  »serios«  român  nu  poate  să  stee                                                                                şi  încât  e  pentru  ea  s’ar  putea  fără  teamă
                                                     membru  fundator.  Au  fost  de  faţă  31  ac­ dee  voe  a  se  căsători,  şi  că  slujba  făcută de
           de  vorbă.                                                                                                                     decreta  căsătoria  preoţilor  noştri  de  mir.
                                                     ţionari,  cari  au  representat  763  acţii.  un  preot  din  nou  căsătorit  e  mai  cu  plăcere
                In  ambele  caşuri  a  tost  motivul dojenei   Raportul  fundatorilor s’a  primit cu  mul­ primită  de  D-zeu  şi  de  oameni,  decât  cea   Vor  fi  de  cari  au  temerea,  că  la  cas
           acelaşi.  Nici  partidul  creştin-social,  nici  par­  ţumită.  S'a  constatat  subscrierea  capitalului  făcută  de  un  preot  văduv  cu  găzdoaie  ori   dacă  căsătoria  preoţilor  decretându-se  s’ar
          tidul  Cehilor  tineri  nu  erau  »hoffâhig«  pe   social  de  100.000  cor.  A  stabilit  statutele  cu  slujnică.             usita  numai  la  noi,  atunci  celelalte  biserici
          acele  timpuri.  Dar’  lucrurile s'au  schimbat   societăţii.  In  direcţiune  s'au  ales:  Dr.  Aurel   Vin  acuma  a  vorbi  despre  ce  e  mai   ortodoxe  naţionale  pe  biserica  noastră  orto­
           toarte  iute.  Creştin socialii  domnesc  astăzi   Muntean,  adv.,  Ioan  Mihaiu,  propr.,  Dr.  S.  gingaş  Aceea  e  disposiţiunea canonică,  în în­  doxă  din  patrie  ar  privi-o  ca  desfăcută  de
          Viena  şi  Austria  de  sus  şi  de  jos,  ear’  Dr.   Moldovan,  adv.,  V.  Domşa, protopop,  Simion  ţelesul  căreia  e  interzisă  căsătoria  preoţilor   trupul  intregei  biserici  oitodoxe.
          Cari  Lueger  este  astăzi  pşimar  al  Vienei,  cu   Corvin  sen.,  propr.,  V.  N.  Bidu,  comerciant,  de  mir.                   Ce  vor  gândi  şi  ce  vor  face  surorile
          toate  că  Monarchul  în  două rânduri  refuzase   George  Baciu,  comerc.,  toţi  din  Orăştie;  Nic.   Numita  disposiţiune  canonică,  întrucât   biserici  ortodoxe  naţionale  în  faţa  căsătoriei
          întărirea  alegerii  lui.  Ear’  deputaţii cehi tineri,   Herlea,  înv.  în  Vinerea,  Toma  Haneş,  secre­ îmi  aduc  eu  aminte,  sună  aşa,  că:  «Preotul   preoţilor  noştri,  aceea  nime  nu  o  poate  şti.
          representanţii  parlamentari  ai  unui  popor de   tar  în  Făget,  Aug.  Nicoară,  propr.  în  Deva,  nu  poate  fi  decât  capul  sau  bărbatul  unei   Poate  şti  însă  fiecine,  că  eventuala  căsătorie
          3  mihoane,  sunt  astăzi  un  factor  în  contra   V.  Simtion,  not.  cerc.  în  Căstău,  Iosit  Bog­ mueri».                 a  preoţilor  noştri  dogmele,  ritul  şi  formele
                                                                                                                                          rituale,  cari  îi  dau  bisericii  noastre  ortodoxe
          voinţei  căruia  nu  se  mai  poate  guverna  în  dan,  preot  în  Mada,  P.  Stefănescu,  propr.  în   Nu  mă  simţesc  în  puterea  de  a  stabili
                                                                                                                                          spiritul  şi  înfăţişarea pe  care  o  are,  şi  o deo­
          Austria  şi  cari  au  creat  astfel  de  situaţiuni  Romoşel  şi  Ioan  Olariu,  preot  în  Bucium.  înţelesul  acestei disposiţiuni  canonice,  mă sim­
          politice,  încât  Monarchul  după  mult  timp  s’a   In  comitetul  de  supraveghiere  s’au ales:  ţesc  însă  îndreptăţit  a  opina,  că  dacă  băiba-   sebesc  de  biserica  apuseană  cum  şi  de  cele
          văzut  îndemnat  earăşi  a  onora  cu  visita  Sa  Ioan  Botean,  preot  în  Binţinţ,  Simion  Corvin  tul  se  priveşte  de  poruncitor  şi  trăgător,  de   reformate,  nu  le-ar  vătăma  nici  macar  în  cea
                                                                                                                                          mai  mică  măsură,  deoare-ce:
          capitala  regatului  boem,                 jun.,  comerc.  în  Orăştie,  Dr.  G. Dubleş, când.  seamă  al  muerii  sau  soţiei  sale,  în  acel  cas
                                                                                                                                               Toţi  credincioşii  bisericii  noastre  me­
               Am  adus  ca  exemplu  pe  Dr.  Karl  de  adv.  în  Orăştie,  Const.  Dăncilă,  preot  în  preotul,  după  raţiune  nu  poate  fi  poruncitor
                                                                                                                                          tropolitane  din  patrie,  fără deosebire de vîrstă,
          Lueger  şi  soţii  săi  de  luptă,  pentru  ca  să  Mănereu,  Nicolau  Opincar, măcelar în Orăştie,  şi  trăgător  de  seamă,  sau  bărbat  al  soţiei
          arăt,  că  duşmanul  nostru  de  moarte,  Evrei-  ear  suplenţi  Avram  Dubleş,  înv.  în  Romoşel  sale  răposate,  ci  el  ar  putea  fi,  scurt zis,  cap   rang,  avere  şi  posiţie  socială,  semnul  crucii
          mea  internaţională,  nu  este  a  tot  puternică  şi  G.  Bălosu,  cancelist  în  Orăştie.  sau  bărbat  numai  al  unei  mueri  sau  soţii   l-ar  face  şi  la  caşul  căsătoriei  preoţilor,  pre­
                                                                                                                                          cum  îl  fac  acuma  şi  precum  îl  fac  nu  nu­
          nici  de  neînvins,  şi  că  acel  element  a  fost   S'a  votat  absolvarea  fundatorilor.  După  care  trăeşte.               mai  Românii  din  ţeara  românească,  ci  pre­
          bătut  şi  cu  desăvârşire  învins  în  Austria  din  încheierea  adunării  generale  imediat  s’a  ţinut   Nu  sunt  mare  cunoscător  de  canoane,
          partea  unor  bărbaţi,  pe  cari mult  timp lumea  adun.  de  constituire  a  direcţiunii,  alegându-se   fiindcă  împrejurările  şi  referinţele  nu  mi-au   cum  îl  tac  şi  Ruşii,  Serbii,  Bulgarii  şi Grecii,
          întreagă a fost obicinuită a-i tracta »en canaille». cu  unanimitate:  preş.  I.  Mihaiu,  vice-preşed.  permis,  precum  nu-mi  permit  nici  acum  a   cari  toţi  laolaltă  suntem  dreptcredincioasa  bi­
                                                                                               mă  ocupa  cu  studiarea  canoanelor.  Am  auzit   serică  vie  a  lui  Christos;  foţi  credincioşii  bi­
                                                                                               însă  dela  oameni  erudiţi  şi  cu  autoritate,  că   sericii  noastre  metropolitane,  şi  la  caşul  că­
                                                          Ei  au  stat  în  acest  ţinut  bogat  5  ani şi                                sătoriei  preoţilor  de  mir  ar  înţelege  Credeul
               H u n o r  şi  Magor.                 nu  s’au  mişcat  din  loc.  In  al  6-lea  an  însă   nu  se  ştie  limpede,  că  aici  amintita  disposi­  sau  Simbolul  credinţei,  precum  îl  înţeleg  a-
                         —  Legendă.  —              ei  au  pornit  mai  adânc  în  aceasta  pustă   ţiune  canonică  s’a  adus  cu  scop  de  a  opri   cum  şi  precum  îl  înţeleg  celelalte  naţiuni
                                                                                               căsătoria  preoţilor  văduvi,  —  sau  pentru-ca
               De  mult,  de  mult, nu mult  după  schim­  nesfîrşită.*)  După  multe  drumuri lungi  şi obo­  preoţii,  având  fiecare  numai  câte  o  soţie sau   aparţinătoare bisericii  ortodoxe-orientale.  Ear
          barea  limbilor  de  la  turnul  Babei,  a  trăit  în   sitoare  numai  ce  într’o  zi  aud  în  depărtare   muere,  să  premeargă  cu  exemplu  întru  pără­  preoţii  bisericii  noastre  metropolitane  hotărît
          ţeara  Persiei  un  urieş  puternic  cu  numele   nişte  cântece  fermecătoare.  Ademeniţi  de   sirea  păgânescului  obiceiu  de  a  avea  mai   că  şi  după  decretarea  căsătoriei  preoţilor  ar
          Menrdt.  El  a  avut  2  fii,  şi  adecă:  pe  Hunor   frumseţa  cântecelor  ei  pornesc  înainte  şi  nu   multe  mueri.       face  slujba  preoţească  după  principiile  şi  cu
          şi  Magor.  S’a  întâmplat  odată,  că  aceşti  2   peste  mult  se  văd  faţă  în  faţă  cu  nişte  zine.   -  O  mică  abatere  făcând  observ,  că  dela   formele  rituale  de  acum,  după  cari  principiu
          fraţi  au  plecat  la vînâtoare, iar’  pe când  vînau   Ele  erau  nevestele  şi  fetele  fiilor  lui  Belar,   indivizii  cari  vreau  să  între  în  cinul  mona-   şi  forme  rituale  fac  în  limba  şi  graiul  lor  şi
          mai  cu  drag,  iacă  că  le  iasă  înainte  o  cer-   şi  cari erau strînse  în  ziua  aia  lo  o sărbătoare   chal  se  cere  jurământ  sau  vot,  că  ei  nu  se   preoţii  celorlalte  biserici  ortodoxe-naţionale.
          boaicâ  de  munte.  Abia  au  zărit-o  şi  cei  doi   de-a  lor.  Când  le-au  văzut  Hunor  şi  Magor   căsătoresc.                 Aceasta  e  aşa.  Până  când  aceasla  e
          vînători  s’au  şi  pus  pe  urma  ei.  Ori-cum   cu  consoţii  lor,  rămaseră  uimiţi  de  frumseţa   îmi  iau  voe  a  pune  întrebarea:  aşa,  sau:
          însă  căutară  s’o  prindă  nu  puteau  şi  aşa   acestor  zine,  mai  cu  seamă  că  la  fericirea   Dacă  disposiţiunea  canonică,  care  sună   Până  când  biserica  noastră  ortodoxă  şi
          atâta  o  prefugară  pânâ-ce  de  odată  se  vă­  lor  deplină  numai  aceea  mai  lipsea,  că  nu   aşa  că:  «Preotul  nu  poate fi  decât  capul  sau   naţională  metropolitană  prin  legile  şi  proce­
          zură  în  mălăstinile  lacului  Meotis.*)  Aici  însă   aveau  neveste,  familie.  Dar’  fără  ca  să  stee   bărbatul  unei  mueri»,  s’a  făcut  cu  scop  de   durile  sale  autonome,  dictate  de  imperative
          numai  ce  deodată  dispăru  cerboaica, „par’că   mult  pe  gânduri,  iute  şi  de  grabă  fie-care   a  se  opri  căsătoria  preoţilor  văduvi,  atunci   necesităţi  locale,  nu  vatămă  dogmele,  ritul  şi
          ar  fi  înghiţit-o  pământul,  iar’  vînătorii  n’o   din  ei  prinseră  pe  câte  una  din  fete,  le  ri­  de  ce  nu  se  cere  dela  indivizii  cari  vreau  să   formele  rituale,  cari  toate  laolaltă leagă strîns,
          mai  aflară.                               dicară  în  şea  şi-apoi  paici  ţi-e  drumul  —   fie  preoţi  de  mir  jurământul  sau  votul,  că ei   în  o  singură  credinţă  pe  toţi  fiii  şi  slugitorii
               In  căutarea  lor  însă,  ei  rătăciră  în   plecară  ca  săgeata  mai  departe.  nu  se  mai  căsătoresc  dacă  le  mor  soţiile ?  soborniceştei  şi  apostoliceştei  biserici,  pâng
          dreapta  şi  în  stânga  până-ce  deodată  văzură   Intre  fetele  furate  erau  şi  2  fiice  de-a   Cutez  a  zice  în  vederea  celor  expuse,   atunci  cu  drept  cuvânt  ea,  adecă  biserica
          că  pământul  pe  care  au  ajuns  e  un  pământ  principelui  Dula.  Pe  aceste:  una  a  luat-o                               noastră  naţională  metropolitană,  nu  poate fi
                                                                                               că  disposiţiunea  canonică  din  întrebare,  nea-
          mănos  şi  foarte  bun  pentru  creşterea  vitelor.  Hunor,  ear’  cealaltă  Magor  —  de  neveste.                             privită  ca  desfăcută  de  trupul  întregei  bise­
                                                                                               vând  înţeles  clar,  nu  poate  fi  privită  de  pe-
          Aceasta  descoperire  îi  despăgubi  cu  prisos  Din  seminţia  acestor  doi  fraţi  s’au  născut                               rici  ortodoxe.
                                                                                               decă  în  privinţa  decretării  căsătoriei preoţilor
          pentru  cerboaica  pierdută.  Ei  grăbiră  deci  mai  târziu  2  popoare  mari  şi  fruntaşe,  şi
                                                                                               de  mir.                                        Incheiu  exprimându-mi  părerea,  că  de­
          napoi  la  tatăl  lor  şi  după  ce-i povestiră toate  adecă:  poporul  Hun  (dela  Hunor)şi  poporul   Chiar  dacă  necăsătoria  preoţilor  s'ar  cretarea  căsătoriei  preoţilor  de  mir  pentru
          cele întâmplate şi văzute, şi-au luat «rămas bun«  Maghiar  (dela  Magor).
                                                                                               basa  pe  vre-o  disposiţiune  canonică  cu  înţe­ biserică  cum  şi  pentru  naţiune, numai  urmări
          dela  el  şi  au  plecat  pe  pământul  nou,  ca
                                                          (După  cron.  Kăzai).          Şaşa. les  limpede  sau  neîndoelnic  şi  pe  una  sau  bune  şi  folositoare  poate  avea;  că  cu  cât
          se-şi  facă  lor  ţeară  nouă.  Astfel  s’au  aşezat                                 pe  mai  multe  păreri  autoritare,  totuş  congre­ mai  îngrabâ  s'ar  face  o  asemenea  decretare,
          Hunor  şi  Magor,  cu  consoţii lor viteji laolaltă   *)  Azi:  şesul  ruseac.       sul  nostru  naţional  bisericesc,  fiindcă  e  au­  cu  atât  ar  fi  mai  bine,  şi  că  istoria,  impar­
          în  mălăstinile  Meotisului.                                                         toritate  şi  pentru  noi  în  împregiurările  de  ţiala  judecătoare  a  persoanelor  şi  corporaţiu-
                                                                                               faţă,  cari  promit  o  durabilitate  neprecalcula- nilor  chemate  şi  îndatorate  a  croi  şi  eon­
               *J  Azi:  peninsula  Krimeea  (Rusia).

     ii
   1   2   3   4