Page 3 - Activitatea_1901_08_33

Nrul 33. ACTIVITATEA Pag. 3.

duce soartea indivizilor şi popoarelor, numai Horga (190), Gydri Măria (30), Budai Gewalt! Şi mă ofensează şi dăscăleşte Dacă preotul Ie-a procurat acestea, cu
cuvinte de laudă poate avea pentru acel con­ Gydrgynâ (120), George Clefea (600), Ioan pre mine, care nu-’i sunt de vină ; pre păr. cel puţin 100—150 cor., sigur că va fi pro­
gres naţional bisericesc al nostru, care în şi Ignatie Ursu (2000), Ioan Urs şi Ignatie protopop-inspector şi pre preotul locului, curat şi cretă.
conţelegere' cu .sinodul episcQpesc compus (1636), Ioan Puţin (200), Petru Stana şi directorul şcoalei. Şi ca de încheiere:
din prelaţii provinciei noastre metropolitane) soţia (300), George Tirsiu (120), Todor Bu- Ca comisar consistorial, şi învăţător în Aş sfătui pe dl înv. Pleş să fie mai
ar decreta căsătoria preoţilor noştri de mir. gariu (200), Alexa Boitor (500), George pensiune, după 40 de ani de muncă rodnică, conciliant, să nu fie aşa nervos, şi să nu se
Nu am scris acest tractat din interes Muntean şi soţu (130). nu-’mi este permis să trec peste insinuările iriteze ca o amfibie; căci acestea sunt pa­
particular, nici din preocupaţiune, ci l-am Afară de aceştia Kertăsz a mai execuat densului, şi aşa cu permisiunea On. Redac- timi, cari nu se şed unui învăţător serios, şi
scris având credinţa curată, că făcând ce-mi încă vr’o câţi va sârbi, şvabi, etc. Câţi dato­ ţiuni, îmi ţin de datorie a da următorul : ele strică. «Să fie mai calm, să nu dea cu
este cu putinţă a face spre îmbunătăţirea raşi aradani de ai lui Tdth vor fi execuaţi RE S PUNS. bâta ’n baltă, că se stropeşte». «Să nu gră­
sorţii bieţilor preoţi văduvi, îmi împlinesc o de alţi advocaţi, nu-mi e dat să ştiu. Ştiu Pentru orientarea On. public, premit bească cu urda la Turda, că alţii au brânză
inomisă datorinţă, atât bisericească cât şi na­ însă, că poporaţia românească e în o stare a spune, că în calitate de comisar consisto­ şi n’o pot da».
ţională românească. vrednică de compătimit. Nici Rutenii din Am zis.
rial am avut această instrucţiune :
M’am crezut şi mă cred totdeauna com­ Maramurăş şi n’au fost jefuiţi mai fără milă Ioan Tuducescu,
„De-o parte a da importanţă exame­
petent a scrie în chestia căsătoriei preoţilor decât aceşti nenorociţi români, cari azi au nelor, ca să atragem pe popor la ele, unde înv. în pens. şi director
de mir, fiindcă şi eu sunt preot văduv şi luat lumea în cap, ori apoi că o încurcă de exec. la «Mureşanul».
i-se ofere ocasiune a se lumina asupra im­
fiindcă aşadar nu numai din auzite şi din azi pe mâne, ca zileri la fabrici.
portanţei şcoalei şi educaţiunei confesionale ;
cetite, ci mai vîrtos din experienţă ştiu, că Averile lor, cu puţine excepţiuni, tot în
de altă parte a extinde sfera observaţiunilor,
cum e vieaţa de preot văduv. mânile s/rHnilor au ajuns şi mai ales ale ca din aceste elemente, să ne putem câştiga N0UTĂTI
M’aş bucura mult dacă cineva ar mai Ovreilor aşezaţi aici în vremea din urmă. _____ »
o omnilateralâ ihformaţiune despre răul şi
scrie în chestia aceasta. M’aş bucura şi mai Preţurile cu care li s’au licitat averile sunt binele din şcoalele noastre11. — P rim iri la cursurile notariale.
mult, dacă cineva m’ar onora cu răspuns cri- preţuri de batjocură, atâta cât să se acopere
Conştiu de cauză în 10 Iunie n. a. c. .Precum se ştie, sunt organisate cursuri pentru
ticător. Se fie un asemenea răspuns cât de datoria, camăta lui Tdth şi cheltuelile advo­
am ospitat Ia examenele şcoalelor din Şoimoş. cualificare de notari: în Budapesta, Dobriţin,
aspru şi de desaprobător, totuş m’ar îmbu­ catului, care faţă de Arsenie Ostoiu şi le-a
De conspect, că ce a propus cutare Caşovia, Cluj, Sigetul-Marmaţiei, Murăş-Oşor-
cura dacă aşi vedea că e scris cu iubire de sporit până la cifra de iooo cor.
învăţător, n’aveam trebuinţă, că aci nu heiu, Becicherecul-mare, Cincibiserici (Păcs),
adevâr şi dreptate, îmbinata cu interesul pen­ * merge după plac şi voe, ci după „plan11 şi Pojon şi Sombathely. La toate aceste cursuri
tru promovarea căuşelor noastre bisericeşti, Dar dacă ne revoltăm de acesstă ma­ „lege11. Aşa: înscrierile se vor face în 26—31 August la
stiins legate de cele naţionale. noperă necinstită lolosită faţă de Români din In ordinea „planului de învăţământ1' am directorul cursului respectiv. Candidaţii trebue
partea streinilor, cu atât mai vîrtos trebue să
început cu „Religia11, ca studiu principal. să aibe 8 clase gimnasiale, ori reale, sau să
ne întristăm de purtarea unui alt advocat ro­
Scrisoare din Arad. mân. Clientela dela sate a lui Tdth, cel care Ajungând la „Catechism11, spre cea mai fi absolvat cu succes vr’o şcoală egală în
lua câte 200 procente după împrumuturile mare suprindere, dl învăţător, în loc să se rang cu gimnasiile şi şcoalele reale, şi după
ajute cum se poate, cu „intui/iunea"', ş. a. absolvarea acestor- clase să fi făcut cel puţin
acordate, s’a dat pe mâna «dexteră» a adv.
5 Augnst 1901. reflectează categoric, că nu l-a propus. un an de praxă în vre’o cancelarie notarială
Dr. Sever Ispravnic. Acest advocat a ajuns
Szelle. — Tâth. — KerU'sz. — Dr. Isprav­ cel mai mare record în execuări săvîrşite. Sa­ Rugăciunile, pe cari ţeranu român pune (comunală, cercuală, ori de-a oraşelor cu
nic. — Popor submina/. — Execuţii cu gră­ tele româneşti Soboteli, Mândruloc, Cicir etc. atâta pond în cât a ajuns proverbială cre­ magistrat) ca notariu-adjunct, adjunct nota­
mada. — isprava lui Ispravnic. au avut nenorocirea să se îngloade în mo­ dinţa lui : „îmi dau băeatul la şcoală, si rial ori ca scriitoriu. Atestatul despre praxa
înveţe a se ruga lui Dumnezeu", zic Rugă­ făcută are să fie vidimat de vicecomitele. Se
Pe urma hoţiilor lui Krivânyi comitatul cirla lui Tdth şi să fie execuate de Româ­
ciunile, şi ce au învăţat băeţii le rostesc mai recere şi să ştie în scris şi verbal, limba
Aradului a avut să plătească însemnate nul (?) Dr. Ispravnic, negustorul sfintei drep­
sume. Aruncul de dare va mai dăinui mult, tăţi. Dar se va obiecţiona, că advocatul poate greşit. Apoi, cum vom califica noi această oficială a statului. Pe lângă cei cu cualifica-
până ce se vor acoperi sumele înstrăinate de să apere şi pe fratricizi. Aşa e. Numai cât dl greşală, ca în şcoala confesională superioară ţiunea indicată mai sus, pot fi primiţi şi can­
renegatul cassar Krivânyi. Comitatul a fost Ispravnic: 1. e fiiu de ţerani români şi nu-i didaţii fără 8 clase, dacă la 1 Septembre
din Şoimoş să nu se înveţe Rugăciunile şi
supus la dare grea, însă aceasta dare s’a stă bine să execueze ţerănimea română cu Catechismul ? 1900 erau deja în serviciu activ în vre-o
aruncat pe un comitat întreg şi astfel Româ­ ridicata. 2. E advocat abia de vre-o 3—4 Se poate lăsa, ca băeţi şi fete de cancelarie notarială şi au cualificaţia prescrisă
nii noştri nu se vor ruina cu totul. ani şi neavând familie număroasă nu-i potri­ 10 — 14 ani, să nu se ştie ruga lui Dumnezeu, în § 6 al art. I. din 1883 (cel puţin 6 clase).
Cu mult mai grea e însă pentru singu- vit se liciteze avutul Românilor de dragul şi să nu-’.şi cunoască „Religia11 întru care Didactrul e 40 coroane, care trebue solvit
raticile familii româneşti cupiditatea lui Szel­ speselor celor mari ale apărării. 3. A studiat s’au botezat?! Şi aceasta mai cu seamă astăzi) în două rate semestrale. Ascultătorii săraci,
le şi a ortacu-său, cămătarul Tdth Joszef. cu stipendiu românesc la universitate şi nu-i dar’ diligenţi şi cu purtare neescepţionabilă,
când biserica noastră e primejduită ?l pot să fie scutiţi de didactru, ori să capete
Szelle, pe lângă că însuşi era un că­ corect să se năpustească asupra Românilor Nu aşa merge, dle învăţător Pleş, ca
mătar scârbos, mai era şi advocatul lui Toth, dela sate, mădulari ai bisericii, care i-a votat ajutoriu de la stat. Acest ajutoriu constă din
d-ta în şcoală să propuni numai „Biblia11, ca
un alt cămător de trunte, care, în abatere stipendiu. 4. E deputat sinodal în Arad şi provisiune în internat, gratuită, ori cu preţ
şi când ai fi învăţător la „pocăiţi11 ; nici că de jumătate (unde sunt internate), prânz gra­
dela Szelle, numai cit plugari şi cu muncitori dacă a fost ales cu concursul şi terorismul se poate admite ca d-ta să propuni ce voeştit
din fabrici îşi făcea de lucru. lui Ciorogariu, unchiul seu, să nu uite, că cum voeşti, ca unul ce n’are răspundere, ci tuit, ori ajutoriu lunar în bani, care întră
Pentru Români Tdth a fost şi mai pri­ atunci când bate toba la ţeranii români, pră­ împrejurări normale nu poate trece peste
ai datorinţă a propune ce e prescris în
mejdios ca Szelle, care îşi recrutase clientela pădiţi de groaza carnetelor, nu face faptă cre­ planul de învfăment şi ce obligă legea. suma de 20 coroane pe lună. Internate sunt
dintre inteligenţi şi oficerime. ştinească. 5. E membru în comitetul băncii Pentru studiul „Religiei11 pe care quasi pe lângă cursurile din Dobriţin, Cluj, şi
Tdth însă s’a năpustit asupra suburbii­ «Victoria» şi nu-i şede bine să nimicească d-ta l-ai negles -i aproape l-ai eliminat din Becicherecul-mare. Favoruri privitoare la amâ­
lor Aradului, locuite mai numai de Români. ţărănimea, pentru a cărei mântuire de sub şcoală, dacă eu aş fi acel inimic închipuit al narea facerei serviciului militar sunt a se
Satele româneşti din jur de asemeni, au ghiarele cămătarilor ci că s’a întemeiat banca d-tale, ai fi meritat, nu numai să ţi-se classi- cere prin directorul cursului. Prelegerile se
fost atrase la „banca11 lui Tdth, care prin rom. (?) «Victoria». 6. E fisc onorar al con- fice examenul cu nnesuficient1, ci să propun ţin amăsurat împrejurărilor locale (în Buda­
mulţimea execuţiilor a dat încă odată atâta de sistorului din Arad şi ca atare nu ne aduce Ven. Consistor, să te pună sub acusă disci­ pesta de la 4—8 ore seara).
lucru tribunalului şi jucuţilor cât ori şi care laudă bisericii atunci când d-sa a sevîrşit plinară, ca pe un învăţător, care abusează Informaţiuni mai de aproape dau di­
bancă mare din Arad. In urma divisiunii cele mai multe execuţii. de lege, şi nu-’şi face datoria. rectorii cursurilor.
proprietăţii, a crisei economice, a relei tre­ Dealtmintreni Dr. Ispravnic s’a mai fă­ Dar’ vezi, dle învăţător Pleş, eu, din — Program ul socialiştilor. In faţa
ceri a bucatelor, a spolierei din partea ne­ cut culpabil încă de un păcat. Datora.şii lui considerare, că eşti învăţător tînăr, te-arn alegerilor dietale, cari tot mai mult să apro­
gustorilor şi a crâşmarilor, bieţii Români din Tdth i-au bătut la uşe, i-au spus că n’au ce cruţat, nu am voit să te blamez şi să te fac pie, socialiştii, sau cum să numesc ei social-
Gaiu şi Sega au rămas mai numai cu câte băga în gură, că atâţia şi atâţia ani au plătit de rîs. democraţii din Ungaria, desvoaltâ, o activi­
o cocioabă de casă, şi tot al §-lea cu câte sută după sută, ear advocatul ieşit din ţerani Văd însă, şi aceasta cu părere de rău» tate foarte lăudabilă. S’au organizat pretutin-
denea unde au partisani, şi au luat hotărîrea
un petec de pământ. Cei lipsiţi de pământ n’a dat alarma ca să se scape poporul din că conştiinţa, care mustră pe omul ce nu-şi să pună candidaţi din partidul lor la alegerile
s’au băgat muncitori pe la cele fabrici şi, ghilotina lui Tdth. Nu. Dr. Ispravnic, deputa­ fac: datoria, şi se resbună, nu ţi-a dat pace, viitoare în fie-care cerc în care au cel puţin
alunecaţi pe priparol ruinei, au bătut la uşa tul sinodal, fiscul onorar al consistorului, sti- şi într’un ceas de rea isbândă, te-a împins zece aderenţi, numărul cerut de lege pentru
lui Tdth. Acesta le-a dat împrumuturi pe pendistul bisericii, a tăcut şi a încassat spe­ ca să vii singur în publicitate, şi să-’ţi măr­ a propune candidat. In zilele din urmă şi-au
cambii, ori le intabula moşia şi căscioarele sele procesuale, din care poate să-şi acopere turiseşti păcatul. publicat apoi şi programul, stătătoriu din 18
puncte, întră cari la locul prim e pus dreptul
pe care apoi le licita atunci, când vedea că cheltuelile cu vilegiatura la Carlsbad. Vătămările, că am luat protocol între electoral universal, cu votare secretă şi pe
bietul datoraş nu mai poate plăti carnetele, Voi bieţilor execuaţi nu sbieraţi de păhare, alusiunea cu Barnum, a cărui şcoală comune, atât la alegerile de deputaţi, cât şi
cari se urcau uneori şi la 200 la sută. foame, nu vă tânguiţi, că n’aveţi unde vă d-ta o cunoşti, ş. a., cu indignare le declin la alegerile comunale şi municipale. In program
Dar’ să nu lungesc vorba ci să aduc pleca capul, căci dlor care umblă pe la Carls­ delâ mine. e trecută şi perfecta libertate de presă, cu
vre-o câte-va pilde, care vor dovedi pe peplin, bad nu le place jelania. r Trecutul meu mărturiseşte de mine şi ştergerea cauţiunii, şi libertatea întrunirii;
apoi recunoaşterea autonomiei pe seama na­
că bietul ţăran muncitor espoliat de avere Delamurl ş. de faptele mele. ţionalităţilor.
şi de el nimeni nu se îngrijeşte. Şi dacă am ajuns până acia, nu pot să
Casa, ograda şi pământul lui Alexa retac, pentru orientarea marelui public ne­ — Averea rem asă după Sailăgyi
Dezso e de 80.000 cor., cea mai mare
Drecin jun. din Sega (suburbiul Aradului) preocupat, că în şcoala dlui înv. Pleş cetirea parte representată prin opere de artă. E de
i-s’au licitat din pricina lui Tdth. Lui Gcorge CORESPONDENTĂ e foarte dificilă, intonarea rea. Tot la d-lui mirare, cum a putut păstra şi atâta, căci,
9
Adrian totaşa. Arsenie Ostoiu a împrunni în şcoală am auzit un întreg galimatias de dupâ-cum se ştie, avea un apetit de lup, a
tat dela Tdth 200 fi. A fost pîiît prin advo­ M arla R adna, 2 Aug. n. 1901. cuvinte: comitatul Kolozs, capitala (?) comi­ cărui potolire îl costa zilnic până la 30 fl.
catul Szelle Jozsef şi când s’a sfirşit procesul, tatului e: Kolozsvâr, ş. a. El era în stare să consume un menu de 10
Ou. Redacţiune! piese, pe cari să le ude cu 2—3 sticle de
cele 200 s’au urcat la /2 sute fl. George Istoria patriei, dl înv. Pleş o propune
şampanie şi la urmă să mai mânânce ca
Cuzman şi Mitru Lucaciu totaşa au păţit. In Nrii 25 şi 26 ai preţuitului d-vastră ungureşte. Aşa ceva nu obligă nici legea desert încă o porţiune uriaşă de şuncă. Un
In vremea din urmă Tdth şi-a schimbat ziar, dl George Pleş, învăţător în Şoimoş, regnicolară în şcoalele noastre confesionale, cunoscut, care îl văzuse înainte cu 5 săp­
advocaţii. Clientela din Arad a dat-o între comună fruntaşă în ctul Aradului, face o a căror limbă de predare e limba română. tămâni prânzind într’un restaurant, descrie
astfel lucrul: ântâiu 3 porţiuni de supă de
alţii, şi lui Dr. Kertesz Max, de naştere dare de seamă asupra examenului seu pro­ Dl învăţător Pleş face reflexiuni şi la
raci, apoi un peşte uriaş şi un mare bittec
ovreu. Iată la câţi a bătut toba numai advo­ priu, că nu e mulţumit cu calcul suficient, adresa preotului, că nu-’i cumpără cretă, ş. a.
cu tot felul de legume. A urmat o gâscă
catul acesta: Soţia liîi Mitru Agrişan pentru după rum pe basa întrebărilor şi răspunsu­ Aceasta e de necrezut. Dar’ chiar să întreagă cu 4 crastaveţi cât nişte lubeniţe, o
200 cor. Nicolae Cintorescu (80), Mitru rilor băeţilor, i-s’a clasificat examenul. fie aşa, băieţii din Şoimuş nu-s aşa de săraci porţie respectabilă de raţă cu varză roşie,
Crişan (42), Ioan Ştreban (450), Sava Tuneru Totodată dlui se laudă, cu cele-ce a să nu-’şi poată cumpăra cretă. două torte, o corfă mare de poame, două
(200), Ilie Don şi soţu (500), Toader Bul- propus băeţilor, şi earşi dându-se pre sine Intr’un unghiu al şcoalei am văzut mai halbe de bere, o sticlă de vin alb, una de
boacă (400), George Cuzman (1528), Văd. singur de gol, arată obiectele de învăţătură multe recuisite şcolare: cântarul decimal cu Pommery, cafea şi 3 păhăruţe de licor. Se
înţelege, că era în stare sg presteze şi mai
Nicolae Iaţcu (400), George Novac şi soţii ce nu le-a propus. greutăţile sale, 2 globuri terestre ş. a., toate mult.
(200), Ştefan Şiclovan şi soţii (800), Ioţa Totuşi strigă : răsturnate clae pe grămadă.