Page 2 - Activitatea_1901_08_34

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 34.

ţearâ, nu ar românea pentru Evreimea inter­ întărească cât mai mult, atât în lăuntru cât va întâmpla, nu putem şţi ce ne va aduce, îmi permit (lucru care va face de sigur plăcere
naţională nici un singur mandat de deputat, şi în afară, şi să prospereze în privinţa cul­ fiind-că ştim, că conflagraţiunile din secuiul al autorului) a-i cere următoarele lămuriri :
şi atunci nu ar exista în parlamentul ungar turală, morală şi economică. nouăsprezecelea toate numai pagubă ni-au
nici un partid liberal, ci am vedea acolo ur­ Naţiunile nemaghiare, cari locuesc făcut. I. Dl Vajda afirmă:
a) că numai pe basa unei hotărlri de
mătoarele grupări parlamentare. această patrie, au la hotarele, — fie nordice, De exemplu; Lupta dela Kftniggrătz a partid se poate lua parte la alegeri;
1. Partidul naţional maghiar cu 182 de­ fie sudice, fie ostice sau vestice ale acestei pus basă prepotenţei Maghiarimei în întreaga
b) că partidul naţional e împedecat de a
putaţi, aleşi pe teritoriul limbei maghiare -j- ţeri, — consângeni foarte apropiaţi, aşa, încât monarchie habsburgică, ear’ învingerile pe
ţinea adunări, şi
22 deputaţi aleşi în cele 4 comitate de pe din punct de vedere curat egoistic privit cari le-a repurtat înţăleptul rege al României
c) că până când o conferenţă naţională
teritoriul limbei române -j- vre-o 25 deputaţi fiind lucrul, nici una din aceste naţiuni ne­ cu glorioasa sa armată pe câmpurile Bulgariei
aleşi în acelea cercuri electorale ale terito­ maghiare nu pot simţi soartea sa, condiţiu- de astăzi, au avut de urmare perderea Ba­ românească nu se va pronunţa pentru acti­
riului slav, în cari Ungurii sunt în majoritate, nile existenţei sale, legate de existenţa re­ sarabiei I vitate, — Românii vor rămânea în pasivitate.
sau se apropie cel puţin de ea. Cu totul ar gatului marian, ca atare. Ungurul însă, după Aşa dar' când vor începe Românii ac­
fi representaţi deci Maghiarii în acel parlament spusa marelui său poet, aici trebue să tră- tivitatea politică ? Pentru-că rămânând mo­
prin 229 deputaţi, ar avea deci maioritatea ească şi să moară, altă patrie pentru el în tivele de sub aj şi b) vecinie existente, na­
Exundârile în Orăştie.
absolută a tuturor voturilor şi elementul Europa nu există. tural că şi activitatea noastră vine amânată
maghiar ar fi rcpresentat cu mult mai bine Dacă Ungurii nu voesc să înţăleagă la calendele greceşti.
de cum este representat astăzi, — pentru-că aceasta, e în fine treaba lor; dar' aceasta nu II. Pe ce basă crede dl Vajda, şi cu
astăzi din vre-o 229 deputaţi aleşi de Maghiari, ne poate împedeca de a întră în activitate şi Ca mai în toţi anii şi în vara aceasta ce vederi şi program, că un viitoriu şi ideal
numai 113 represintă interesele specifice ma­ de a încerca realisarea aspiraţiunilor noastre am fost siliţi a vedea partea oraşului dinspre partid politic din Ungaria ar putea câştiga
ghiare, ear’ restul făcând parte din partidul pe cale parlamentară, şi anume, cu atât mai răsărit exundată, case de locuit nimicite şi încrederea poporului rom ân; şi care ar fi
liberal, numai interesele Evreimei internaţio­ puţin, deoare-ce avem aliaţi puternici în ce­ grădini pustiite de undele apei, ajuturate de spiritul timpului, care ar trebui să domnească
nale le sprijineşte. lelalte naţiuni nemaghiare, dintră cari Saşii imensa cuantitate de lemne ce să plutesc. în statul maghiar, fără ca ideile de naţiona­
2. Partidul naţional român cu vre-o 75 şi Nemţii au fost totdeauna în activitate, ear’ Sunt trei ani decând o asemenea daună litate şi de cultură românească să fie vătă­
deputaţi. Slovacii întră acuma. s’a căşunat tot acelor locuitori şi indignarea mate? Scurt care ar fi »noua situaţie* de
3. Partidele naţionale slovace, rutene, a fost la culme. In urma interpelărilor făcute care vorbeşte în chip aşa de nelămurit, sâ-i
Considerând disposiţiunile excepţionale
sârbe, cu vre-o 94 deputaţi, şi în representanţa orăşenească, s’a promis apă­ zic : diplomatic, dl Vajda? Nu crede oare dsa
ale legii electorale, privitoare la Transilvania,
4. partidul naţional săsesc cu 14 deputaţi. rarea malului stîng cu întărituri corespunză­ că o alianţă cu un partid de guvernament,
nu încape nici o îndoială, că: nu vom fi în
Pentru-ca să ajungem la resultatul, ca toare decretate de autoritatea competintă, ori-care ar fi el, presupunem în caşul cel mai
stare a alege nici jumătate din numărul de­
parlamentul ungar să fie cel puţin aproxi­ cari însă au rămas numai promisiuni. bun tocmeli, angagiamente, concesiuni, şi nu
putaţilor câţi ne-ar corn pete nouă după cer­
mativ icoana fidelă a raporturilor etnografice Nu ne mirăm dacă locuitorii din aceea e uşor de provăznt, cam cine va avea partea
curile electorale în cari suntem în majoritate
din această patrie (ceea-te dela o represen- parte erump în înjurături şi ameninţări, atunci leului ?
covârşitoare. Dacă vom aştepta însă până
tanţă a poporului cu drept cuvânt se poate când privesc la nimicirea avutului lor, pe
atunci, până când partidul guvernamental va III. Dl Vajda e convins, şi aici de
pretinde) nu ar fi neîncunjurat de lipsă in­ motiv că întreprinzătorul îşi face trebile sale
aduce o astfel de lege electorală, încât să sigur are dreptate, că nici un străin cult,
troducerea sufragiului universal (ear’ dacă s’ar împreunate cu venite.
putem alege pe basa aceleia tără luptă şi aparţinând ori cărei partide, care n’ar cunoaşte
introduce, cu atât mai bine), ci ar fi de ajuns
mari încordări 75— 80 deputaţi naţionali, Exundarea rîului Şibiselului să prici- raporturile politice de naţionalităţi create în
dacă legea electorală existentă pentru Unga­
atunci putem aştepta până la sfîrşitul lumii. nueşte singur numai din cuantitatea prea Ungaria, nu s’ar putea abţinea de a judeca
ria propriu zisă (afară de Transilvania) s’ar
Aşa ceva nu am putea aştepta dela partidul | mare a lemnelor cari să plutesc din partea tactica pasivităţii ca o politică greşită. Şi deşi
extinde şi asupra Transilvaniei, abrogându-se
liberal, nici atunci dacă ni-ar fi amic, cu | erariului sub conducerea şi îngrigirea între­ dsa îşi propune să explice căuşele acestei
disposiţiunile excepţionale luate în vederea
atât mai puţin o putem aştepta dela duş­ prinzătorului Binder. După concesiunea de conduite politice, totuşi, cu toate explicaţiile
elementului român, care formează maioritatea
manul nostru, pentru-că după cum am arătat plutire pe an să pot aduce numai 10.000 date, chestia rămâne nu numai nelămurită,
covârşitoare a acestui mare principat.
mai sus, o astfel de lege ar avea de urmare stîngini, în faptă s’au aruncat în acest rîu dar’ chiar neatinsă. Cred, că fac un adevărat
Deşi recunosc, că rasa maghiară nu 38.000 stîngini, prin urmare mai mult decât
încetarea partidului liberal ca partid parla­ serviciu atrăgându-i deci atenţia asupra acestui
poartă vina la fabricarea acelor disposiţiuni, este posibil a-se pluti. Autorităţile politice
mentar. punct, şi sunt sigur, că dsa, ca Român bun,
ci acestea cad în sarcina partidului aşa numit au cunoştinţa positivă despre acest abus
Nu putem pretinde dela partidul liberal care vrea să promoveze într’adevăr interesele
»liberal», trebue totuşi să constat, că acele păgubitor şi nu tac nimica. Oare comunele
să-şi subscrie sentinţa de moarte prin pro­ poporului nostru, va găsi prilegiul ca să ne
disposiţiuni s’au luat în numele rasei maghiare, Sibişel, Beriu, Câstău şi oraşul Orâştia nu au
mulgarea unei legi pe basa căreia partidul dee explicaţia făgăduită şi (de sigur din
prin urmare răspunderea morală pentru ele administratori responsabili? Dacă au cunoş­
liberal ar dispărea cu desăvârşire din viaţa lipsa de spaţiu sau dintr’o regretabilă scă­
rasa maghiară o poartă, şi deci o datorie de tinţă, pentrii-ce nu pun stavilă astor fel de
de stat a Ungariei, şi nu putem pretinde aşa pare din vedere) neţinută.
onoare a rasei maghiare este, ca aceste dis­ abusuri, cari an de an să repeţesc ? Ce poate
ceva nici chiar pe basa moralei creştine-arice, IV. însuşi dl Vajda constată, că şi
posiţiuni excepţionale să înceteze. fi cauza indolenţei şi probgiării astor tel de
pentru-că chiar şi după această morală ai pasivitatea presintă anomalii, pricinuind for­
Dacă Ungurul s’a îndrăgit de Transil­ întreprinderi păgubitoare?
să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. marea unor elemente răsleţe şi oportuniste,
vania şi a realisat uniunea mult dorită, atunci Pentru-ce nu să îngrigeşte, ca întăritu-
Dar’ tot după aceasta morală, fiind în pericol pe cari le boteza cu numele de »ştreberi«,
are să poarte şi toate consecuenţele acestei
suprem ai dreptul să omori pe dt aproapele rile proiectate să se şi facă înainte de Înce­ şi, foarte optimist dsa, crede că numărul lor
dragoste şi are să împărţească cu Transilva­
tău, pentru-ca să-ţi salvezi viaţa. perea plutirii ? O tractare mai maşteră nici e aşa de mic şi de neînsemnat, încât s’ar
nia tot ce are. că să poate închipui I O desconsiderare a
Dar’ Ungurului azi nu-i putem vorbi I Principiul politic conform căruia cu putea număra pe degetele unei singure mâni.
avutului, ca şi aceasta, numai în state fără
Zidul suprachinezesc, pe care l’a ridicat Evrei­ mânile în sîn vom rămânea în pasivitate, stăpânire să poate vedea I Nu crede însă dl Vajda, că cu toată
mea întră noi şi ei, este atât de gros şi de până când Ungurii resp. partidul guverna­ Despăgubirile de până acum, constatate firea tenace a Românilor şi cu tot caracterul
înalt, încât e imposibil, ca ei să înţeleagă mental ne va face o lege electorală, care să pe cale politică, să plăteau ca de batjocură, lor etnic deosebit, dacă pasivitatea ridicată
aceea ce le strigăm noi. corăspundă gustului nostru, nu numai că nu aruncând vina în cârca elementului de apă, la rangul de teorie politică aproape nedis­
Toate cele înşirate mai sus le-am expus are nici o basă etică, dar’ înseamnă — pen­ până când exundările să ivesc sîngur nu­ cutabilă ar continua mult timp, aritmetica
pentru-ca să arăt, că Ungurii ar trebui să fie tru-ca să fiu franc, — laşitate. Tot aşa după politică şi socială a dlui Vajda ar fi departe
mai din pricina prea multor lemne, ce să
primii noştri aliaţi de luptă in contra ele­ cum laşitate este a-ţi face dependentă soartea plutesc, contrar cu concesiunea legiuită. de a fi ştiinţă exactă, şi că numărul »ştre-
mentului semit, căci din toate popoarele cari ca popor dela vre-o eventuală conflagraţiune berilor* s’ar înmulţi aşa de mult, încât pentru
locuesc în această ţearâ, Maghiarii au cel mai europeană, care poate că se va întâmpla şi Ca prilejul acesta 38 locuitori din Orâ- a face statistica lor, ar trebui degetele, nu
mare interes, ca patria aceasta comună să se poate că nu se va întâmpla ; ear’ chiar de se ştie (mai sunt încă sute de păgubiţi în celea dela o mână, ci dela o mulţime de mâni, şi
4 comune) au intentat procese ordinare la dela o infinitate de picioare ?
judecătoria cercuală prin advocatul Dr. A.
vedere social n’am fi între cei dîntâiu între cocioaba în care locueşte şi pe jos nu-s po­ Munteanu, a cărora pagubă constatată jude- V. Se pare că dl Vajda, care dacă nu
ţările Europei. dele, nici măcar ca în grajdurile străinilor, cătoreşte face multe mii cor. Aceşti păgu­ mă înşel, se dă ca teoreticianul politicei pa­
dar’ vezi că gospodina casei are braţe sănă­ sivităţii, şi-a tradus teoria prin formula «noi
Româncele sunt foarte harnice, foarte biţi sunt sătui de-a mai crede momelelor din
toase şi n’aşteaptă pe jos să se facă colb şi putem aştepta şi vom şti lupta». Cum vom
dibace, şi au o deosebită aplicare pentru anii trecuţi cu despăgubirile ca de batjocură.
a şi trântit o lipitură. lupta? Crede oare d-sa că lupta însemnează
gospodărie, dovadă mă eastra neîntrecută dela Vom vedea urmările ce să vor desvolta şi
Si ale casei mărunţişuri toate ea le a nu lupta ? Şi că individul, ca şi poporul,
ţară, adevărata gospodină, care tără să fi acelea Ia tot caşul vor arunca o lumină
coase, ea le împodobeşte şi le înfloreşte şi capătă cu atât mai excelente calităţi de lup­
învăţat în vre-o familien-schuie, fără să con- tristă asupra organelor administrative, cari
de asta n’are vreme să se dea la rele, căci, tător, cu cât renunţă mai mult la toate mij­
ouUv. hnrătărîe. Drenară mâncările lasă pradă poporul în butul asprelor prescrise
aşa de curat, aşa de gustoase şi cu atâta prea îi e dragă casa şt toţi di ci. ., j de plutire. loacele cari ar putea să-i crească şi să-i po­
tenţeze dexteritatea şi puterea de luptător?
economie, în cât nu ştiu ce străină ori ce Cam în aceleaşi raporturi de traiu era!
străin, meşteri în meşteşugul bucătăriei, i-ar şi tîrgoveaţa, ori-cum s’ar zice, vechea maha­ Nu crede d-sa, ca om de ştiinţă, că
putea ţine piept. lagioaică română. Dacă şi aceasta ar fi păstrat funcţionarea, numai funcţionarea întăreşte or­
Dar’ să nu să uite că vorbesc de ţă­ cele apucate din bătrâni, dacă industria na­ Scrisoare desohisâ ganismul? Ce s'ar alege din piciorul sau mâna,
ţională n’ar fi fost toată înlocuită cu vechi­ dl Vajda e medic, care n'ar iace am dea-
rancele gospodine, de vechile răzăşiţe (moş-
turile şi putregaiurile fabricilor streine, dacă Dini Dr. Alexandru .de Vajda-Voevod. rîndul nici o mişcare, ci ar fi lăsată în stare
nene), cari au păstrat din neam în neam
sfintele şi frumoasele obiceiuri ale ţării, şi nu bucătăria ei economicioasă n’ar fi în rea mai de înţepenire? Special în caşul în care ne
de acele femei, care cu nasul vânăt de ra­ mare parte înlocuită cu mâncările fără gust Articolul dlui Alexandru Vajda, reprodus preocupă, ce crede d-sa, de unde va căpăta
ale restaurantelor, nu ştiu zău, dacă am ve­ de»Tribuna« dinziarul «Deutsches Volksblatt, poporul român calităţile de luptător, dacă va
chiu şi cu ochii vecinie injectaţi nu mai au
dea azi aşa de multe fete bătrâne. Relele aruncă oare-care lumină asupra situaţiunii sta tot cu mânile încrucişate? Cum să ştim
decât o singură bucurie, mulţămire şi fericire
sociale de cari suferim se ţin lanţ legate politice a Românilor din Ardeal, —■ dar’ lupta, când tactica noastră politică cere să nu
nu mai au decât un singur ţel, împrejurul
unele de altele şi toate efectele dezastroase lasă în mintea cetitoriului o serie ciudată luptăm? Aceasta ar însemna o minune din
căruia îşi învîrtesc vieaţa : cârciuma.
ce desiluzionează azi pe mulţi, îşi au căuşele de nedumeriri. o miie şi una de nopţii Cum va căpăta deci,
Româncele spală groasele cămăşi şi
lor binecuvântate. De sigur, vina pentru aceste părţi puţin în urma tuturor acestora, acest bun popor
albituri de pânză şi le fac aşa de albe, că
clare, nu e pe partea cetitorului, ci mai mult român educaţie politică, fără să-şi exerciteze
şi ziua câtu-i ea de albă îşi întunecă faţa pe >Albina i. Laurenţia Gribincea. credem că cade în sarcina autorului, care drepturile politice? Nu cumva la fel, cum s'ar
lângă dînsele. Şi ele nu spală rufele nici cu n’a voit, sau n’a putut să presinte chestia crede că şi înotul poate fi învăţat pe uscat,
sodă, nici cu vre-un alt preparat chimic, ci (Va urma).
destul de limpede, pentru a fi înţeleasă de în teorie, fără să între omul în apă?...
numai cu limpedea apă de isvor; dar’ vezi
toţi. Eată în câteva cuvinte nedumeririle, cari
că minunatul meşteşug al spălatului al lor
In interesul adevărului şi a completei mi-le-a pricinuit cetirea articolului dlui Dr.
este. Românca e din cale atară curată şi în
limpeziri a chestiei pusă pe tapet de dl Vajda, Alexandru de Vajda-Voevod, şi asupra cărora
casa ei ţi-e drag să stai şi să priveşti. E mică