Page 3 - Activitatea_1901_08_34
P. 3
Nrul 34. A C T I V I T A T E A Pag. 3.
atât eu cât şi mulţi alţi cetitori nedumeriţi, De c i a r aţi une. In numărul cel mai neral. Seria tuturor scrierilor mele. 1. Micul condus de d-sa. Condiţiile au fost grele: 10
am dori să căpătăm o explicaţie cât se poate proaspet al reptilei «Gura Satului» mă văd Abcedar 18 tabele de părete 8 coroane. 2. paşi. (Durere, n’a avut acelaşi noroc ce pri
de lămurită, fiind chestiile ridicate de mare calomniat de cătră cei, cari atât de tare s’au Micul Abcedar P. I. ediţia IX. p. I. an 40 veşte resultatul duelului: ambii duelanţi au
actualitate. cufundat în noroiu, încât ar trebui să le în fii. 3. Micul Abcedar P. II. ediţia V. p. II. rămas neatinşi). In semn de recunoştinţă i-au
tindă vr’unul nu mâna, dar prăjina, pentru-ca I an 40 fii. 4. Micul Legendar P. III. ediţia
B o r s e k , August 1901. făcut apoi ovaţiuni sgomotoase... Da, da, la
să-i scoată. Pentru-ce mă calomniază? Sunt V. pentru III. şi IV. an 60 fii. 5. Exerciţii nevoie tot la noi se îndreaptă domnii pa
Ulpiu Traian Mihai.
eu funcţionar diecesan, ca astfel vieaţa mea intuitive ediţia III., p. învăţători 60 fii. 6. trioţi, tot prieteşugul nostru îl caută, căci Ro
să fie spionată de cei dela «Gura Satului», Metodul de procedere, la Abcedar, p. înv. mânul dela fire e milos. Ajută fără să aş
cari se hrănesc din blidul bisericii şi al şcoa- 40 fii. 7..Limba română (gramatică) 60 fii. tepte răsplată.
Hesboiul sud-african. lei? Nul Păcatul meu e că am descoperit 8. Economia ediţia VI. (classa IV., V., VI.)
toga, care acopere laba de cal a celor dela 40 fii. 9. Socoata, P. I. ediţia IV. 40 fii. 10. — Ce ’ţi-e Ungurul mândreţ. Un
Se zice că Krttger, în urma proclama- reptilele arădane. Pentru asta nu aştept, ca Socoata P. II. ediţia II. 40 fii. 11. Tabelele, negustor de flori artificiale din Cincibiserici,
ţiunei generalului K'tchener, ar fi trimis pu să fiu cruţat. Dar ceea-ce aştept e ca oameni măsurile şi banii, ediţia III. 12 fii. 12. Istoria s’a tot socotit cum să atragă atenţia lumii
terilor o notă, în care face apel ia conferenţa mişei ca Nicu Stejărel (Nicolae Stef, înv.) re naturală, ediţia VI. 40 fii. 13. Geografia P. 1. asupra lui. A văzut cu durere, că nu-’i ajunge
dela Haga. dactor responsabil al «Gurei Satului» să nu ediţia IV. (cl. III. şi IV.) 40 fii. 14 Istoria să umble printre cutiile cu flori, îmbrăcat în
calomnieze cu gândul, că dacă se va intenta Ungariei, ediţia II. (cl. IV. şi V.) 40 fii. 15. uniformă strălucitoare de oficer de pompieri.
E mai. mult ca sigur însă, că nu i-se
proces să se ascundă după spatele unui în Istoria Universală, (classa VI.) 40 fii. 16. Oamenii nu îl admirau. A socotit el vremea
va răspunde nimic, căci în afară de micul
văţăcel de tipografie, cu numele Sava Dămian Abcedar germân român 40 fii. 17. Istofa când să se tacă renumit. ’Şi-a ales ziua Sf.
stat olandez, nici o putere nu găseşte nece
pe care l-a înşelat să primească responsabi R-lor 60 fii. 18. Micul gratulant 60 fii. 19. Ştefan, în care avea să sune doba şi să-’l
sitatea de a interveni.
litatea în procesul intentat de dl Moldovan, Cântările Vitleemultii 20 fii. 20. învăţătură petreacă banda pompierilor la cimiter. S’a
Se svonise însă, că Ţarul Rusiei ar voi
directorul «Tribunei» din Sibiiu. despre banii noi 04 fii. îmbrăcat în uniformă cu găitane sclipitoare,
să se înţeleagă cu împăiatul Germaniei, pen
Şi ceea ce aştept e, ca la rîndul seu, /. Tuducescu, şi-a legat un ştergar la gât, ca sângele să nu
tru a pune capăt acestui nenorocit răsboiu.
Russu Sirianul, care văd că umple coloanele înv. în Lipova. murdărească gulerul aurit şi — s’a puscat
Se mai spune chiar, că fiind în Paris, şi ale «Gurei Satului», să nu se ascundă la drept în cap. — Şi în ziua Sf. Ştefan l-au
va primi în audienţă pe preşedintele Trans- spatele altui tipograf (M. Dop), cum a tăcufi-o — Prinţul de coroană al Rom â aşezat la cele eterne, unde nu o să-’l mai
vaalului, care-i va expune cum stă situaţiu-
în procesul ce i-s’a intentat de dl Lazar Tri- niei. Alteţa Sa Ferdinand, însoţit de ge persecute ideea lăloşeniei. A lăsat o mulţime
nea în Africa de sud.
tranu, coreferent şcolar în Sibiiu. Căci uite, neralul Robescu şi de majorul Demetrescu de scrisori, în care făcea disposiţii cine să ia
E mai mult ca sigur însă, că dacă nici Ruşilor şi Stefilor, un episcop Goldiş ori o va asista, la manevrele mari ale armatei parte la înmormântare, pe cari strade să
aceste svonuri nu se vor îndeplini, apoi va nană Sofie vă poate chema chiar şi la masă noastre. treacă cu conductul, cum să fie paradaşi ce
trece multă vreme până să se pună capăt drept răsplată pentru-că împroşcaţi cu mo peatră la căpătâiu să facă atent călătorul că
răsboiului sud-african. cirlă, dar lumea cinstită nu vă poate consi — 1lela oficiul postai. Pe basa dispo- acolo zace — un pompier;
dera de cât de nişte părăsiţi ai presei, care siţiunii luate de ministrul de comerciu sub
Exposiţie de tâlhari şi crim i
mai aveţi la activul vostru şi înstrăinare de Nr. 34342, cu începere dela 18 August
NOUTĂTI bani publici. oficiul postai şi telegrafic în zilele de Dumi nali. Diiecţiunea exposiţiei pan-americane
din Buffalo, a publicat în ziare următorul
t
A r a d , 27 August 1901. necă, la Anul-Nou, a doua zi de Paşti, Joia anunţ: Se caută hoţi de bănci, falsificatori,
mare (Ispas), Joia verde, a doua zi de Ru pungaşi de buzunare, hoţi de strade prin
— O ordinaţiune salutară. Cetim în Emanuil Măglaşiu. cipale, cavaleri de industrie şi escroci, în
sălii, în ziua primă şi a doua a sărbătorilor
• Drapelul»: In luna lui Martie a. c. a înaintat fine delicvenţi de ori-ce fel, cari să aibă
Crăciunului, cum şi în cele două sărbători
reuniunea agricolă tran-.ilvăneană ministrului — Obrăznicie. Primarul din Căstău, un record; asasinii sunt preferaţi. Posiţiune
naţionale (11 April şi 20 August) va ţinea
de honvezi o petiţiune, în care cere conce- Niculau Dănilescu, să plânge, că învăţătorul sigură. După-cum îşi poate ori-cine închi
diarea soldaţilor pe timpul secerişului. Mi de acolo George Dăniil, care solicitat de cl.i- ore de oficiu dela 81/2—-lU/a înainte de pui, ofertele au plouat de prin toate părţile
amiaz, ear’ după amiaz birourile vor fi în şi direcţiunea exposiţiei n’a avut decât
nistrul a lansat acuma o ordinaţiune, în sensul caşii din Orăştie a retuşat primirea „Acti
chise. Orele de oficiu pentru telegraf şi tele munca de-a alege. Toţi aceia, cari au putut
căreia începând cu anul viitor toţi soldaţii vităţii", şi acuira în mod necinstit foaia dîn- să probeze, că au comis cele mai îngro
fon rămân aceleaşi ta până acum.
agricultori au să fie concediaţi pe timpul dela sului, prin aceea că trimite la cancelaria co zitoare asasinate, au fost asiguraţi pen
1 — 15 August. Pentru evitarea abtisurilor munală după ea, scurtând astfel pe abonen- tru 15 dolari pe săptămână. Asasinii mai
însă ministrul dispune, că autorităţile politice tul nostru in dreptul său. La o astfel de — Demonstraţie croată contra dra mici primesc un salar de 10 dolari pe săptă
pelului unguresc. In oraşul litoral Zengg, mână. Printre concurenţii mai de seamă
să adeverească că soldatul concediat într’a- procedere totuşi trebue o măsură bună de
a sosit în ziua de 18 August vaporul »Vele- se află faimosul bandit Willio Canlan, care
devăr a săvîrşit lucrul de câmp. — Ordi- obrăznicie, care îşi va fi însuşit-o dela oare la Chicago a furat dela Ovrin W. Potter
naţiunea aceasta foarte salutară o salutăm şi care clicaş de profesie. Administraţia. bit« al societăţii de navigaţie croato-ungare. bijuterii în valoare de 20 mii de dolari,
Vaporul era din incidentul aniversării Maj.
noi cu bucurie, căci vine într’ajutor agricul furt descris admirabil într’un roman de
Sale împodobit, cu drapeluri, între cari pe d-ra Gertruda Potter Danielis, fiica pun-
torilor noştri, cari în acel timp plătesc din — Cununie. Dl Augustin Dima şi
greu lucrători străini, pe când ficiorii lor perd Domnişoara Mărioara Dima îşi vor celebra catartul dinainte era un drapel unguresc. găşitului. Un celebru rău făcător cunoscut
Atunci s’au presentat la căpitanul portului sub numele de Mickey Mack, şi care a
timpul pe câmpul de exerciţii. Totuşi credem cununia în biserica gr.-or din Huniedoara avut diferite ciocniri cu poliţia, s’a presin-
patru cetăţeni de acolo, cerând îndepărtarea
că această dispoşiţiune va trebui să sufere o Joi în 16/29 August 1901, la 4 ore p. m. tat la concurs şi a fost primit, dar’ în urmă
acestui drapel, căci alt-fel se vor face de
mică schimbare, căci timpul secerişului pe la din «modestie» s’a retras. Michael Flynn,
monstraţii. Căpitanul i-a refusat. Pe la orele un domn, care a ucis doi ofiţeri poştali’
noi cade deja la începutul lui Iulie, iar' in — Reuniunea fem eilor române
II însă stîrnindu-se un vânt, căpitanul vapo pentru-că aceştia au avut curagiul să-’i spue,’
Ardeal pe la mijlocul lui Iulie. din Blaj învită la Serata musicală
rului a strîns toate drapelele. La 20 August că desface scrisorile de valoare şi fură
declamatorică-teatrală ce să va ţinea Dumi conţinutul, a fost de asemenea înscris.James
numitul vapor a întrat în port cu aceleaşi
— Administraţie comitatensă m i- necă la 1 Septemvrie n. 1901 în sala otelu Waston, un cunoscut spărgător de case de
drapele. Atunci însă era adunată pe ţărm o
serabilă. Sunt aproape trei ani, de când lui «Univers». bani, face de asemenea parte din nobila
mulţime de oameni, cari au făcut demonstraţii societate. E l ara ta publicului cum a spart
membrul adunării municipale şi orăşeneşti, dl Programa: 1. «Comoara», piesă într’un
ostile contra drapelului unguresc. S’a pornit cassele de bani din Middelburg, Jefferson,
Dr. Aurel Muntean a interpelat la locurile act, prelucrată de N. Băiaş. 2. «Ilustraţiunea
cercetare în potriva căpitanului de port, pe Coqueland, Mainesoille, Jackson, Decatur,
competente în rînduri despre starea proastă română», R. Carasz, pian exec. de dşoara Meadville, Streatar şi Cochapee. ( Poate
motiv, că nu a procedat destul de energic.
şi scandaloasă a podului comitatens din mij Cornelia Deac. 3. «Regina Ostrogoţilor», de dela James Waston a luat instrucţie
locul oraşului' Orăştia, strada Bereriei, care Coşbuc. Dşoara Silv. Negruţiu. 4. «Duet», şi hoţul, care a tăiat ţîţînele de oţel
joacă ca iţele, când treci cu picioarele, ear Sopran şi Alt. Dşoarele Irina şi Valeria — Curat ca într’o pădure. I-a venit cu firezul dela pinca din cassina
când trec trăsurile joacă podelele ca popicele Muntean. 5. «Prima rochie lungă», de I. pofta unui biet pâpucar din Papa, să vadă română din Orăştie şi a furat în
restimp de 6* luni banii). Direcţiunea
la chiuă. Vulcan predată de dşoara Cornelia Chirilâ şi el capitala ţării, despre a cărei minunăţii exposiţiei a asigurat pe aceşti rău făcători
Atât vicecomitele cât şi primarul ora 6. «Rapsodiă Română», de A. Sequens, pian. atâta trimbiţă fraţii lui. Şi-a ales ziua Sf. şi criminali de protecţiunea sa.
şului a promis înzadar repararea acelui pod, Dşoara Eug. Deac. 7. «La sate», piesă în Ştefan, zi de recreaţie şi a umblat omul
căci până azi nu s’a făcut nimic. Acum al tr’un act de M. K. localisată de S. F. N. toată ziulica holbându-se în dreapta, în stânga. C o n c u r s e .
doilea pod (strada Căstăului) stă să se dă- După producţiune urmează dans. Seara obosit rupt, l-a apucat aproape de Vâ-
rîme. Oare pentru ce avem administraţie aşa rosliget. Ce s’a gândit omul să se odihnească Din fundaţiunea »Cercul Orăştie*. Un
de negligentâ ? Dacă în cel mai scurt termin — Tabele de părete. Prospect. «Ta puţin. Ca odihna deplină să-i fie, s’a desbrăcat stipendiu de 80 cor., la care pot concurge
nu se vor dispune cele de lipsă, suntem si belele de părete» ilustrate cu icoane, în 2 şi desculţat şi punându-’şi hainele căpătâiu numai studenţi români gr.-cat. cari cerce
liţi a face arătare la minister. colori, aşa că pe fiecare Tabelă, «noul sunet» s’a dat dorului. Când s’a trezit cu spaimă a tează gimnasiul gr.-cat. din Blaj ori vre-o
araHfmip rlraoGi-l ---------- î : ««uoouţ» lll
adecă litera nedesvoltata şt neînvăţaţa,^ este C o n s t a t a t p a fc rio tu iţ ttt t»u p u t U l t% i C u i a s li ld l vre-una din comunele următoare ale cercului
— Comitetul clubului eercual elec desemnată cu roşu, întocmite de subsrcrisuf îrnbrăcat ca Adatn în raiu. Toate hainele, Orăştie, şi anume : Şibot, Orăştioara de jos,
toral săsesc din Orăştie s’a constituit la au apărut în a IlI-a ediţie. Seria întreagă banii, păpucii şi pălăria i-le-a furat. — Ce Balomir, Binţinţ, Beriu, Cioara, Vinerea, Orăş-
putea face? Aşa cum era în cel mai strict tioara-de-sus, Grid, Ghialmat, Căstău, Dâncu-
23 c. alegând de preşedinte pe Dl Dr. Victor 18 Tabele împreună cu «Metodul de pro mic, Ocolişul-mic, Toltia-mică, Costeşti, Cugir,
Markovinovich, ear’ de secretar pe Dl Dr. cedere», costă: 8 coroane. Pentru orientare neglige, s’a dus la poliţie, unde l-au sălăşluit eledinţi, Ludeşti, Măgura, Mărtineşti, Bucium,
Eduard Antoni. On Public şi a On. colegi învăţători, consta- până îi vor trimite bani de acasă, să-’şi cum Dâncu-mare, Toltia-mare, Spini, Pricaz, Petri-
tez, că aceste «Tabele» sunt recomandate pere haine. niu, Pişchinţ, Repas, Romos, Romoşel, Sibi-
— Rectificare. In direcţiunea institutu de Ven. Consisforiu din Arad, pentru şelul-vechin, Sereca, Tămăşeasa, Tărtăria, Tur-
daş, Turmaş, Vaideiu şi Simeria. Cererile să
lui «Dacia» a fost ales şi Dl Nicolae Pârău, şcoalele poporale din diecesă, şi apreţiate — Duel între ziarişti maghiari. Zi
fie instruite ca cele pentru stipendiile Şu-
edificator în Orăştie. de On. «Academie Română», prin următoarea lele trecute s’a pus sfîrşit prin duel unei certe luţane.
scrisoare, ce las să urmeze: Domnule 1 lungi iscate între redacţiile foilor maghiare
— „Gura Satului“ — Rotata satu Academia Română a primit cu deosebită din Oradea-mare «Nagyvârad» şi «Szabad- Din fundaţiunea »David Br. Urs«. Două
lui. In nrul ultim al pocitei şi jelnicei foi plăcere exemplarele din a doua ediţiune a sâg». Mai curios e că în această afacere în stipendii de câte 200 cor. Concurenţii au să
dovedească cu carte de botez, că sunt gr.-cat.
«Gura Satului», redacţia numitului canal de «Tabelelor pentru şcoalele poporale» în curcată redacţia dela «Nagyvârad» a fost si
născuţi în vre-una din comunele arondate în
scurgere al murdăriilor, se năpusteşte şi asu tocmite de Domnia Voastră. Lucrarea ce lită să roage d’a lua asupra sa aplanarea comitatele Făgăraş, Sibiiu şi Hunedoara, cu
pra persoanei editorului şi redactorului aces aţi făcut este vrednică de toată lauda. Ea chestiei pe şef-redactorul «Vulturului», dl atestat medical, că sunt deplin sănătoşi, cu
tei foi. Că cine îşi ia impertinenţa să ne a- corespunde unei necesităţi reale şi va aduce Iustin Ardelean (ca p’un specialist în chestii atestate de frecuentare, că sunt şcolari în
tace într’un chip aşa de obraznic se vede mari foloase. Vă exprimăm deci în numele cavalereşti), tocmai p’acela, pe care cu câţiva prima clasă a gimnasiului gr.-cat. din Blaj,
ear’ fetele în a V. clasă a şcoalei de fetiţe
destul de lămurit din următoarea declaraţie, Academie: mulţumirile sale pentru trimi ani mai nainte din prilegiul proceselor ce i-se
din Blaj, şi că au purtare morală bună şi fac
pe care ne-o trimite dl Emanuil Măglaşiu, ca terea seriei complete a acelor «Tabele» intentaseră pentru «agitaţie» comisă prin pu
progres în studii, şi că sunt sau pot fi sus-
lomniat şi dînsul de cei cari azi se susţin pentru biblioteca sa şi Vă rugăm să primiţi blicarea unor versuri, îl huliseră în fel şi cepnţi în seminarul junimii române gr.-cat.,
dela foaia, pentru care d-sa a suferit chiar şi încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni. chip. Domnul Ardelean a şi reuşit să apla ear’ fetele în internatul de fetiţe din Blaj.
temniţă de stat. Eată-o: iciişi) Preşedintele.... şi Secretarul Ge neze afacerea încurcată prin duel pe pistoale