Page 2 - Activitatea_1901_09_35

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 35.

pretind datorinţele şi interesele noastre îndată ce sunt presenţi 100 din 411 deputaţi. nu a putut comite nici un păcat, fiind-că formule scurte şi precise, care să dirigeze
şi interesele bine pricepute ale patriei Aşi înţelege pasivitate şi în caşul acela, dacă nici-când nu a existat nici pasivitatea parla­ cursul vieţii ca o cheie, ce pune un meca­
alegătorii români din cercurile electorale mentară nici solidaritate naţională. nism întreg în mişcare. Cultul vorbelor şi
comune, care numai atunci va fi tare şi frazele bombastice pot să fie numai ofense
curat româneşti ar putea prin abstinenţă ză­ Dacă cu toate acestea vin bărbaţi fruntaşi
puternică, când toate naţionalităţile vor fi pentru patrioţii adevăraţi, cari nu-’şi uită
dărnici ori-ce alegere de deputat şi astlel şi pe basa unor concluse aduse într’un con- nici-odată de datorinţa de obşte şi cari poate
îndestulite fi se vor simţi fericite în ar putea ajunge cel puţin la atâta, ca cer­ venticol ţinut în Cluj, proclamă cu gravitate, au bătut multe lupte în tăcere de care nu
sînul ei. curile electorale româneşti să nu aibă repre- că poporul român persistă şi pe viitoriu pe ştie nimenea nimic.
>
Sunt mult pentru idei noue, dar’ ce
Prin representantul nostru dietal sentanţi în parlament. Dar’ constituţia Un­ lângă pasivitate (? ?), devine chestia curat ri­
spune dl Scurtu în articolii lui nu sunt
trebue să se convingă parlamentul nos­ gariei spune, că dacă din ori care cerc elec­ dicolă, şi nu numai din motivul, că se îm­ lucruri neştiute, plus că multe din vederile
toral, un singur alegător candidează o persoană bracă în haina adevărului o minciună politică
tru, că atunci când reclamăm noi drep­ şi părerile dînsului se nimeresc ca nuca de
oare-care de deputat şi dacă la alegerea de- din cele mai grosolane, ci şi pentru aceea, părete. Mai mult insă ca idea îmi place
turile noastre nu suntem iridentifii, nu
fiptă nu se presentă un contra candidat, fiind-că după cum voiu arăta mai jos, nu omul activ şi muncitor, căci numai dînsul e
gravităm în afară, ci pretindem împli­ atunci singurul candidat se declară de ales conventicole au să decidă asupra sorţii noastre, un factor real, pe când ori-ce idee, fie cât
de bună şi de mare, nu e o realitate.
nirea unui postulat indispensabil a con­ chiar şi în caşul dacă la alegere nu s’a pre- ci avem noi pentru acestea un alt for.
De acum înainte să nizuim ca vorba
solidării adevărate fi reale a statului sentat nici un alegător; ear’ cercul electoral Dacă după cele expuse, de pasivitate să devie tot mai mult o putere productivă,
nostru. respectiv de jure trebue să fie privit ca având nu poate fi vorba, ne mai stau deschise două şi în tot ce să scrie şi să zice să se aşeze
representant în parlament. căi : activitatea parlamentară, ori revoluţia. succesiv sîmburele faptei positive....
Alegere de deputat se întâmplă deci Cu toţii bine ştim, că de revoluţie nici A bătut ceasul să trecem odată dela
PASIVITATE sau ACTIVITATE? în fie-care cerc electoral românesc, chiar şi vorbă nu poate fi, din o miie de cause, pe vorbă la fapt.
II.
de atunci, când alegătorii români s’ar abţinea cari nu le voiu înşira aici, fiind-că nu voesc „Vom Vater hab ich die Statur
D r E ugen de L em ^nyi. dela alegeri, căci în fie-care -cerc se află, nu să mi-se reproşeze din nou că-mi bat joc de Des Lebens ernstes Fuhren,
numai câţiva, dar’ mulţi indivizi străini’şi »gloria trecutului*. Rămâne deci, ca ultim Vom Mutterchen die Frohnatur,
Die Lust zum fabulieren."
XII. români, cari îi fac guvernului plăcerea de a mod de luptă, numai activitatea parlamentară 1
candida o persoană plăcută partidului guver­ Mai sus am accentuat, că după cum Dl Scuitu ne dă un tablou al tinerimii
Dacă ne simţim neîndreptăţiti prin ac­ văzut printr’un »chiob sufletesc*, cât se poate
namental. stau lucrurile astăzi, nu vom putea alege nici
tuala lege electorală, nu avem să ne busumflăm de superficial, fără să între in vre o analisă
Dar’ abstrăgând dela cele expuse, aşi jumătate din deputaţii câţi ne-ar compete psihologică. Dânsul constată intr’adevăr multe
şi să ne aşezăm la o parte punând mânile
înţelege pasivitatea politică — nu ca armă, după cercurile electorale în cari suntem în rele, fără să ne vorbească de originea lor,
în sin, pentru-că aceasta purtare a noastră
ci ca expresiunea unei consecuenţe deamnă majoritate covârşitoare. Aceasta nu numai cu toate-câ într’un loc e atât de adânc, de
nu impune nimănui, şi nici nu ne poate ajuta vorbeşte chiar de »causa căuşelor*. Dacă
de o causă mai bună, — în caşul când noi din causă, că censul electoral pentru Tran­
nimica. Românii ne-am abţinea dela exerciarea drep­ vrei să faci analisă morală, fisică şi intelec­
Partidul guvernamental ar fi prost, dacă silvania este ioarte înalt, dar’ mai cu seamă tuală a tinerimii, apoi trebue să pui cestiunea
tului electoral atât activ cât şi pasiv. Dar’ ce din causă, că în urma lipsei totale de orga­ dela început pe alt punct de vedere. Sclim-
fără nici o silă ar schimba în defavorul său
vedem ? Alegătorii români din toate cercurile nisaţiune, de care sufere partidul naţional, puşul de unde trebue firele legate, e în casa
legea electorală existentă.
electorale merg la urnă cu droaia şi votează listele electorale, întru cât ne privesc pe noi, părintească de căutat.
Nu e prost cine mănâncă şepte pite, Noi nu suntem atât de fericiţi ca poe­
pentru candidatul guvernamental, zi: semit
ci e prost cine le dă, — vorba Românului sunt negligiate cu desăvârşire. tul care a scris strofa pusă ca moto în frun­
sau filosemit. In ultimii 20 ani poporul nostru a îna­
— şi din acest proverb, cu toate că .Tri­ tea ardeiului, de-a eredita şi dela tata şi dela
Ce priveşte iarăşi dreptul electorat pasiv, intat în privinţa economică în măsură consi mama calităţi atât de armonice. Viaţa noas­
buna Poporului* e atât de amabilă, încât
sau dreptul de a putea fi ales deputat, încă tră e o viaţă contrazicătoare. Dela tata, care
îmi deneagă ori-ce judecată logică, cutez a derabilă. Avem astăzi mii şi mii de bărbaţi,
nu stăm mai bine; avem astăzi deputaţi trebue să se lupte atât amar de vreme până
trage conclusiunea, că : prost ar fi partidul cari plătesc darea de stat recerută pentru îşi asigură un post de traiu, moştenim un
români mulţişori, cari deşi cu toţii sunt exerciarea dreptului electoral activ, şi cari
liberal dacă nu ar mânca cele 7 pite pe cari sânge obosit, îndoiala vieţii, energii reduse,
membri ai partidului liberal (va să zică, nu cu toate acestea nu sunt consemnaţi în lis­
i-le dă partidul naţional român. numai că au desconsiderat conclusele con- dela mama, care stă naivă la treapta lumii,
A se busumfla şi supăra nu însemnează tele electorale, ear’ cine nu este introdus în moştenim un optimism uşurel, o voinţă ar­
ierenţelor naţionale, dar’ au mai comis şi zătoare după viaţă, dorul de fericire. Aşa ne
a face politică şi nu însemnează a lupta. listele electorale nu poate avea drept de vot
un alt păcat, au intrat în rîndurile duşmanilor nici atunci dacă ar plăti dare anuală un mi­ naştem noi ca copiii dualistici unor legături
Dacă voim să ajungem la ameliorarea situa- de vieţi abnorme, copiii cari au o voinţă
noştri), cu toate acestea se bucură de cea lion de florini.
ţiunei în care ne aflăm astăzi, dacă voim mai mare vază. Faţă de aceste stări este, mare cătră tot ce priveşte viaţa, dar’ voinţa
să forţăm schimbarea unor legi cari sunt aşa cred, la loc întrebarea, că ce sancţiune E foarte trist că stă lucrul astfel, dar’ aceasta e atacată de scepticism şi lipsită de
foarte nefavorabile pentru noi, trebue să trebue să ne călcăm pe inimă şi să recunoaştem, energie.
au conclusele conterenţei naţionale şi ce are că la toate acestea noi suntem de vină, resp. Pe lângă asta moştenim încă de regulă
creăm prin acţiunea noastră asttel de împre­
să se întâmple cu acei Români, cari descon­ bărbaţii aceia, în cari noi ni-am pus toată dela părinţii noştri sărăcia, acea apariţie tristă
jurări, a căror forţă să fie în stare a tulbura care ne înmoaie de vreme şi ne face obo­
siderând conclusele conferenţelor naţionale încrederea. înţeleg foarte bine, că după în­
apele politicei regatului ungar. siţi. Mă mir mult că nu a răsărit o tineri­
aleargă la urnă pentru-ca să-şi dee votul cordarea colosală a puterilor intelectuale, mo­
Aceasta este posibil pe două căi: pe me mai prăpădită şi măi urîtă din căsătoriile
pentru vre-un candidat străin sau român, şi rale şi materiale, pe cari ni-le-a causat ultimul noasrre burgheze şi ţărăneşti, unde e atât de
cale legală şi pe cale ilegală. Calea legală
la ce tratament au să fie supuşi acei Români, memorand cu toate urmările sale funeste, a puţină iubire mândră şi patimă nobilă, unde
poate fi într’un stat constituţional numai şi
cari desconsiderând disposiţiunile programului trebuit să urmeze reacţiunea, a trebuit să ur­ e traiul atât de trudit şi de monoton.
numai lupta parlamentară, calea nelegală ar La noi nu s’au realisat vorbele france
naţional candidează pentru deputăţie? meze o oboseală generală şi un dor de
fi revoluţiunea. zului »că fata unei mame sărace devine o-
Zace în natura lucrului, că conclusele odihnă. înţelegeam deci, dacă în timp de un
Pasivitatea parlamentară numai atunci cocotă, ear’ fiiul unui tată slab, un sinucigaş».
conferenţei naţionale nu pot să aibă sancţiune an ori doi, ori trei, după agraţiarea celor In sângele acela obosit, care-1 moşte­
ar putea fi privită de cale pe cate ara putea legală, din simplul motiv, că conferenţa na­ judecaţi în procesul memorandului, nu se nim dela tatăl nostru, zace încă şi un rest
ajunge la realisarea aspiraţiunilor noastre na­
ţională nu este corporaţiune legislativă ; dar’ făcea nimica ; dar’ ca timp de şepte ani să de iobăgie. Dela anul revoluţiei încoace sunt
ţionale, dacă prin abstinenţă s ar putea ză­ însă pe-alocurea la Români semnele unui
dacă am avea cât de cât o organisaţiune de nu se facă absolut nimica, asta nu o pot în­
dărnici ori-ce lucrare a parlamentului ungar, mers înainte de remarcat. Toată naţiunea
dai Doamne, atunci acele concluse s'ar putea ţelege, căci aici nu mai este dor de odihnă,
prin urmare s’ar putea împedeca votarea noastră începe tot mai mult să se tămâ-
înzestra cu o sancţiune socială zdrobitoare
parlamentară a budgetului şi a contingentului motivat prin legile psychologice şi fisiologice, duiască, de primele sforţări a avântului nos­
pentru ori-care Român, care ar cuteza a co­ ci este curat lene şi indolenţă. tru naţional şi cultural. Când va fi acest pro­
de recruţi, fără de cari guvern ungar nu
mite păcate naţionale. Dacă cercurile noastre normative timp ces pe sfîrşite va sta şi tinerimea mai fru­
poate exista. Dacă am putea noi lace aceasta moasă înaintea noastră, ca o holdă tinără şi
Boycotul social şi economic ar trebui de şepte ani nu făceau nimica alta, decât
prin pasivitate parlamentară, atunci aşi înţe­ verde, plină de puteri, unde viaţa creşte şi
Să fie pedeapsa acestor fel de oameni. controlau listele electorale, veghiau să nu fie
lege şi eu rostul acestei tactice ; dar’ camera sue tot mai mult în spice făloase...
Societatea română, opiniunea publică lăsat afară din ele nici un alegătoriu român,
deputaţilor poate să aducă hotărîri valabile Borsec, August ipor. JJ. T. M ih a iu .
română, ar trebui să fie controlorul natural şi astfel ţineau în evidenţă alegătorii români:
al conduitei naţionale a fie-cărui Român, şi făceau totuşi ceva, şi aveau titlul de drept (Va urma.)
după zimbetul obosit al femeii tinere, soţia acest for ar avea să nimicească cu afurisenia
la recunoştinţa noastră. Dar’ aşa ? ? La ce
unui bărbat moşneag pe lângă cele 18 pri­ sa ori-care fiinţă română, care cutează să pă-
să mai vorbim însă de aceea ce nu a fost
măveri ale ei ? Şi suferinţa asta e răsplata ei, cătuiască în contra programului naţional. Căsătoria preoţilor de mir.
şi putea să fie? . . .
că s’a gândit totdeauna ideal, că a visat des­ Nu vorbesc de alegători, cari în urma
pre o lume ideală, că şi-a îngrămădit în inimă lipsei totale de organisaţiune sunt mânaţi la Replică la respnnsol publicat in „Telegraful
un tesaur scump de simţăminte curate, de o urnă ca oile la ocol; dar’ vorbesc de oameni Român11 Nr. 90 din annl curent.
dragoste ideală pe seama unui bărbat pe care cari s’au folosit de dreptul electoral pasiv Tinerimea.
De M an a sie Ia r, preot.
ea ar fi voit să şi-I aleagă... punându-se în candidaţie pentru vre-un
O, idealizmul e o idee nebună răsărită mandat de deputat dietal. Răspuns la cei cinci articoli din < Tribuna», Am cetit cu cuvenita luare aminte răs­
în creerii unui înţelept, e o idee înţeleaptă Ce se întâmplă cu aceşti bărbaţi ? Nu şerifi de dl lo a n Scurtu. punsul pe care *Un preot văduv» îl dă la
răsărită în creerii unui nebun. E o beutură numai nimica, dar’ ei să bucură în tot locul I. tratatul meu întitulat: «Căsătoria preoţilor de
dulce, vrăjitoare... o goleşti, adormi fericit şi unde ajung, de primirea cea mai călduroasă „Worte sind nur blinde Schiisse, mir», publicat în nrii 31, 32 şi 33 ai foii
visezi dulce, dulce, dar când te trezeşti apoi şi de o vază mai mult de cât alţi bărbaţi, Etwas Lârm u. etwas Dampf, «Activitatea».
Thaten aber sind die TrefFer
realitatea îţi stă la căpătâiu şi-ţi strigă în tot atât de inteligenţi şi capabili, cari însă In des Volkes Daseinskampf1! Sincer mărturisesc, că partea principială
urechi cu glasul seu dulceag: ţin morţiş la conclusele conferenţelor naţionale. Dl Scurtu nu e desigur omul posac, a răspunsului m’a îmbucurat foarte, ear par­
— Plata, domnule, plata! Eu sunt d. e. cu desăvârşire convins, că dacă la care trebue să-’i scoţi vorba cu clfeştele tea personală m’a mâhnit până în adâncul
Şi-apoi te pui şi-i plăteşti: îi dai iluzii Dr. Nicolae Şerban de Voila s’ar opri astăzi din gură. Dînsul are buzunarele totdeauna inimii.
pline de cuvinte, dar’ dacă aduni tot belşu­
după iluzii, nădejdi dragi, visări dulci, îi dai cu trăsura lui cu 5 cai înaintea casei Dlui Reflexiunile mele la acel răspuns cu 2
gul acesta de vorbe într’un ciur pentru a-1
nevinovăţia neştiinţei, credinţa copilăriei... dar Dr. Ioan Raţiu, sau a ori şi cărui alt fruntaş vântura, rămâi pe urmă amăgit, numai cu feţe sunt următoarele:
realitatea e un moloh nesăturat, tot mai multe român s’ar bucura de o primire cu mutl puţine grăunţe în palmă. Iubesc pe dl Scurtu, Nu am zis că toţi preoţii văduvi au
cere. Te urmăreşte viaţa întreagă şi viaţa în­ mai călduroasă şi mai distinsă, de cât aceea dar’ are şi el un cusur. Dînsul e pesimistul găzdoi de «talia» găzdoaiei mele, după-cum
treagă îţi strigă în urechi: de care aşi avea eu 'parte dacă mi-aşi per­ presentului şi-al faptei, şi optimistul graiului autorul răspunsului afirmă că eu aşi fi zis,
şi-al discuţiei, clopotarul vioiu al parolei, prin
— Plata, domnule, plata I mite să-i fac visită. care ajunge involutar cioclul ideii positive... ci am zis şi zic totdeauna, că preotul văduv
Nu, dragă prietină, nu-ţi face iluzii de­ A fost un timp, — sunt numai câţiva Vreau să cred că noi toţi avem lipsă căutând găzdoaie de regulă dă de femei cu
şarte 1 Nu alerga după durere, te va ajunge ani de atunci, — când eu, deşi eram bine de vorbe cât se poate de puţine. Ce-’i prea năravuri urîte, cu trecut şi cu present foarte
ea şi aşa mai curând decât ai aştepta... Nu, cunoscut cu Dr. Şerban, în idealismul meu mult e prea mult, de-ar fi chiar varză şi plăcinte. ruşinător şi compromiţător.
voi n’aveţi dreptul să iubiţi liber pe bărbatul prost evitam ori-ce convenire cu el, pe simplul Ştim cu toţii că la început a fost cuvântul, Nu am învinuit cu purtare imorală şi
acum trebue să avem de grije ca să nu
ales de voi, aveţi numai dreptul să-l iubiţi pe motiv, că el a spart solidaritatea noţională cu fapte scandaloase pe toţi preoţii cari sunt
rămână până în urmă tot numai cuvântul.
bărbatul care vă cere mâna. şi a desconsiderat conclusele conferenţei na­ Aceasta să va putea atunci, când nu ne-om avizaţi la găzdoi dintre femeile cele mai de
Sirius. ţionale dela 1881. Astăzi fireşte că judec mai răci gura de a surda, şi vom căuta a jos, precum autorul afirmă în pasagiul al trei­
alttel; astăzi zic, că Şerban nu a comis şi vorbi numai atâta, cât trebue, în felul unor lea al răspunsului seu că eu aşi fi zis, ci atn