Page 3 - Activitatea_1901_09_35
P. 3

Nrul  35.                                                                ACTIVITATEA                                                                       Pag.  3.


         zis  şi  zic  totdeauna,  că  preotul  văduv,  nea-  precum  de  uşor  dă  sfaturi  şi  învăţături  auto­ «Dle  candidat!  Contracandidatul  mi-a  promis   N0UTĂTI
         vând  încotro,  e  silit  a  face  tîrg  cu  o  femee  rul  răspunsului.             atâta  dacă  voiu  lucra  pentru  el,  dacă  d-ta
         care  are  trecut  şi  present  foarte compromiţă­  Dacă  autorul răspunsului ca preot văduv   dai  cu  500  mai  mult,  haida  de,  voiu  lucra
         tor  şi  ruşinâtor.                        n’a  experiat  că  sunt  femei  bătrâne,  cu  faţă   pentru  d-ta  şi  vei  reuşi  la  sigur».
                                                                                                   Aşa  se  răstălmăceşte  conclusul  parti­  —    P ereg rin a ju l la  m ăn ăstirea M o-
              Scriind  că  preotul,  respective  preoţii  ca  de  sfânt,  dar’  pentru  aceea  totodată  şi   dului  nostru  naţional  privitor  la  pasivitate  şi  doş-B odrog   de  lângă  Arad  din  an  în  an
         văduvi  păţesc  cu  găzdoile  aşa  precum  eu  în  beţive  şi  hoaţe,  atunci  cu  drept  cuvânt  să  aşa  se  lucră  în  era  noului  sistem  politic  al  ia  proporţii  tot  mai  mari,  ceea-ce  e  foarte
         nrul  31  al  «Activităţii»  am  descris şi ceea-ce  poate  număra  între  acei  prea  puţini,  ba  la  lui  Mangra  şi  ortacii.  îmbucurător.  La  Schimbarea  la  faţă  au  pe­
         aşi  putea  dovedi  în  modul  cel  mai  eclatant,  număr  aproape  disparenţi preoţi  văduvi,  cari              Delamuriş.    regrinat  la  mănăstirea  numită  vre-o 3000, ear
                                                                                                                                         în  ziua  de  Sf.  Mărie  şi  în  ajun  au fost  vre-o
         nu  am  înţeles  fără  excepţiune  pe  toţi  preoţii  pot  arăta  că  în  privinţa  găzdoaei  îşi  petrec
                                                                                                                                         12  mii,  deşi  mai  ales  în  ajun  a  plouat,  aşa
         văduvi,  ci  am  înţeles  numai  pe  preoţii  cari  vieaţa  conform  prescriselor  canonice.  Pentru  meseriaşii noştri,        că  deabia  s’au  putut  afla  adăposturi  prin  sa­
         au  nenorocirea  de  a  fi  siliţi a  face  tîig  cu fe­                                                                       tele  învecinate,  precum  şi  la  mănăstirea  si­
                                                                      (Va  urma).
         mei  de  cele  mai de jos.  Gândesc că mă crede                                                                                tuată  în  mijlocul  unei  lunci  întinse.  Din  Şi-
                                                                                                   Inspectorul  învăţământului  industrial  la  ria  preotul  Măeruşan  a  sosit  cu  vre-o  trei
         fiecare  onorabil  cetitor  când  zic  că  sunt  şi
                                                                                              ministerul  instrucţiunii  publice  şi  cultelor din  sute,  din  Micălaca  au  sosit  tot  pe  jos  vre-o
         de  acei  nenorociţi  preoţi  văduvi.                                                România,  dl  G.  Hazu,  ne  pune în  vedere, că  sută  şi  50,  ear  din  Jăbar  de  lângă  Lugoj
              Ca  dovadă în privinţa aceasta, cu adâncă   Zăpăceală  electorală.              cu  începere  din  1  Sept.  a.  c.  se  vor  înfiinţa  harnicul  preot  Nicorescu  a  bătut  drumul  cel
         mâhnire  mă  aduc  pe  mine  însumi,  care  am                                       prin  dl  ministru  al  cultelor  vre-o  40  scoale  lung  cu  peste  100  peregrini.  Dintre  ei  s’au
         avut  mari  şi  multe  năcazuri  cu  găzdoile,  ce­            A ra d,  21  August  1901.  de  meseriaşi,  aşezate  în  diferite  localităţi  din  spovedit  şi  cuminecat  la  vre-o  miie  de  inşi.
         ea-ce  se  poate  deduce  cu  siguritate  din  îm­  După-cum  văd,  D-Voastre  Ardelenilor,   România  şi  cu  deosebire  în  comunele  frun­ Atât  în  ajun,  cât  şi  în  ziua  de  Sf.  Mărie  s’a
         prejurarea,  că  în  decurs  de  o jumătate  de an   nu  vi se  dau  prilejuri  aşa  de  dese  şi  triste   taşe,  rămânând  ca  în  anii  viitori  să  se înfiin­ celebrat  slujba  d-zeească  cu  multă  pompă,
                                                   de  a  vedea  massele  alegătorilor  români  îm-   ţeze  treptat,  atât  în  oraşe,  cât  şi  la  sate  şi  ear  stariţul  mănăstirii  I.  P.  C.  Sa  archiman-
         dela  moartea  fie  iertatei  mele  preotese  am                                     alte  Şcoale.
                                                   bulzindu-se  de  pe  acum  la  întrunirile  electo­                                  dritul  Augustin  Hamsea  a  ţinut predici foarte
         avut,  afară  de care  o  am  acuma,  nu mai  pu­  rale  şi  de  candidare.  Prin  părţile  ungurene   1  *In  acest  scop  ministrul  are trebuinţă de  instructive  şi  edificătoare  pentru  miile de po­
         ţin  decât  6  găzdoi  sau  econoame,  care  de  şi  bănăţene  însă,  fie  că  roada  anului  acesta   meseriaşi  destoinici  şi  experimentaţi  în  dife­ por eni  ortodocşi  sosiţi  din  cele  mai  mari  de­
         care  mai  rea  şi  mai  netrebnică.      a  fost  slabă,  fie  că  poporul  se  bucură  în mai   rite  ramuri  de  meserii,  cari  având  cualifica-  părtări.  După-cum  ne  comunică  un  peregrin,
                                                                                              ţiunea  de  măestri,  să  poată  conduce  învăţă­ Românii  din  părţile  acelea  încep  a  părăsi pe­
              Se  poate  ca  autorul răspunsului să scrie   mare  măsură  de  dreptul  de  alegător,  fie  că
                                                   în  urma  frământărilor  din  sînul  diferitelor   mântul  meseriilor  în  atelierele  acestor  şcoale.  regrinajele  la  mănăstirea  rom. cat. dela Maria-
         aşa  precum  scrie,  fiindcă  înţelege  greşit unele   partide  politice  e  reclamat  din  partea  mul­  Dela  măestri  se  cere  să cunoască  şi desemnul  Radna,  unde  mulţimea  de  crâşme  şi  de ovrei
         expresiuni  ale  mele.                    tora,  dar  fapt  este,  că  din  punct  de  vedere   aplicat  la  meserie  şi  pe  cât  se  poate  să  fi  au  făcut  şi  fac  totul  pentru  a  nimici  efectul
              Dacă  dumnealui  sub  expresiunile  mele:  românesc,  dacă  nu  în  fiecare  zi, atunci  în fie­  absolvat  şcoala  industrială.  bun  al  peregrinajelor.  Preoţii  noştri  din  sa­
         fiinţe  cu  trecut  şi  cu  present  foarte  com­ care  sărbătoare  poporul  nostru  se  adună  ori   Meseriile,  în  vederea  cărora  ministrul  tele  apropiate de  mănăstirea unică românească
         promiţător  şi  ruşinător  înţelege numai  pe fiin­  e  astrîns,  ca  să  nesocotească  interesele  noa­  instrucţiunii  publice  are  trebuinţă  de măestri-  n’ar  face  lucru  mai  cuminte,  decât  sâ  aran­
                                                                                              instructori,  sunt  următoarele:
                                                   stre  naţionale  şi  să  se  înjuge  la  carul  politic                              jeze  peregrinaje,  care  au  efecte  toarte  mari
         ţele  moraliceşte  depravate, atunci înţelege gre­                                        împletitori  de  răchită,  papură,  paie, tre­ asupra  poporului.  In  special  preoţii  din  sa­
                                                   al  streinilor.
         şit,  deoare-ce:                               In  cercurile  electorale  din  cottul  Ara­  stie  şi  panglică  de  lemn.  Frânghieri  (funari).  tele  inficiate  de  secta  nazarineană  ar  face
              Fiinţe  cu  trecut  şi  cu  present  foarte  dului  s’au  ţinut  întruniri,  la care au luat parte   Lemnari,  rotari.  Fierari  (fauri)  cunoscând  şi  bine  să  se  folosească  de  acest  mijloc  de  a
         compromiţător  şi  ruşinător  nu  sunt  numai   nu  numai  ţerani,  dar  şi  preoţi  şi  învăţători   potcovăria.  Butnari  (dogari).  Tinichigii  (ple-  întări  credinţa  în  parochieni  şi  de  a-i  ţinea
                                                                                              uari).  Olari-ceramişti. Pălărieri. Cojocari.  Cure-  astfel  strînşi  legaţi  de  biserica  străbună.
         femeile  cele  moraliceşte  depravate,  ci  sunt şi   români.  In  cercul  Iosăşelului  pentru-ca  zăpă­  lari  şi  perieri.
                                                   ceala  să  fie  şi  mai  mare,  şi-a pus candidatura
         femeile  cari,  d.  e.,  neputând  trăi  cu  bărbaţii   şi  advocatul  român  din  Pesta  Dr.  Sombat;   Măestrii  se  vor  angaja  cu  contract  pe
         lor,  se  divorţează  şi  apoi  în  loc  de  a-şi cerca  de  origine  din  Arad.  Nu  cred  să  fi  rămas   termin  de  5  ani,  contract  ce  va  putea  fi  re-   —    S a m sa rii jid o v i în şeală p e  a g ri­
         norocul  măritându  se  eară, preferă a fi găzdoi.  casă  de  preot  unde  să  nu  fi  cerut  spriginul   înoit,  însă  cu dreptul  pentru minister  în caşul,  cultori.    Cetim  în  „Apărarea  Naţională1*:
         Cu  trecut  şi  cu  present  foarte  ruşinător  şi   pentiu  a-1  trânti  pe  actualul  deputat  Dr.  Ta-   când  nu  ar  fi  mulţumit  de  capacitatea,  des­ „Din  cauza  splendidei  recolte  a  porumbului
                                                   gânyi,  care  adevărat  că  numai  prin  hăbăucia   toinicia,  hărnicia  şi  purtarea  măestrului  de  a  din  acest  an,  o  mulţime  de  samsari  ovrei
         compromiţător  sunt  şi  femeile,  cari au  vestea                                   desfiinţa  (strica)  contractul  în cei  dintâi 2 ani. cutreeră  satele  pentru  a  cumpăra  pe  preţuri
                                                   alegătorilor  români  a  ajuns  la  distincţia  ne­
         de  femei  leneşe,  murdare,  beţive  şi  hoaţe;   meritată  de  a  fi  membru  în  colegiul  legisla­  Măestrii  angajaţi  vor  primi peste  tot un  derisorii  produsele  ţăranilor  şi  ale  micilor
         fie  asemenea  femei  altcum  cât de  morale, ele  tiv  al  ţerii.                   salar  (plată)  lunar  de  100  lei;  la  unele  din­ agricultori.
         totuşi  sunt  cu  trecut  şi  cu  present  foarte   In  Arad  tocmai  acum  se  organisează şi   tre  şcoale  însă  salarul  va  putea  fi  sporit  la   Ni-se  spune  că  samsarii  ovrei  au cum­
                                                                                              150  lei  lunar.
         compromiţător  şi  ruşinător.             kossuthiştii,  conduşi  de  şvabul  maghiarisat                                      părat  deja  o  mare  cantitate  de  porumb
                                                   Dr.  Mtiller  Kâroly.  O  seamă  din  aderenţii lui   Afară  de salarul  de 100  lei, în  cele mai   înainte  chiar  de-a  se  stringe  pe  nişte  preţuri
              De  aceste  fiinţe  am  înţeles  eu  când  am   Mangra  s’au  grupat  pe  lângă  Mtiller,  care s’a   multe  caşuri  măestrul  va  avea  dreptul  şi  la   foarte  mici.
         scris:  fiinţe  cu  trecut  şi  cu  present  foarte  îngrijit  să  le  dee  tot  telul  de  tistii.  Un mem­  o  parte  din  câştigul  făcut  din  vânzarea  o-   Ei  spun  cultivatorilor  naivi  că  produc-
         compromiţător  şi  ruşinător,  şi  cu  de  aceste  bru  în  direcţiunea  «Asociaţiunii  naţionale din   biectelor  lucrate  în  ateliere  şi  încât  împreju­  ţiunea  prea  abundantă  din  anul  acesta,  va
                                                   Arad»  a  fost  ales  chiar  şi  în  comitetul  cen­  rările  vor  permite  (îngădui)  măestrii  vor  că­
         fiinţe  am  zis  eu  şi  zic  totdeauna,  că  preotul   tral  al  kossuthiştilor,  fără  ca  Mangra  şi  Cio-   păta  şi  locuinţă.  micşora  în  mod  extraordinar  preţul  porum­
         văduv,  nefiindu-i  iertat  a  se căsători,  e  silit a                                  Aducând  acestea  şi  pe  această  cale  la   bului.
                                                   rogariu  să-l  provoace  să  iese  din  direcţia
        sta  de  vorbă,, eventual  a-face  tîrg  cu  ele, dar   societăţii  naţionale.  Din  îhvăcînatul  Nădlac  O   Cunoştinţa  măestrilor  noştri,  îi  rog  pe  toţi   Credem  că  autorităţile  ar  face  bine
         nu  cu  fiinţe  de  cele  moraliceşte  totalmente  deputăţie  kossuthistă  a  umblat  zilele  trecute   acela,  cari  doresc  a  fi  angajaţi  de  măestri-  dacă  ar  atrage  atenţia  agricultorilor  asupra
        depravate,  precum  mi-se  pare  mie că  tenden­ prin  Arad  îmbiând  mandatul  lui  Dr.  Mtiller,   instructori  la  amintitele  şcoale  de  meseriaşi  acestei  manopere.
                                                   care  nu  a  reflectat  la  el.  Astfel  nici  fruntaşa   să  binevoească  a  se  presenta  la  subscrisul   Un  mijloc  de  a  feri  pe  agricultori  de
        ţios  înţelege  autorul  răspunsului.                                                cu  scop  de  a  compune  o  coală de subscriere
                                                   noastră  comună  Nădlac  nu  se  subtrage  dela                                      manoperile  speculatorilor  ar  fi  ca  în  fiecare
             Şi  eu  îmi  iubesc  biserica,  şi  eu  ţin  la                                 (buletin  de  înscriere),  ce  se  va  trimite  dlui
                                                   acţiunea  de  zăpăcire  a  şirurilor  alegătorilor                                   zi  să  se  telagrafieze  sau  telefoneze  la  reşe­
        nimbul  ei  şi  tac  tot  ce-’mi  este  cu  putinţă   români.                        inspector  industrial  cel  mult până  la  14  Sep­  dinţele  judeţelor  preţurile  cerealelor  după
        spre  ridicarea  simţului  de  iubire  şi  respect   La  Radna,  pe  lângă  candidaţii  Boku   temvrie  n.  a.  c.              bursa  oficială,  ear’  reşedinţele  de  judeţe să le
        cu  care  datorăm  superiorităţilor  noastre bise­ Szever  şi  Vaszalian  s’a  ivit  încă  unu:  fiscul   De  încheiere  mai  adaug,  că  încât  nu   comunice  primăriilor.
                                                   consistorial  din  Arad,  Petru  Truţa.  G  foaie   s’ar  afla  măestri  români  pentru unele din me­
        riceşti.  Nu  admit,  că în  privinţa  aceasta  m’ar   maghiară  din  Arad  ştie  să  spună,  că  o  de­  seriile  amintite  la  posturile  de  măestri-in-   Cu  mijlocul  acesta,  cultivatorii şi ţăranii,
        întrece  autorul  răspunsului.  De  aceea  dar’  şi                                  structori,  pot  fi  primiţi  şi  măestri  saşi,  dela   cunoscând  preţurile  vor  scăpa  de  infamele
                                                   putăţie  de  Români  din  cercul Radnei  va veni                                     mijloace  întrebuinţate  de  aceşti  samsari  cari
        eu  l-aşi  condamna  pe  preotul  văduv,  care   la  Arad  pentru  a-1  îmbia  pe  dl  Truţa  să pri­  cari  însă  se  cere  să  cunoască  bine  limba   caută  să-’şi  apropie  munca  cinstită  a  ţărani­
        şi-ar  face  de  lucru  cu  femei  depravate,  în­ mească  candidatura  şi  astfel, dacă o  va primi,   română.                 lor  într’un  mod  aşa  de  condamnabil.**
        tocmai  precum  mă  condamnă  pe  mine  au­  să  tragă cu  buretele  peste  tot  trecutul  seu şi   Sibiiu,  27  August  1901.
                                                   să  se  amestece  şi  d-sa  printre  vânătorii  de                                        Dacă  şi  la  noi  s’ar  dispune  astfel  de
        torul  răspunsului;  eu  pe  un  asemenea  preot   câte  un  os  de  ros.                                  Victor  fordâşiann,   remedii  ar rămânea mulţi scutiţi de înşelătorii 1
        l-aşi  condamna  pe  dreptul,  nu  însă  pe  ne­                                                          preş.  «Reuniunii  sodalilor   Guvernul  nostru  însă  nu  este  aplicat  a  lua
                                                        Zăpăceala  însă  şi-a  ajuns  culmea  în                   .  români  din  Sibiiu».
        dreptul,  precum  mă  condamnă  autorul  răs­  Becicherecul  mic,  ai  cărui  Români au  fost tri­                              aşa  măsuri.
        punsului  pe  mine,  care  nici  când  nu  am  mis  în  parlament  pe  cunoscutul humorist Bes-
        stat  de  vorbă  şi  nu  mi-am  făcut  de  lucru cu  senyei,  ca  să  distragă  deputaţii  în  multele                            —    Necrolog.  Primim  următorul  anunţ
                                                   ospeţe.  Bessenyei  a  renunţat  la  mandat, care     Convocare.
        femei  depravate.                                                                                                               funebru:  Hortensia  Roşian,  n.  Laslo,  Dr.
                                                   în  urma  alegerii  suplementare  de  Luni  a  a-                                    Vaier  Laslo,  văd.  Silvia  Tempea  n.  Laslo,
             Ar  fi  fost  lucru  corect  şi  cu  dreptate,   juns  în  mânile  lui  Steiner  din  Timişoara,   Domnii  acţionari  ai  institutului  de  cre­ Marcel,  Laurian  Laslo,  ca  fii  şi  fice;  Ştefan
        ca  autorul  răspunsului  să  se  fi  informat  sau  guvernamental  şi  aparţinător  aderenţilor  Iui                           Roşian,  ca  ginere,  Frieda  Konradt  m.  Dr.
        pe  cale  privată  sau  pe  cale  publică,  că  ce  Apponyi.  Contracandidatul  seu  adv.  Szul<5   dit  şi  economii  «Ardeleana» din  Orăştie sunt   Laslo,  ca  noră;  Vaier  Tempea  şi  Gabriela
        am  înţeles  eu  când  am  zis  că  preotul văduv,   Ernd,  tot  din  Timişoara,  a  căzut,  deşi  se  fo­ învitaţi  prin  aceasta  la  Roşian,  ca  nepot  şi  nepoată,  în  numele  lor
                                                   losise  de  toate  armele  vechei  garde  a  parti­
        neavând  încotro  e  silit  a  face  târg  cu  femee                                       adunară  gen.  extraordinară         şi  al  tuturor  consângenilor  şi  al  afinilor  în
                                                   dului  liberal,  care  azi  s’a  încuscrit  cu  Jidanii                              nemărginita  lor  durere  anunţă  încetarea  din
        cu  trecut  şi  cu  present  foarte  compromiţător   de  diferite  nuanţe  politice.                                            vieaţă  a  iubitului  şi  neuitatului  tată,  socru  şi
        şi  ruşinător.                                  In  11  1.  c.  Szuld  a  fost  în  comunele   care  se  va  ţinea  Marţi  la  4/17  Septemvrie   moş  Ioan  Laslo,  paroch al  Clujului,  protopop
                                                   Utvin  şi  Sân-Mihaiul  român  unde  a  fost  a.  c.  la  orele  9  a.  m.  în  localul  institutului
             Dacă  dumnealui  făcea  aşa,  şi  dacă                                                                                     gr.-cat.  al  districtului  Clujului,  membru  ordi­
                                                   salutat  de  preotul  rom.  Victor  Rusu  şi  de  cu  următorul
        dumnealui  să  informa  dela  oameni  cari  ştiu                                                                                nar  al  Asociaţiunei  pentru  literatura  şi  cul­
                                                   înv.  P.  Pută  şi  Cornel  Popoviciu.  In  12  1.  c.
        că  găzdoaia  mea,  care  e  o  femee  ,de  cele   a  fost  în  Bucoveţ.  A  fost  bineventat  de  înv.   (   ...  P R O G R A M :  tura  poporului  român  şi-a  mai  multor  insti-
                                                                                                                                        tuţiuni  culturale,  care,  născut  în  26  Sept.
        mai  neescepţionabilă  în  privinţa  morală,  cum  român  Surdu.  In  Moşniţa  l-au  salutat înv. G.   ,1.  Aprobarea  contractului  încheiat  cu   1841,  în  urma  unui  morb  îndelungat,  supor­
        zic,  dacă  autorul  răspunsului  făcea aşa, atunci  Caba  şi  Surdu, în Medveş preotul Lazar Pascu,   nou  alesul  director  şi  jurisconsult  al  insti­ tat  cu  resignaţiune  de  adevărat  creştin, împli-
                                                   vice-president  al  clubului part. liberal  precum
        cred  că  nu  ar  fi  răspuns  la  tractatul  meu:                                   tutului.                                   nindu-şi  misiunea  pământească  după  cea  mai
                                                   şi  înv.  Drăgan.  In  toate  satele  s’a astrîns po­
        „Căsătoria  preoţilor  de  mir“  aşa  precum  a                                           2.  Alegerea  unui  membru  în  direcţiune   bună  conştiinţă,  împărtăşit  cu  Sf Sacramente
                                                   porul  la  «comedgie»,  ba  pe  alocuri  i-au  ri­                                   ale  muribunzilor  şi-a  dat  nobilul  şi  genero­
        răspuns,  ţesând  adecă  în  modul  cel  mai  ra­  dicat  şi  arcuri  de  triumf.  Cu  toate  astea  a  în  locul  devenit  vacant  la  adunarea  generală
                                                                                                                                        sul  său  suflet  în  mânile  Creatorului  său  în
        finat  partea  principială  cu  partea  atăcătoare  învins  Steiner  şi  tot  cu  voturile  Românilor,  din  urmă               29  August  la  orele  12  şi  Va  din  noapte,  în
        şi provocătoare, ce să refereşte la persoana mea.  pe  care  e  superfluu  să  mai  spun  că  i-au  să­  3.  Eventuala  întregire  a  comitetului  de  al  35-lea  an  al  preoţiei  şi  al  4-lea  an  al
                                                   turat  de  beutură,  ba  unora  mai  isteţi  li-se
             Autorul  răspunsului  dă  învăţături  şi  în­                                   supraveghiere.                             văduviei  sale.   Rămăşiţele  pământeşti  ale
                                                   vor  fi  căptuşit  şi  buzunarele  cu  niscaiva note
        drumări,  în  ceea-ce  priveşte  acuirarea  de                                            4.  Exmiterea  alor 2 acţionari  pentru ve­  scumpului  decedat  să  vor  aşeza  spre  vecinie
                                                   nemusicale.                                                                          răpaus  în  31  August  a.  c.  la  orele  2  p.  m.
        găzdoi.                                         Alegerea  dela  Becicherecul  mic  e  un  rificarea  procesului  verbal  luat  în  adunarea
                                                                                                                                       în  cimiterul  comun  al  Clujului.  Răposatul
             Cred  pe  deplin,  că  învăţăturile  şi  în­ trist  preludiu  pentru  cele-ce  se  vor  întâmpla  generală.               şi-a  făcut  studiile  gimnasiale  în Blaş,  teologia
        drumările autorului răspunsului corespund întru   la  toamnă.  Poporul  nostru  va  fi  mai  hăţit de   Doritorii  de  a  participa în persoană sau  în  Blaş  şi  Viena.  A  fost  patru  ani  profesor
                                                   partidele  străine  de  cum  se  hăţeşte  un  cal
        toate  prescriselor  canonice,  tot  deodată  însă                                   prin  plenipotenţiaţii  lor,  sunt rugaţi  a depune  în  Blaş,  la  1866  a  fost  chirotonit  de  preot,
                                                   dela  tramvai..  Cei-ce  ar  avea  datorinţa  să-l
        constat,  că  acele  învăţături  numai  în  dispa-                                   acţiile  şi  plenipotenţele  la  cassa  institutului   la  1869  numit  paroch  în  Zlatna,  la  1880
                                                   lumineze  şi  să  nu-1  lasă  să  se  facă  marfă  de
        rente  caşuri  sunt  realisabile,  deoare-ce.  vândut,  îl  oferă  ei  celor  ce  dă  mai  mult  în  cel mult  până  la  16  Septemvrie  n.  a.  c.  la   admin.  protopopesc  al  tractului  Roşia,  la
                                                                                                                                        1881  de  viceprotopop  până  la  1890,  când  a
             Cei  mai  mulţi  preoţi  văduvi,  nu  pot  promisiuni  goale  sticle  pline  şi  note  sună­ 12  ore  a.  m.              fost  numit  protopop  al  tractului  Cluş.  Fie-i
        avea  îngrigitoare  de  casă  şi  de  copii  pe  ma­ toare.                                                                     ărîna  uşoară  şi  memoria  binecuvântată!
                                                        Sfetnicii  poporului?  Unii  dintre  ei  şi   Din  şedinţa  direcţiunii  ţinută  la  15 Au­
        mele,  pe  surorile  sau  pe  mătuşele  lor,  şi de­  mai  ales  cei  de  prin  părţile  acestea  se  sue  gust  n.  1901.     Cluj,  la 29  August  1901.
        oare-ce  femei  mai  înaintate  în  vârstă  şi  tot­                                                                                Primească  întristata  familie  şi din partea
                                                  pe  streşina  căsii  şi  strigă:  să respectăm  pasi­                                noastră  condolenţele  cele  mai  sincere.
        deodată  harnice  de-a  purta  povigul  casei  şi  vitatea,  ear  când  se  scoboară  de  pe  streşină        D irecţiu nea.
        de  omenie,  nu  se  pot  căpăta  aşa  de  uşor, se  amestecă şi ei printre tîrgoveţii  politici şi —
   1   2   3   4