Page 1 - Activitatea_1901_09_36
P. 1
Anul I. Orăştie, 12 Septemvrie n. 1901. Nr. 36.
Redacţia: Administraţia:
S tra d a B e riu lu i N r. 2. S tra d a B e riu lu i N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu- se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 1 6 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p are în fiecare Joi.
D r. A u rel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Până aici însă nu-’i iertat să ajungă Slovaci în cea mai mare parte stau în pri parlamentul austriac în timpul din urmă s’a
lucrurile... nici chiar de dragul unui vinţa economică cu mult inai rău decât noi ; desfăşurat totuşi obstrucţiunea cea mai ve
f şi în fine nu ne este permis să uităm nici hementă, care timp de 2 ani a zădărnicit nu
adevărat simţ de solidaritate şi disci
aceea, că pe timpul când s'a format partidul numai votarea budgetului şi a contingentului
plină de partid.
poporal, faimosul Bânffy era ministru-preşe- de recruţi, dar’ în general ori-ce muncă par
Şi cei-ce astăzi sunt încă pe lângă Nu înseamnă şi nici nu dovedeşte dinte şi primele alegeri la cari au candidat lamentară ; şi trebue remarcat, că aâea ob
menţinerea tacticei de pasivitate, sunt câtuşi de puţin lipsă de disciplină de aderenţi ai partidului poporal, în timpul func strucţiune s’a făcut în cea mai mare parte
conduşi nu într’atâta de avantajele mari partid sau dor de-a sparge solidaritatea ţionării acestui om de cinste s’au întâmplat. de tracţiunea pangermană, care până la ul
ce ni-le-ar oferi pasivitatea, cât stau partidului, stăruinţa noastră de-a obli Dacă cu toate acestea partidului po timele alegeri nu a numărat decât 5 membri.
poral i-a succes a intra în parlament cu 22 Dacă cu toate acestea a putut exista în Aus
mai ales sub influinţa unui principiu în calea unei tactice noue, tactică mai
deputaţi, atunci nouă, cari în toate privin tria guverne constituţionale, la aceasta este
sine frumos, dar’ în realitate între îm puternică ca armă, mai de valoare ce
ţele ne aflăm în condiţiuni mai bune, încă de vină numai §. 14 din constituţia austriacă,
prejurările politice de astăzi — fără priveşte resultatele luptei. trebue să ne succeadă a alege cel puţin 20 care dispune, că pentru caşul dacă parlamentul
înţeles. înţelegem să ni-se vorbească de deputaţi naţionali. austriac din ori-ce causă este incapabil de
■i Pornind din punctul de vedere, solidaritate, de simţ de disciplină când Dacă nu ştiţi ce însemnează într’un muncă, atunci aşa numitele necesităţi de stat,
că precum o conferenţă naţională a e vorbă de un organism viu, care poate parlament 20 deputaţi cinstiţi şi resoluţi, nu de care se ţine şi aplacidarea budgetului şi a
proclamat în numele partidului naţio funcţiona liber, dar’ să vorbeşti de so aveţi decât să vă uitaţi ia cele ce a săvârşit contingentului de recruţi, se pot resolva prin
partidul poporal în timpul relativ destul de simplu rescript imperial.
nal şi prin el in numele poporului ro lidaritate şi disciplină când e vorbă de
scurt de când există. Dacă cu toate desavantagele pe cari le
mân, pasivitatea, tot aşa numai o con un organism mort, care nu poate func
Intîmpinat la intrarea sa în parlament are un partid oposiţional în Austria, în com
ferenţă naţională poate schimba acest ţiona, de un partid, care n’are dreptul
cu ură nespusă, nu numai din partea guver paraţie cu oposiţionalii din parlamentul
. conclus. întrunirii libere şi căruia nu-i este dată namentalilor, dar1 şi de cătră partidele opo- ungar, câţiva oameni au tost în Austria în
Aceşti bărbaţi, deşi în urma jude putinţa de-a aduce concluse noue şi siţionale, partidul poporal după câteva lupte stare a zădărnici timp îndelungat ori-ce
cării juste a relaţiilor noastre politice, de-a abroga altele vechi, ar fi dovada parlamentare a ştiut să-şi procure respect muncă parlamentară şi a silui revocarea or-
înaintea advers o dor şi şi-a eluptat o astfel dinaţiunilor de limbă ale Iui Badeni, atunci,
activişti, sunt încă pasivişti din simţ de unei naivităţi politice de compătimit,
de posiţiune, încât nu se mai poate guverna e evident, că în parlamentul ungar un grup
subordinaţie, sunt încă pasivişti fiind-câ dacă invocarea acestui principiu n’ar fi
în Ungaria în contra bisericei catolice. de 20 deputaţi, — presupunând că este
vor să dee dovadă de disciplină de numai o mască.
Ceea-ce au putut lace deputaţii parti compus din oameni independenţi şi energici,
partid, perseverând chiar în contra con Când argumentelor nu mai pot dului poporal, ar putea-o face şi vre-o 20 — poate zădărnici ani de arânduli ori ce
vingerii , lqr mai sincere pe lângă pasi opune argumente, inimicii »activităţii« deputaţi români. Ar putea crea şi ei în par muncă parlamentară şi prin detragerea sa
vitate, C£ri pe lângă o politică procla iasă la iveală cu principiul amintit: cer lamentul ungar astfel de situaţiuni, încât să cului cu grăunţele deja în primul an al ac
fie eschisă pentru Vecie p osib ilita tea de a se tivităţii sale ar putea sili pe ori-care guvern
mată în numele poporului român de o ca «activitatea* fiind o tactică tocmai
putea guverna în această ţeară în contra ele să poarte cont de interesele, pe cari le re-
conferenţă autorisată se aducă hotărîri opusă tacticei »autorisate«, să fie pro
mentului român. presintă.
în numele lui. clamată şi ea de o conferenţă naţio
Puterea pe care o poate exercia fie-care Aceeaşi ispravă ar putea-o tace şi numai
Ei nu vor să spargă solidaritatea nală autorisată, ştiind bine că putinţa partid parlamentar asupra guvernului şi asupra 10 deputaţi români, deoarece se poate pre
partidului naţional, ori-cât de minimală ţinerii unei astfel de conterenţe e eschisă. partidului guvernamental zace în regulamentul vedea cu siguranţă că vom avea în parlamentul
şi ilusorie ar mai fi această solidaritate Ei prin invocarea solidarităţii şi camerei deputaţilor. Cu cât este mai liberal viitor aliaţi destui. In prima linie vor sta Slo
acest regulament, cu atât mai uşoară este vacii, cari vor avea în caşul cel mai rău 15 — 20
atât de des invocată, abandonând po disciplinei de partid nu urmează glasu
ori şi unde oposiţiunea oposiţiunei parla deputaţi naţionali; în al doilea rând vin
litica pasivităţii fără un conclus adus lui unui principiu măreţ, ci vor să mas
mentare. Arma principală a fie-cărei oposi- Saşii cu 14 deputaţi naţionali, ştiut fiind, că
în înţelesul acesta de o nouă confe cheze neputinţa lor de-a satisface da-
ţiuni este obstrucţiune.i, sub care este de a Saşii bătrâni s’au împăcat cu Saşii verzi şi
renţă autorisată. torinţelor de muncă grea ce le aduce se înţelege ori ce fel de purtare a deputaţilor s’au hotărît a candida numai bărbaţi cu sen
Să resumăm cele spuse: cu sine «politica activităţii«. oposiţionali menită să zădărnicească în prima timente naţionale pronunţate; în urmarea
1. O conferenţă naţională autori Stăm azi în preajma alegerilor şi linie votarea budgetului şi a contingentului cărui fapt un membru al parlamentului viitor
sată a proclamat pasivitatea. când desfăşurăm steagul «activităţii« de recruţi, fără de cari într'un stat constitu va fi între alţii şi advocatul Dr. Karl Lurtz,
ţional guvernul nu poate trăi de pe un an setul Saşilor verzi, cea mai marcantă figură
2. Prin urmare tot aşa numai o ţinem să accentuăm din nou: nu spar
pe altul. dintră toţi politicianii Saşi de astăzi, un ca
altă conferenţă naţională poate hotărî, gerea solidarităţii o dorim, ci să punem
Regulamentul camerei deputaţilor în racter integru, cu energie de fer, cu inteli
abandonarea ei. stavilă mersului fatal spre prăpastia la- ţeara noastră este cu mult mai liberal de genţă extraordinară, cu elocuenţă deosebită,
3. Până atunci trebue să perseve zaronismului şi inerţiei naţionale, unde cât d. e. în Austria. La noi dacă în ori-care cu simţ naţional radical şi cu implacabilitate
răm cu ori-ce preţ pe lângă pasivitate. o să ne ducă »paşi vita tea«. cestiune se insinuă un număr oarecare de absolută, calităţile caracteristice ale acestui
Acestea ar fi în general punctele deputaţi la cuvânt, nu se poate aduce în bărbat, cari ne garantează, că grupul parla
cari se pot formula pe basa «solidari privinţa cestiunei de sub discuţiune nici o mentar săsesc se va trezi din letargia în care
a zăcut până acuma şi se va avânta la o
tăţii şi simţului de disciplină«: PASIVITATE sau ACTIVITATE? hotărîre valabilă înainte de ce ar fi vorbit politică curat naţională.
Se mâi adăugăm noi unul: de fie-care din deputaţii insinuaţi la cuvânt. După bilanţul pe care l’am compus mai
O altă deosebire întră regulamentul
4. Partidului român ca atare i-s’a Dr Eugen de Lem Aiyi. austriac şi ungar este aceea, că în Ungaria sus, este evident, că în caşul cel mai rău nu
luat dreptul de-a se întruni în confe ori-cărui deputat insinuat la cuvânt îi stă în mărul deputaţilor naţionalişti nemaghiari ar
renţă naţională şi prin urmare nu poate XIII. liberă voe a vorbi despre ce-i place, chiar putea face în viitorul parlament cel puţin 20
hotărî abandonarea pasivităţii. (Articol final.) despre lucruri cari nu stau în nici un nex deputaţi români -j- 20 deputaţi slovaci -f- 14
cu cestiunea de sub discuţiune, fără ca pre deputaţi saşi = 54 deputaţi.
Resultatul?
Ca toate că listele electorale sunt cu şedintele camerei să fie îndreptăţit a-1 îndruma Cine cunoaşte regulele parlamentare,
E de netăgăduit, că zi de zi creşte
desăvârşire negligeate, cu toate că censul la obiect sau a-i detrage cuvântul. va trebui să recunoască, că existând în par
numărul celor cari sunt siliţi să recu
electoral pentru Transilvania este foarte înalt, In Austria stau lucrurile cu totul altfel. lament un grup naţionalist parlamentar de
noască că numai prin »activitate« ne sunt firm convins, că chiar Ia proximele ale Acolo pot să fie insinuaţi la cuvânt o sută 54 membri, acesta este un factor atât de
putem ajunge ţinta, că »pasivitatea« geri am fi în stare să alegem 20 — 25 de de deputaţi; dar’ dacă după ascultarea câtorva puternic, încât ori şi care guvern ungar tre
n’a realisat până acum şi cu atât mai putaţi naţionali, — dar’ să zicem numai 20 1 oratori se scoală cineva şi propune încheerea bue să poarte cont de el şi nici când nu va
puţin va realisa după aceasta aşteptă Atâţia deputaţi negreşit că am putea discuţiunei, şi dacă maioritatea guvernamen putea guverna în paguba intereselor repre-
alege, presupunând, fireşte, că alegătorii români tală (ceea-ce e de sine înţeles) primeşte pro sentate de acel grup.
rile puse în ea. Conduşi însă de prin
nu s’au demoralisat cu desăvârşire în urma punerea, atunci toţi deputaţii cari încă nu Resultă din toate cele expuse, că tre
cipiul unei solidarităţi efemere, de un
pasivităţii practicate de atâţia ani. au ajuns să vorbească, îşi pierd cuvântul. bue să intrăm în activitate parlamentară, pe
simţ de disciplină rău interpretat: în Această convingere a mea se basează A doua disposiţiune îndreptată în contra de o parte din motivul că această cale este
praxă rămân pe lângă politica »auto- pe resultatele pe cari le-a obţinut partidul libertăţii cuvântului este în Austria aceea, singură, pe care am putea scăpa de lanţurile
risată«. Cu vremea am ajunge apoi la poporal sub împrejurări cu mult mai nefa că preşedintele are dreptul a îndruma pe în care ne-a legat fostul ministru Hieronymi,
un resultat ciudat: maioritatea membri vorabile de cum sunt acelea în cari ne aflăm deputat la obiect şi dacă după repeţita în ear’ pe de altă parte din motivul, că această
noi. drumate nu se reîntoarce ia obiect, îi poate cale este earăşi singura pe care am fi în
lor sau poate toţi membrii partidului
Nu trebue să uităm, că aproape toţi detrage cuvântul. stare să creăm astfel de situaţiuni, a căror
ar fi »activişti« şi politica partidului cu
deputaţii aparţinători partidului poporal, au In ciuda acestor disposiţiuni, cari au dynamică ar putea tulbura statica politicei
toate acestea o politică opusă: «pa
fost aleşi în cercuri electorale curat slovăceşti ; avut tendinţa de a zădărnici ori-ce încercare maghiare.
sivitatea». şi nu trebue să uităm nici aceea, că traţii de obstrucţiune în Austria, am văzut, ţă în Se naşte acuma întrebarea, cum şi pe
