Page 2 - Activitatea_1901_09_36
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  36.


            ce  cale  am  putea  să  exoperăm  schimbarea   să-l  represinte  în  dieta  ţerii.  Ce  ironie!  tează  proprietarul  Berivoy  Jânos,  cu  a  ţărani  apăsaţi  de-o  viaţă  muncitoare.  Creşte­
            tacticei  noastre  politice  din  trecut,  şi  care   săracă  pasivitate  unde  ai  condus  soar-  cărui  ajutor  aleg  până  la  numărul  de  rea  lui  se  face  adesea  cu  bâta,  şi  mai  tot­
            for  . este  competent  de  a  judeca,  dacă  avem   tea  neamului,  ca,  o  minoritate  dispa-  40  inşi,  lăsând  a  se  întregi  acest  co­ deauna  în  împrejurări  sărăcăcioase,  rar  de
            să  intrăm  în  activitate  parlamentară  sau  nu?  rentă  să  te  poarte  pe  la  icoane  şi  pu-  mitet  ulterior.            tot  în  lux  şi  belşug.
                 E  lucru  de  sine  înţeles,  că  nici   eu,   nendu-ţi  candidat  străin,  să  te  ducă  la   La  alegerea  ambelor comisiuni s’au   Educaţia  Iui în  casa  părintească  e slabă,
            nici  altul,  fie  de  positiune  cât  de  înaltă,  nu   I  urnă  ca  eară   tu  să-l  alegi,  să-i  dai1   omis  funcţionarii  de  stat  şi  administra­  căci  tata  trebue  să  câştige  trebuinţele  nece­
            poate  să  dispună  asupra  ţinutei  pe  care  va   putere  a  propune  în  delegaţii  schimba-j   tivi,  cari  sunt  eschişi  dela  ingerinţa ale­  sare pentru  traiu,  mama,  care  e  în  casă,  gos­
            avea  să  o  observe  poporul român  în  vederea   rea  numelor  localităţilor,  colinelor,  văi­ gerilor.                      podină,  bucătăreasă,  servitoare  şi  poate  tot­
            proximei  campanii electorale ; dar’  nu  o  poate   lor  şi  tuturor  numirilor  româneşti!  Sosiţi  la  comuna  Vinerea,  proprie­  odată  şi  doică  la  vre un  copil  mic,  încă  nu
            face aceasta nici vre-un  conventicol  conchemat   Despre   toate   acestea  însă  de   tarul  Berivoy  zice  că  el  nu  cunoaşte   se  poate  ocupa  de  creşterea  copiilor  mai
            la  Sibiiu  sau  la  Cluj,  ci  în  această  privinţă   altă-dată.                   altul  vrednic  de  a  fi  ales  în  comitetul   mari,  astfel,  că  aceşti  copii  părăsesc  vatra
            are   să  hotărască  exclusiv   numai   confe-                                       executiv  decât  pe  Dr.  Ioan  Mihu.  Pre­  părintească  cu  o  educaţie  negligeată,  care
                                                            Adunarea  alor  19  cu  problema  de
            renţa   naţională,   care   trebue   convocată                                                                                  nu  le-o  mai  poate  da  şcoala  nici-odată...  ;
                                                       a  face  candidarea  în  numele  a  1087  şedintele  îi  reflectează  că  nu  este  con­
            imediat.
                                                       alegători  era  cât  se  poate  de  zăpăcită,   vins  despre  ţinuta  numitului  şi  deci  să   Deşi  ar  fi  de  dorit,  ca  şcolile  noastre
                 Dacă  conchemarea  delegaţilor  naţionali   şi  senatorul  orăşenesc  Szekely  Sândor,   fie  lăsat  din  combinaţie.  Tot  cam  ase­  să  se  apropie  mai  mult  de  case,  totuşi  nu
            la  sfat  nu  s’a  întâmplat  până  astăzi,  trebue   văzăndu-se  poate  mai  chemat (?)  începe,  menea  s’a  întâmplat  şi  cu  învăţătorul  să  poate  zice,  că  tinerimea  noastră  din  şco­
            să  se  întâmple  acuma,  când  situaţiunea  po­  adecă  era  să  înceapă  oare-care  cuvân­  Nicolau  Herlea,  zicându-se  că  fără  şti­  lile  populare  şi  din  gimnasii,  ar  fi  stricată  si
            litică  ne  consfcrînge  a  lua -  o  hotărîre  în  pri­  tare,  luat  fiind  însă  pe  dinainte,  dujec   rea  lui  nu  este  consult  a-1  alege.  Noul  decăzută.  In  privinţa  aceasta  putem  să  fim
            vinţa  ţinutei  ce  va  trebui  s’o  observăm  la   torul  col.  reformat  zice  cam  următoa^ţ  candidat  este  rugat  a-şi  ţinea  vorbirea  liniştiţi,  căci  în  tinerimea  noastră  e ca  în  tot
            alegerile  dietale  iminente.              rele:  Ştiu  bine,  că  cu  ziua  de  mâne  sq   de  program  pe  Duminecă  în  15  Sept.  poporul  ardelenesc, multă- putere* conservativ*,
                 In  calitatea  mea  de  simplu  alegător   va  încheia  dietă  şi  să  vor  dispune noile   la  3  ore  d.  a.  tot  în  această  sală,  cu  resistenţă  morală,  două  calităţi,  care  au :să
            român  —   rog  deci  pe  venerabilul  preşedinte   alegeri  de  deputaţi  dietali.  După-ce  ep   care  prilegiu  se  va  ţinea  un  banchet.  ne  păzească  nu  numai  în  preserit,  dar’  si  în
            al  comitetului  central, ca imediat să  convoace   am  fost  însărcinat  din  partea  partidului   La  auzul  banchetului  unul  din  i-  viitor  de-o  degenerare  progresivă.
            delegaţii  partidului  naţional  la  o  conferenţă,   liberal  din  loc,  v’am  invitat  la  consulr   mensa  maioritate (?)  a  declarat  că  ban-   Să  trecem  la  o  asămănare:   »Copilul
            a  cărei  ordine  de  zi  să  fie :  Activitate,  sau   tare  cu  scop  de  a  face  candidarea  unui   cheturile  sunt  prin  lege  oprite.   Preşe­  acesta  ascunde  în  pieptul  Iui  viţii,  din  care
            Pasivitate ?                              deputat  pentru  acest  cerc.   Senatorul   dintele  îi  reflectează  că  la  tot  caşul   un  singur grăunte dacă l’ai sâmăna, ar putea să
                 Pentru  caşul  dacă  delegaţii  partidului   Szâkely  ridicându-se  zice:   Chiar  aces­  banchetul  se  va  ţinea  şi  este  permis,   prăsească  o  mare  de  rele  peste  oameni...  Şi
            naţional  nu  ar  fi  convocaţi  în  timpul  apro­  tea  am  voit  şi  eu  a  le  accentua.  Pro­  precum  şi  jocul.          el  nu  stă  singur  în  lumea  noastră.   Mii  de
            piat  la  o  conferenţă  naţională,  sunt  silit  a   pun  ca  preşedinte  al  adunării  pe  dl   Ear  senatorul  Szâkely  propune tri­  soiul  acestui  băiat  trăesc  în  sinul  capitalei
            constata,  că  în  partidul  naţional  domneşte   Simon  Ferencz,  ear’  de  notar  pe  Szâsz  miterea  unei  depeşe cătră  ministrul-pre-  engleze,  şi  mai  curând  ai  putea  să  treci  cu
            anarchie  completă  şi  deci  fie-care  membru   Kâroly.                             şedinte  Szâll  şi  alta  cătră  preşedintele  vederea  un  omor  pe  stradă,  decât  să  suferi,
            al  partidului  are  dreptul  de  a  lucra  aşa  cum   Preşedintele Simon mulţumeşte pen­  liberalilor,  baron Podmaniczky,  prin care  ca  indivizi  ca  aceştia  să  lăţească  în  mod fruc­
            îi  dictează  mintea  şi  inima.          tru  încrederea  presidiului  şi  provoacă   să  li-se  aducă  la  cunoştinţă  marele  re-  tifer  păcatul  în  societatea  noastră*.
                                                                                                 sultat  adus  în această imposantă (?)  adu­
                 Dixi  et  salvavi  animam  meam I    pe  cei  adunaţi  a  să  declara,  că  pe  cine                                           Aşa  scrie  Ch.  Dickens  despre  copii  în
                                                                                                 nare  de  alegători.
                                                      voesc  a  candida.                                                                   Castend-ul  Londonului.
                                                                                                      Pe  lângă  comunicarea  resultatului
                                                           Tot  senatorul  Szâkely  avend  cu­                                                  Tabloul  acesta e  de sigur  pesimist,  dar’
               Adunarea  liberalilor                  vântul  zice:   Eu  din  partea  mea  fără   noului  candidat  baron  Nopcsa  se  nasc   un  simbure  de  adevăr  tot  trebue  să  zacă  în
                                                                                                 discusiuni,  întrucât  Berivoy  Jânos  pro­  el,  care  ne  arată  până  la  evidenţă  antago­
            şi  oandidarea  Baronului Nopcsa.         de-a  mă  profunda  mai  adânc  în  recu­  pune  alegerea  unei  comisiuni imposante
                                                      noştinţa  cu  care  datorim  fostului  până   şi  exmiterea  aceleia  la  Budapesta,  ear   nismul  între  tinerimea  noastră  blândă  şi  nor­
                                                      acuma  deputat,  recunoscând  recunosc                                               mală,  şi  într’o  tinerime  precoaptă  la  care  se
                 înainte  cu  o  sâptâmână  presidiul                                            preşedintele  propune  comunicarea  cu    arată  deja  semnele  degenerării...
                                                      calităţile  lui   personale,  recomand  de
            de  altcum  necunoscut  a  lăsat  se  se  ti­  candidat  pentru  un  period  de  nou   epistolă  recomandată,  aducând  de  mo­     Contradicţia  asta  nu  e  numai o  chestie
            părească  în  sute  de  exemplare  placate   pe  dl  Baron  Nopbsa  Elek.  Nici  o  ani­  tiv,  că  dacă  mâne  se încheie  dieta, cine   de  educaţie,  ci   şi  de  supracultur*,  şi  ar  fi
            cu  text  maghiar,  germân  şi  român,  prin                                         ştie  putea-1  vor  afla  în  Pesta.
                                                      maţie,  absolut  nici  un  »âljen«.   Preşe­                                         poate  de  dorit,  ca  tinerimea  noastră  să  fie
            care  partidul  liberal  este  invitat  la  o                                             După  acest  resultat  adunarea  se
                                                      dintele  Simon  declară  în  urma  propu­                                            în  viitor  mai  puţin  bjăjinâ  şi.  normală,„şi  mai
            adunare  în  sala  hotelului  »Transsylva-   nerii  făcute  pe  Baronul  Nopcsa  de   încheie.                                 mult  indrăsneaţă  şi  culturală,  nu  însă  hiper-
            nia«  din  Orăştie.   Aceste,  placate  ap,   candidat.      K                            Urmările  le  vom  vedea 1           culturală, -aplicată  spre  rele  şi  viţii.
            rosr afl.şaie  In  Orăştie  şi  în  cele  50  co­                    '  î   *?:'•  j f
                                                           Tot  preşedintele  adunării  propune                                                V  ldeafjsmul  care-1  cere  dl  Scurtu  dela ti­
            mune  aparţinătoare  de  cercul  electoral.                                                                                    nerime  e o vişerie,  noi  toţi  începem  atunci  să
                                                      alegerea  unui  comitet  directiv  constj)-
            Cu^Q  vorbă  s’a  început  şi  la  noi  cam-,
                                                      tător  din  8— 10  alegători.   Şi  tot  el           Tinerimea.                     trăim  când  ne  scuturăm  de  ori-ce  idealism
            pania ,de  alegere  pusă  la  cale  de  oa­
                                                      propune  în  acest  comitet  pe  următorii:                                          şi  inocenţă  copilărească.  Viaţa  nu  cere  visă­
            menii  guvernului  liberal,  după-ce  sâ  în-
                                                      Vitus  Lajos,  Tokai  Aladăr,  profesori,   Răspuns  la  cei  cinci  articoli  din  « Tribuna*,  tori,  ci  luptători,  timpul  nostru  greu,-..vrea
            ţelesâră  cu  fostul  ,pânâ  acum  deputat                                                  scrişi  de  d l  I o a n   S c u r tu .  atleţi  şi  nu  poeţi,  şi  din  ce  pătrunzi  mai
                                                      Kapranczay  Mătyâs,  meseriaş,  Wagner
            Baronul  Nopcsa.     ,   ,                                                                                                     adânc  în  viaţă,  din  ce  trebue  să  fii^.mai
                                                      Gustav,  Sas,  (acesta  declară,  că  nu  va                  III.
                 Pe  cât  a  fost  în  stil  de  mare  con­                                                                                treaz  şi  mai  real,  idealismul  cel  mai  frumqş
                                                      putea  lua  parte  fiind  poate  absent,  este                   Unde  sunt  copii  mulţi
            vocarea  pusă  la  cale,  cu  atât  a  fost                                                              şi  drăgălaşi  care  ne  înve­  e  realismul...
            mai  nesucceasă,  pentru-că  abea  19  ale­  însă  solicitat  a  primi  ceea-ce nu mai de­               seleau  cu naivitatea şi sbur-           IV.
                                                      clină),  Schuleri  Fridrich,  Schuleri  Karl,
            gatori  s’au  adunat  în  spaţioasa  sală,                                                               dălnicia  lor?  Ce  s’a  făcut   Vremile  de  transiţie  sunt  totdeauna  în­
            deşi  era  zi  de  Duminecă,  8  Sept.    Dr.  Schul  Gyozo,  advocat,  Megyaszai                        din  ei?...           soţite  de  friguri,  oboseli  ori  sguduiri.  Prun­
                 Au  foşt  de  faţă  7  funcţionari,  3   toţi  din  Orăştie,  Berivoy  Jânos, proprie­               Au crescut, i-a prins viaţa,   cul  când  îi  răsar  dinţii,  e  cuprins  de  friguri,...
                                                      tar  Gelmar,  Markoup,  dir.  Cugir  şi  Gâs-                  lupta  bestială  pentru  exis­
           israiliţi, 5  meseriaşi,  3 Saşi şi  un  profesor.                                                        tenţă,...  păpuşele  drăguţe  mânzul  când  îşi  schimbă  părul  e  moleşit  si
                                                      păr,  profesor  în  Geoagiu.
                 Aşadar’  din  1087  alegâtori,  pen-                                                                s’au  schimbat  în  oameni  dăbălat...  (Să-mi  scuze  domnul  Scurtu  asămă-
           trucă  toţi  au  fost  invitaţi,  s’au  presen-   Tot  acum  să  propune  alegerea                        luptători, brutali,  ordinari...  narea  asta.)  trecerea  iernii în primăvară  să  pe­
           tat  zi:  nouăsprezece,  cu  scop  se  oc-   unui  comitet  executiv  constătător  din    Copilul  vede  în casa  părintească  puţine  trece  cu  zilele  babelor,  urîte  şi  tulburate...
           troeze  acestui  cerc  un  deputat,  care  100  alegători.   Intr’acestea  să  presen-  pilde  mari.  Modelele  lui  sunt  burghezi  ori  iată  harul  şi  blăstămul  vremilor  de  transiţie..
                                                      menirea  aceasta  nu  se  tace  numai  In  cont  tunerecului,  şi  cu  vreme  va  resida  numai ziuă   Dă  Doamne  lumină,  lumină  multă,  să
                 FOIŞOARA                             intelectual,  ci  şi  în  pagubă  materială,  cum  au  peste  faptele  noastre,  fie  ele  bune,  sau  păcă­  picure  razele  ca  ploaia,  lumină  electrică,  fe­
                                                      făcut-o  unii  mai  vicleni  şi  mai  panglicari,  Ce  toase.                        linare  mari  cât  bostanii,  lampioane  pentru
                                                      ard  lumină  de  atât  şi  atât,  şi  plătesc  numai                                 ori-ce  curcubetă,  lămpaş  roşu  şi  verde pentru
                Lum ină  electrică.                                                                  De  o  vreme  încoace  se  plimbă  vorba
                                                      pe  jumătate.                                                                        fiecare  cap  bătut  cu  şapte  scânduri.  Cu  do­
                                                                                                din  gură  în  gură,  că  la  «Central»  se  va  in­
                                                           «Cum  se  poate?  Aceasta  ar  fi  culmea                                       rinţa  aceasta  să  încheiem.   Să  nu  fie  cu  su­
                                Electricitate ?                                                 troduce  lumină  electrică  cu  raze  X ,  o  modă
                                                      pungăşiei?»                                                                          părare,  dacă  am  zis  una  sau  alta,  de  una
                                Ce  păcate,  mei  fărtate?                                      nouă,  cătră  care  va  protesta de sigur  întreaga
                      ' a       Felinarul  cât  bostanul,  «Curat  pungăşiei»                   direcţiune,  mai  ales mătanul  fals  şi  chiţoranul   sunt  curat  pe  suflet:  că  nu  am  voit  să  arăt
               i:>'-     j"    ,  Lucruri scumpe,  minunate,  De  altcum  trebue  să  fim  cu  toţii  fâloşi   din  moara  cu  făina,  căci  atunci  ar  eşi  ori-ce   direcţiunea  cu  lumina  electrică  într’o  lumină
                 ’   '   .Xt)  -t‘..   Şi  plăteşti  pe  jumătate!                                                                         rea.  Din  contră,  toată  lauda  celor  doritori  să
                                                      că  suntem  luminaţi  pe  cale  electrică.   Luţru   lucru şi muşama  mai bine în  relieful adevărului,
                 ^        -1   (XJn  mlttular  din  direcţiune.)                                                                           se  lumineze.  Acum  vor  înceta  şi  supersticiile
                                                      mai  modem   nici  că  se  pOatetelo-privinţa--a-;  ‘şf hidlt^câpâţtHi.'ce  !;se  mândresă ăii  ca  pline
                Lumină  electrică,  culmea  ironiei,  vezi   ceasta  trebue  să  fim  mulţâmitori  acelei  direc­  de  duh  şi  cuminţenie,  vor  fi  degradate atunci   şi  nici  strigoii  şi  pricolicii  . nu  vor  mai  face
           câte. o  cocioabă  cu  coperişul  ce  anină  ca în-   ţiuni  prometeice,  care  a  adus  atâta  lumină   la  rangul  unor  coşuri  cu  zarzavaturi  şi  pătlă­  noaptea  plimbări  şi  glume  proaste  pe  stra­
           tr’un  vîrf  de  par,   odaia  scundă,  podilele   peste  noi  toţi.                 gele  din  piaţa  cofăriţelor.             dele  oraşului,   La  poarta  cintirimului  e  yri
                                                                                                                                           lampion  electric  tot  atât  de mare ca  la  «Cen­
           coapte,  păreţii  plini  de  crepături,  crepăturile   Una  nu  a  ştiut-o  publicul  mare,  că  di­
                                                                                                     Al  naibii  lucru  mai  e  şi  lumina.  Nu mă   tral»  şi  ca  înaintea  căsii  lui  Tetea  Sîvu (i  cu
           pline  de  ploşniţe,  terestrile  mai  mult  găuri,  recţiunea  aceasta,  care  a  votat  lumina  elec­
                                                                                                mir  că  la  acel  obraznic,  care  a  furat-o  din   căciulă) şi cel mult liliecii  ori molile  din Orăştie
           după  cămin  greeri,  sub  pat  şoareci  şi  în  un­  trică,  a  fost  într’o  întunecime  egipteană,  şi
                                                                                                cer  i-a  mâncat  ficatul  de  viu,  un  vultur  tri­  se mai arată în razele acestor lampioane, ce iasă
           ghiuri  viaţă  patriarchală  de păianjeni,  şi  peste  de  aceea  s’a  dorit  chiar  dînsa  după  senin'  şi
                                                                                                mis  de  Iupiter.                          sara  din  clopotniţele  ori  iatacurile  lor  dis­
           toată  lumea  asta  idilică  şi  primitivă  raze  de  clar  mai  mult,  deşi  politica  fiecărui  membru
                                                                                                     Atâta  e  sigur,  că  membrii  din  direc­  crete...
           lumină  electrică,  nu  e  aceasta  sarcasmul  cel  direcţional  era:  mai  bine  noaptea  pe  fereas­
                                                                                                ţiune  nu  vor  putea  să  lamenteze,  ca  marele   Lumină  electrică I  Regina  luminei,  cum
           mai  ciudat?  Nu  e  tot  atât  a  Introduce  în-  tră,  de  cât  ziua  la  amiazi  pe  uşe.  Dar  acea­
                                                                                                scriitor  Goethe,  ce  a  exclamat chiar pe doaga  îţi  place  în  hârciobu!  nostru  de  oraş?  Vă-
           tr’un  salon  un  viţel  alb  de  bivoliţă?  Nu  e  sta  să  fie  numai  in  paranteză şi  între  noi zis,
                                                                                                de  moarte:  «mehr  Licht,  mehr  Lichtl»  zut-ai  încă  străzi  mai  strîmbe  şi  mai  nemă­
           asta  eleganţă  provincială ?  Mă  rog,  cine  vrea  să  nu  se  svonească  mai  departe.  Ei  singuri
                                                                                                                                           turate ?  Văzut-ai  locaşe  mai  potrivite  şi  mai
           să  zică"  că  aceasta  e  de  prost  gust,  nil  are  s’au  păcălit  însă  în  politica  lor,  căci  acuirtnu   Exclamaţii  de  felul  acesta  nu  se  mai
                                                                                                                                           demne  pentru  instalarea  ta ?   Spune,  nu  fii
           drept,  dimpotrivă  aceasta  e  o  extravaganţă,  mai  poţi  noaptea  pe  fereastră,  fiind  ori-ce  pot,  păci  azi  are  toţ  pârdalnicul  de  burghez
                                                                                                                                           mntâ|
           cum  e  şi  toată  cultura noastră, o  contrazicere  unghiu  de  stradă  atât  de  bine  luminat,  încât  lumina  lui  abundantă  în  casă,  ba  chiar  sub
                                                                                                                                                Cum  Iţi  plac  membrii  care  te-au  votat
           bizară,  toţi  vreau  sâ  strălucească  în  afară  ca  poţi  să  ceteşti  la  12  noaptea articolii  de  fond  poartă  şi  în  grajd;  rămâne  acum  însă  unqi
                                                                                                                                           cu  majoritate?  La  întrebarea  aceasta  se  face
           felinare  electrice  de  20  de  luminări,  şi  creie­  şi tronc din «Bunul Econom» a lui Piccolo-Vodă.  inginer  nou  misiunea  de  a  Introduce  şi  ilu­
                                                                                                                                           întunerec,.,  beznă..,  acesta  să  fie  răspunsul ?
           rul  lor  nu  e  în  stare  să  lumineze  nici  pe trei   Tainele  nopţii  sunt  în  parte  prin  întro-  minaţia  internă,  înţeleg  în  sufletele  şi  gămă­
           paşi  cât  lămpaşul  de  stradă  cu  petroleul  cel  drucerea  electricei  distruse.  Raza  şi  schînteia  liile  membrilor  direcţionali  şi  multora  din  ju­  Ricoţlin,
           mai  ordinar.  Mai  prost  stă  treaba,  când  ade­  luminei electrice roade ca şoarecul Ia  haina  în-  rul  lor,  cari  sunt  atât  de  întunecaţi.
   1   2   3   4