Page 3 - Activitatea_1901_09_36
P. 3

Nrul  36.                                                                A C T I V I T A T E A
                                                                                                                                                                        Pag.  3.

               Trecerea  din  copilărie  în  tinereţa  price­  spun  în  scurt,  că  un  ţăran  care  îşi  lucră                        I vitat  la  o  masă  luculică  fdişpănească.  Onoa­
          pătoare,  unde  căscăm  ochii  la  toate  misterile  pământul  lui,  grijindu-’şi  de  casă  şi  copii,   NOUTĂTI
                                                                                                                          >              rea  aceasta  să  revarsă  din  belşug  şi  asupra
          lumii  ce  să  desfac  în  faţa  noastră,  e o  vîrstă  face   mai   multă  politică  naţională,  decât
                                                                                                                                         stăpânilor  sei.  In  preajma  alegerilor  credem
          periculoasă.,.  începe  cunoştinţa  vieţii  sexuale  acei  gazetari   ori  scriitoraşi,  care   cred  că
                                                                                                     Alegerea  de învăţător în Orăştie.   şi  noi,  că  un  Florea  Gyula  învescut  cu  atâ­
          fără  să  cunoşti  şi  viţiile  sexuale  şi  corupţia  aduc  neamului  foloase  mari  pentru-că  tot   —
                                                                                               Azi,  în  8  Sept.  n.  s’a  săvîrşit  alegerea  unui   tea  calităţi  nostime  să  poate  face  părtaş  de
          lor...  Descoperi  dela mai  bătrâni  uliţi  dosnice  bănănăesc  din  gură  pe  la  adunări  şi  prin
                                                                                               al  treilea  învăţător  la  şcoala  capitală  gr.-or.   atare distingere  politico-economrcă.  Primească
          cu  cocote  vesele,  afli  legende  de  femei  în­ gazete.
          surate,  relaţii  de  iubiri,  fete  seduse,  viaţa   A   te  jertfi  întâiu  pentru  un  ideal   din  loc,  după-ce  starea  provisoră  şi  aşa  a   atât  el  cât  şi  stăpânii  lui  nefăţăritele  noastre
                                                                                               fost  de  prea  lungă  durată.  La  alegere  s’au   gratulări,  dacă  cum-va  lauda  nu  samănă  cu
          mărginită  a  studentului  amoresat  trece într’ un  însamnă  a  risca  cariera,  şi  tot-odată  sigu­
                                                                                               format  2  grupe.  Cei  dela  guvernul  «Arde­  zicala  »Laudă-te  gură  că  iacă  pumnul*.
          stadiu  nou,  care  are  la  încejput  apariţia  unui  ranţa  de-a  ajunge  mai  târziu  om  isprăvit
                                                                                              lenii»  în  frunte  cu  senatorul  David,  Boca  şi
          vîrtej  de  ape,  fără  margini  şi  fără  ţintă.  pentru  a  putea  face  atuncea,  ca  independent
                                                                                              J alţi  5  membri  sinodali  au  votat  pe  lângă   —    Conferenţa  funcţionarilor  de
               începe   vieaţa   de   cafenea,   fumatul,  politică  serioasă.                                                                           informaţia   positivă,  că  In
          beutul,  cheful,  crâşme  cu  chelnăriţe  cochete,   Dl  Scurtu  zice  mai  departe:  «Nici  ti­  Porfiriu  Nicora,  dir.  şcoalei  gr -or.  din  Vine­ bănci.  Avem
                                                                                              rea,  ear  alţi  66  membri  sinodali  în  frunte  cu   curând  se  va  ţinea  la  Cluj^ o  conferenţă  a
         localuri  tăinuite  de  întâlniri,...  începe  ruperea  nerimea  dela  1893,  nici  aceea  dela  1860,  ci
                                                                                              Ioan  Lazaroiu  au  votat  cu  Ioan  Fleşeriu,  m-   funcţionarilor  dela  băncile  române.  Felicităm
         cu  morala  socială,  începe  îndoiala  faţă  cu  singura  tinerime  dela  1848  ne  poate  oferi
         tot  ce  ai  auzit  în  şcoală,  dela  popa  şi  dela  pildele  ideale».  (Eară  cuvântul  ideal,  care   văţător-diriginte  la  şcoala  gr.-or.  din  Romos.  cu  căldură  ideea  salutară,  la  care,  precum
                                                                                              Şcoala  capitală  prin  alegerea  nimerită  a  nu­  aflăm,  pânăacum  deja  aderează  peste  35  de
         părinţi,..  Cele  ^ece  porunci  îşi  pierd  severi­  să  repetă  aproape  în  fiecare  zicere).  mitului  înv.  a  făcut  o  acuisiţie  foarte  bună,  bănci.  Sperăm,*că  toate  băncile  noastre  vor
         tatea  şi  temeinicia,  sfaturile cu  adevărurile  de   Tempora  mutanturl  Ar  fi  trist  dacă
         jumătate,  din  vîrsta  de  copil  să  adeveresc  tinerimea  noastră  ar  imita  tinerimea  , din,   întrucât  Fleşeriu  este  un  înv.  expert,  practic  şti  aprecia|însemnătatea  acestei  conferenţe  şi
                                                                                              ştediligent)'recunoscut  şi  prin  multele  prele­  nici  una  nu  se  va  distinge  cu  absenţa.  *
         acţwjpfrcah. mipeiujţţile -  e^le-mat  periculoase,   1848.  Azi  avem  o  tinerime  superioară,  o
                                                                                              geri  practice  ţinute  în  adunările  învăţătorilor.
         lumea  copilăriei,  să  prăbuşeşte,  casa  părin­  tinerime  care  nu  mai  poate  să  fie  pe  teren
         tească  e  o  ruină morală,  jur  împrejur violare,  politic  activă,  rolul  ei  politic  s’a   schimbat   Inteliginţa  din  loc  de  ambele  sexe  nu  este   —    O   scenă  laTgara  din  Cluj.  Du­
                                                                                              îndreptăţită  a  despecta  portul  naţional  al  în­
         ticăloşie,  minciună, miserie,  nefericire,  boală...  prin  împrejurările  sociale  economice  şi  po­                         minecă  sara  s’a  întâmplat  la  gara  din  Cluj
                                                                                              văţătorului  ales  şi  al  soţiei  sale,  atunci  când
              La  răspântie!                        litice  într’un  rol  social  şi  cultural.  Tinerimea                               un  cas   excepţional.   In   trenul   accelerat
                                                                                              purtarea  lor  morală  este  neexcepţionabilă,
              Aici  există  o  scăpare:  cumpătul,  tăria  de  azi  nu  mai  vrea  să  se  sbuciume  înzadar,                            Predeal-Budapesta,  cu  care  mergea  în  străi­
                                                                                              'dela  cari  mulţi  nădrăgari  şi  corsetate  avea*
         morală,  voinţa  —   toţi  ceialalţi  dau  pe  povîr-  ea  s’a  deşteptat  şi  vrea să  vadă  foloase  reale                    nătate  şi  părechea  regălă  română,  voiau  să
                                                                                              vor  prilej  a  lua  exemplu.  Cultura  adevărată
         niş,  să  pierd,  dejenerează,  mor.       când  se  angajează  cu  vr’un  serviciu  faţă  de                                   se  urce  nişte  domni  din  societatea  maghiară
                                                                                              nu  este  legată  de  vestmintele  civile,  sub  al
              O  altă  transiţie  e  chiar  timpul  nosttu.  popor.  Tinerimea  din  1848  a  avut  praf  de                             ardeleană,  distinsă.  «Ujsâg»  din  Cluj  spune,
                                                                                              căror  acoperemânt  în  multe  caşuri  s’adăpos-
              Materialismul  a  furat  vremii  sufletul,  puşcă  uscat,  noi  cei  tineri  de  azi  trebue  să                           că  acei  domni  au  pretins  dela  şeful găriii  un
         munca  vieţii  a  devenit  o concurenţă  canibală,  avem  ochii  deschişi.           tesc  caractere  josnice,  perfide  şi  condamna­  vagon  separat  şi  că  în  stare  «luminată»
         studiu  şi  ocupaţiunea  exagerată  ne  istoveşte   Dl  Scurtu  învinovăţeşte  mai  departe  ti­  bile.  Poporul  alegător  din  Orăştie  cu  acest   fiind  n’au  voit  să  ţină  samă,  că  pasagerii
                                                                                              prilegiu  a  dat  dovadă  că  nu  este  aplicat tot­
         puterile,  ne  irită  nervii,  ne  predispune  la  nerimea  de  materialism.   In  privinţa  aceasta                           trenului,  între  cari  şi  Regele  şi  Regina  Ro­
                                                                                              deauna  a  da  ascultare  vocelor  sirene  şi  se­
         ispite  şi  boale  diferite;  banul,  cărţile,  femeia,  e  tinerimea  mai  cuminte  şi  mai  contimpo­                        mâniei,  s’au  fost  retras  spre  a  se  odihni,
                                                                                              ducătoare,  mai  cu  seamă  atunci,  când  este
         neurastenia,  perversităţi  şi  câte  alte  nevoi...  rană  decât  dl  Scurtu.  (Nu  cunoaşte dl Scurtu                        întreg  personalul  trenului  s’a  pus  în  mişcare,
                                                                                              vorbă  de  promovarea  adevăratei  culturi  şi
              Morala familii începe să  se ţîndărească,  ne  fabula  splendidă  cu  greernl  şi  furnica?)  Ti­                         ca  să  capaciteze  pe  respectivii  domni,  eară
                                                                                              înaintări  a  învăţământului  popular.
         însurăm  din  profit,  din speculaţie,  fără  parale  nerimea  are  un  instinct  foarte  sănătos,  şi  a                      I şeful  gării  refusa  simplu  a  le  pune  la  dis-
                                                                                                   Prin  alegerea  efectuită  azi  sinodul  pa-
         nu  ne  mai  căsătorim,  cocota  Ocupă  locul  aflat  la  vreme,  că  fără basă  materială  nu  poţi                           posiţie  un  vagon  separat,  şi  din  causâ,  că
                                                                                              rochial  gr.-or.  a  dat  dovadă  că  fără  consi­
         femeii,  copii  fac  griji  şi  greutăţi..  să  dai  în  viaţa  asta  înainte.  Toată  cultura                                 I sosise  timpul  plecării  trenului,  provoca  pe
              Circulaţia  crescătoare  ne  face  tot  mai  noastră  e  basată  pe  materialism.  Când  vor­  derare  la  nemotenie,  clicărie  şi  alte  împreju­  domnii  «veseli»  să  ocupe  loc  în  cupeele  ce
                                                                                              rări necinstite,  obvenite  de  atâtea-ori,  a  ştiut
         geşeftari,  deslegarea  de  glia  părintească,  că­  beşti  azi  de  oameni  îi  împărţi  în  bogaţi  şi                       li-s’au  destinat.  Vorbă  să  fie.  întreaga  socie­
                                                                                              să  facă  afront,  promiţând  că  pe  viitor  se  va
         lătoriile  prin  ţări  străine,  studiul  prin  oraşe  săraci,  bogăţia  e  onoare,  vază,  putere  —   să­                    tate  se  posta  între  şine  tocmai  dinaintea
                                                                                              nisuî  a  strînge  pe  lângă  conducerea  bisericii
         mari  (mai  ales  în  Cluj  şi  în  Pesta,  unde-’i  răcia  e  ruşine,  miserie,  păcat.  Chiar  dreptu­                       locomotivei.  Zadarnice  au  fost  toate  încer­
         atcftâ  murdărie  şi  depravare  animalică,  cum  rile  noastre  sunt  concepute  din  punct  de  ve­  şi  a  şcoalei  totdeauna  numai  elemente  cari   cările  de  a ’i  capacita,  căci   încăpăţinaţii
         nu  există  în  alte  oraşe.,  e  cu  totul greşit  de  dere  a  bogăţiei,  şi  sunt  convins,  când  popo­  au  în  vedere  prosperarea  comunei bisericeşti.   călători  nu  voiră  să  cedeze.  In  fine  funcţio­
                                                                                              Fie,  ca  începutul  bun  să  aibă  urmări  şi  mai
         aV crede  aăta  şi  de  Paris,  care  e  un  oraş  rul  şi  burghezimea  noastră  va  fi  mai  bogată,                         narul  de  serviciu  al  trenului  a  cedat  el  şi  a
                                                                                              b,une,  ca  să  putem  vedea  pe  toţi cei  chemaţi
         veseHşi - fiachaht,.  dar’  cu  mult  mai  intelectual  atunci  va  fi  şi  chestia  naţională  o  chestie                     dispus,  ca  la  vagonul-salon  să  se  adaugă  un
         şi  mai  inocent), \toată-  împrejurările  acestea  mai  reală. Fiz Gerald,  renumitul  politician  en­  împreună,  emulând  în  ale  înaintării  aiaceri-   vagon  separat,  în  care  apoi  ceata  învingă-
                                                                                              [Q f   C u ltlIr a 1 »-'1“ ţ ; o n " 1° .    T o ţ i    o o o i   i i i u l l b i î   «»»
         contribue  la  bancrutul  moralei  familiare,  la  glez,  cu  multă  pricepere  mercantilă,  ca  toţi                          ivaro  ocupa  loc.  Soluţiunea  aceasta  a  răpit
         sălbătăcire,  la  o  vieaţă  egoistă  şi  Bîirhfcă...  Englezii,  a  zis,  că  chestia  naţională  e  tot­  bisericii,  inteligenţi,  industrieşi,  meserieşi  şi   trenului  timp  de  aproape  o  jumătate  de  oră,
                                                                                              plugari,  cari  nu  sunt  pătrunşi  de  aceste con­
              Aşa  vedem  aici  două  trariSiţii  para­  odată  o  chestie  agrară,  înţelegând  sub  me-                               şi  numai  după  aceea  trenul  putu  să  piere.
                                                                                              vingeri,  pe  lângă  toată  bunăvoinţa  nu  vor  fi
         lele...  popii  vor  recomanda  ca  remediu  bi­  talism  grâul,  avuţia.                                                      Din  causa  acestui  incident  părechea  regală
                                                                                              în  stâre  a  promova  binele  de  obşte,  după
         serica,  pedagogii  şcoala,  moralistul  creşterea   Dacă  e  permis  să  vorbesc  şi  eu  de                                  română  era  p’aci  să  scape  trenul  accelerat
                                                                                              care  'tot  creştinul  rîvneşte.
         severă  înf casa  părintească,  dl  Scurtu  mai  un  ideal,  atunci  aşi  zice,  că  idealul  şi  po­                          de  Viena.  A   doua  zi  Regele  Carol  s’a  inte­
                                                                                                  Alegerea  de  azi  este  un  semn  vădit, că
         cti   temperament,   cere  toate  ameliorările  vestea  mea  e  milionul,  cele  6  nule  după  un                             resat  viu  de  causa  întârzierii,  însă  —   zice
                                                                                              diferenţele  existente  în  acest  mod,  cel  puţin
         acestea  d’odafă,  individualiştii  cer  furcile  ca  unu,  statistica  cifrelor  şi  a  socotelilor,  să gân­                 numita  foaie  —   nu  i-s’a  împărtăşit  causa
                                                                                              din  biserică  se  vor  stîrpi.  Dee  D-zeu  ca  aşa
         încoronarea  culturei  noastre   calpe...   cine  desc,  să  vorbesc  şi  să  visez  tot  în  cifre,  în                       adevărată.  —   Fără  comentar.
                                                                                              să  fiet
         spune  calea  adevărată?  Nu  sunt  oare  toţi  sume  enorme,  ca  acei  regi  ai  petroleului  sau
         aceştia  călăuzi,  oameni  cari  nu  cunosc  sin­  baroni de  căi  ferate,  ce  sunt  singuri  in  stare                         —    O  jertfă  nouă  e  înscrisă  în  călin-
                                                                                                —    Declaraţiile  unui  oflcer  rus.  Un
         guri  drumul?                             să  dicteze  legi  prin  bogăţia  lor  fabuloasă.   oficer  rus,  care  a  fost  în  Galaţi  Dumineca   darul  de  sânge  al  anarchiştilor.  Mac  Kinley,
              Tinerimea  nu  să  împarte  în  rea  şi  Milioane...  şi  vom  avea  jurnale  bune,  musee,                               puternicul  preşedinte  al  Statelor-Unite  a  fost
                                                                                              trecută,  a  avut  o  convorbire  cu  un  ziarist
         bună,  în  creştină  şi  păgână,  în  morală  şi  case  naţionale,  deputaţi  în  parlament,  vom   de  acolo.  Oficerul,  care  se  află  in  garnisoană   în  Buffalo,  cu  ocasia  exposiţiei  de  acolo,  îm­
         viţioasă,  în  cultă  şi  bădărană...  ea  are  ceva  avea  Ardealul!II                                                        puşcat  de  un  anarchist,  care  a  tras  două  fo­
                                                                                              la  Reni,  nu s’a  sfiit  a  declara, că  s’a sfîrşit  cu
         din  toate  acestea,   formând   productul   al   La  urmă  aşi  vrea  să  fac  şi  eu  o   pro­                               curi  de  revolver  asupra  lui.  Un  glonţ  a  fost
                                                                                              soartea  ţerii  Româneşti.  —   România,  a  spus
         acestor  momente  laolaltă,               punere.  Rolul  cultural  şi  social,  la  care  tre­                                încă  chiar  de  Mac  Kinley  scos,  care  s’a oprit
                                                                                              Muscalul,  va  fi  împărţită  între  Rusia  şi  Bul­
              A  încerca  să  arăţi  cu  privire  la  aceste  bue  să  se  restrîngă tinerimea tot  mai  mult  —                        în  oasele  pieptului,  celalalt  găurind  în  două
                                                                                             garia.  Cea  dintâiu  va lua  Moldova;  celei  de  a
         împrejurări  un  drum  de  scăpare,  însamnă  a  căci  politică  să  facă  cei  care  stau  pe picioare                        locuri  stomacul  nu  s’a  aflat încă,  deşi  stă sub
                                                                                              doua  i-se  va  da  Muntenia  şi  Dobrogea.  —
         fi  un   utopist   social,  ori  a  nu  cunoaşte  proptii  în  mijlocul  vieţii,  e  redus  în însemnă­                        cercetarea  alor  cinci  medici  specialişti.  Ope­
                                                                                              Măi,  da  iute  o  isprăvişi,  domnule oficer 1  Din-
         ştiinţele  sociologice,  —  un  sfat în  special  s’ar  tatea  lui  printr’un  antagonism  ce  domneşte                        raţia  a  succes  şi  lasă  să  sperăm că  preşedin­
                                                                                             tr’o  răsuflare 1  Am  reprodus  de  simplă  curio-
         putea  poate  da,  şi  acesta  s’ar  reduce atuncea  în  societatea  noastră.   La  noi  residează  bă-                        tele  va  învinge  durerile  prin  constituţia  lui
                                                                                             sitate  declaraţiile  oficerului  superior  rus,  care
         la;  cumpăt,  tărie  morală,  voinţă...   trâneţa,  pe  toată  linia,  şi  în  unilateritatea  şi                              tare  şi-şi  va  recâştiga  din  nou  sănătatea  do­
                                                                                             uită,  că  pentru  această  împărţeală,  mai  lip­
                                                   abnormalitatea  aceasta  ce  domneşte  între bă­                                     rită  de  toţi,  cari  trebue  să  privească  în  băr­
                            V.                                                               seşte  consimţământul  Românilor.  La  toată
                                                   trân  şi  tinăr,  trebue  să  se  sfarme  nu  numai                                  batul  acesta,  una  dintre  cele  mai  marcante
                             «Der Beruf ist das Ruckgrat                                     întâmplarea  expunerile  acestea  arată  spiritul
                                                   puterea  etică,  dar’  şi  puterea  naţională.  Na­                                  figuri  economice  şi  politice  a  presentului.
             ,  .            des  Lebens».                                                   de  duşmănie,  care  domneşte  între  militarii
                             Nietzsche „Menschlich —Al-   tura  singură  ne  arată că puterile  mai  bătrâne   moscoviţi  la  adresa  României.
                             zumenschliches".      şi  mai  greoae trebue  să  conlucre  cu  forţele                                      —    Sergentul  Ioan  Grigorie,  viteazul
              Cea  mai  gravă  acuză  a  dlui  Scurtu  ce   mai  iuţi  şi  mai  sanquinice,  .pentru  desvolta-   —    Laudă-te  gură  că iacă  pumnul.   luptător  din  răsboiul  de  independenţă,  care
         o  ridică  contră9  tfnerîmei  noastre  e  «întâiu  rea  mai  departe.  La  noi  însă  nu  e  aşa,  bă-   Vestitul  Florea  Gyula,  iurist  cu  20  semestre   la  Griviţa  a  luat  un  steag  turcesc,  a  fost
             ‘-'•.'>.'31'»  «H   *Q%  tifit*... •  w-'m-K                                                                               numit  portar  al  palatului  justiţiei.  Eri  Ioan
         cariera,  apoi  pe  urmă  idealele».  Ce  m  trâneţa  residează,  ţine  sceptru  în; mână,,;Şi .ţi*,   ■fără  nicî  hfl-examen,  ispravnicul  multor  afa­
         dl  Scurtu  sub  ideale,  nu  cred  că   ne  va   nerimea  trebue  să-şi  cheltue  puterile  în  sec,   ceri  de* prin  Pesta,  fost  membru  al  casinei   Grigorie,  cu  pieptul  acoperit  de  decoraţiuni,
         putea  spune  chiar  aînsul  în  mod  lămurit;   pentru-câ-i  lipseşte  pâmânţul  realităţii  de sub   maghiare  din  loc,  secundant  chemat  şi  ne­  a  intrat  în  postul  său  în  mijlocul  unui  nu-
         idealul  e  după  părerea  mea  un  vis,  pe  care   picioare,  pe  care  singur  poţi  să  ajungi  la  un   chemat,  apoi  în  urmă  discualificat,  juriscon­  măros  public,  care  privia  cu  o   curiositate
         nu- ’I  ajungem  nici-odată,  şi  tot  omul  moare   resultat.                      sultul directorului  substitut  N.  Vlad,  sprinte­  simpatică  la  bravul  sergent.  Postul  acesta  de
         cu  dorul  după  idealul  său...               Antagonismul  acesta  trebue  tot  mai   nul  gavaler  de  clack, frack  şi  lack,  avantgar-   portar  retribuit  cu  85  lei  pe  lună,  e  un  act
              Tinerimea  noastră,  —   lucru  foarte   cu­  mult  şters,  ca  tinerimea  cu puteri  mai  multe   distul  şi  secretar  ad  latere  (maghiar)  al  eli­  de  dreptate  pentru  el,  fiindcă  dela  răsboiu
         minte,  urmăreşte  într’adevăr  ajungerea  unei   şi  mai  proaspete  să  ajungă  la  dreptul  ei  na­  cei  »Ardeleana»,  care  a  suferit  şi  biciuşca   încoace  Ioan  Grigorie  trăia  în  comuna  Mă-
         cariere,  lăsând  reveriile  ideale  mai  pe  urmă.   tural,  pe  terenul  cultural  şi  social.  de  câni  în  hotelul  »Central»  pe  motiv  că  nu   lăieşti  (Prahova)  numai  cu  pensiune  lunară
         Sub  împrejurările  în  care  trăeşte  tinerimea   Dumnezeu  a  făcut lumea  în  6  zile,  în a   şi-a  ţinut  lefărdaia  croită  până  la  urechi  în   de  12  lei,  ce  i-o  făcuse  guvernul.
         noastră  face  foarte  bine  a-şi  asigura  întâiu   şeptea  a  odichnit,  dacă  crede  dl  Scurtu  că   urma. duelului  avut,  vecînicul  peţitor  de  vă­
         existenţa,  prin  aceasta  să  întăreşte  ea  perso­  ddui  l-a  succes  să  facă  o  tinerime  după  chi­  duve  cu  avere,  după  care  îi strepezesc  dinţii;   —    Coloniile  ungureşti.  Coloniile  fă­
         nal.  întărind  totodată  şi  burghezimea  noastră  pul  şi  asămănarea  sa,  în  5  articole,  (lungi  ca   s’a  lăudat  cătră  un  gorilă  miop  cu  fereşti  pe  cute  cu  scop  de  maghiarisare,  nu  prea  îşi
         naţională.  Tinerimea  noastră  £  săracă,  trăeşte   6  zile),  atunci  vreau  să  cred  că  s’a  înşelat în   nas,  că  în  zilele  trecute  în  calitate  de  vred­  arată  roadele  aşteptărilor  şoviniste.  Cei  mai
                                                   socoteala  sa  „ideală*.
         la  universităţi  cu  stipendii,  trebue   să-’şi                                   nic  representant  economic  şi  politic  al  insti­  mulţi  colonişti  în  loc  să  maghiariseze  pe  R o­
         caute  de  treabă,  lasă  că  au  trecut  şi  vre­  Idealele  dlui  Scurtu  sunt  prea  ideale III tutului  dela  care  trage  simbrie,  diurne,  spese  mâni,  învaţă  ei limba  română.  Mulţi  sunt ne­
        murile  acele  unde  tinerimea  să  poarte  poli­                                    de  voiagiu,  remuneraţiuni şi  fel  şi  chip de alte  voiţi  să  iee  lumea  în  cap.  Aşa  spre  pildă  35
                                                     Bprsec, August ipor.   JI»  L  itff/w fw .
         tica  unei  naţiuni.  Făcându-şi  tinerimea  da-                                    bacşişe,  a  făcut  visită  primului  represen­  familii  maghiare  colonisate  în  comuna  Sza-
        torinţă  cătră  sine  face  indirect  un  serviciu                                   tant  al  guvernului  dlui  comite-suprem  conte  pâry-Liget  (Arad)  emigrează  în  America.  Nu
        naţional,  ridicând  avuţia  inteleetualâ  a  în­                                    Bethlen  Miklos.  In  urma  acestei  visite  făcute  pot  trăî.
        tregului  neam.  Ca  exemplu  vreau  numai  să                                       în  mare  ţinută  a  fost  învrednicit  de  a  fi  în-
   1   2   3   4