Page 1 - Activitatea_1901_09_37
P. 1
Anul I. O răştie, 19 Septemvrie n. 1901. Nr. a7>
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe Va de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi străinătate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancaje nu se primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. fo a ie politică, econom ică, socială ş i literară. Inserţiunile se acordează confirm
tarifului'obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A u r e l M untean L a u r i a n B e r c i a n
Vrem să dăm expresiune acestor sau ar fi trebuit să ne convingă că nu plini de adevăruri ar fi numai repro
APEL convingeri acolo în parlament, faţă în este bărbat de stat maghiar, care să ducerile discursurilor rostite în dietă?
faţă, şi pentru aceasta: candidăm de aibă curajul a-şi executa ceea-ce pro I Asta trebue să ne fip dară ţiiţta:
căM alegătorii cercului electoral al Orăştiei. deputat al bercului nostru electo mite, ţinendu-se de paragrafii legilor, nu articole de ziare, ci discursuri ţp
ral pe dl Dr. Aurel Muntean, cel mult ar fi trebuit să ne convingă, parlament!
De zeci de ani cercul nostru advocat în Orăştie, care în vieaţa că nici un guvern nu ne va împlini de
a fost representat în dieta ţerii de de noastră municipală a dat dovezi şi bunăvoe nici chiar cererile cele mai Răspuns? jŞŢ rifc>uiţei“.
putaţi, cari drepturile şi interesele până acum, că va fi un adevărat re juste şi îndreptăţite.
noastre îndreptăţite nu le-au apă presentant al dreptelor noastre pre- Inzadar am cerut şi vom cere res Autorisata din Şibiiu scrie în pr.
rat nici cu o singură vorbă! tensiuni, şi care dacă poftiţi şi în mijlo pectarea articolului de lege 44 din anul din 15 Septemvrie a. c. c$ cineva ar
Ni-se impune datorinţa acum în cul alegătorilor îşi va expune progra 1868, articol ce ne asigură folosirea fi scris cuiva (?) că dl Dr. Aurel Mun
preajma alegerilor de deputat, să ne mul basat pe cele aci declarate limbii înaintea tuturor forurilor! Arti tean ar fi fost candidat cu program
folosim de toate mijloacele legale, pen- de noi. colul şi azi e încă lege, dar nu-i cine guvernamental (!) de deputat al cercu
tru-ca se alegem In acest cerc Ruşinoasa cumpărare de să se ţină de ea. Şi avem noi şi alte lui Orăştie.
un deputat, care cu trup cu suflet oameni se înceteze şi oei-ce şi-ar multe plângeri, a căror ascultare înza- Apelul din fruntea foii noastre
‘ o*-: • «Ttf: . •. •
se lupte pentru drepturile şi vinde pentru bani ori presiune dar o aşteptăm. Cel mult când le arun credem că-’i destulă desminţire, faţă de
preteusiunile noastre naţionale! convingerea şi simţul de dato- căm în faţă adevăruri prea crude, iasă astfel de scornituri tendenţioase.
Care să fie adevărat representant al rinţă, ori cine se fie acela, scos la iveală cu un paragraf de cauciuc, Cu acest apel dl Dr. Aurel Mun
dorinţelor noastre, cari atunci ar fi şi alungat se fie din sinul oame paragraful despre «agitări în contra ideii tean e solidar întru toate, precum tot
împlinite, dacă am vedea că prin în- nilor cinstiţi!
9 de stat maghiar» şi «liberalismul ma aceasta o va declara şi în faţa alegători
destulirea naţionalităţii noastre şi a
O r ă ş t i e , 12 Septemvrie n. 1901. ghiar» ne deschide uşile temniţelor. lor, desvoltându-’şi programul, ca să
celorlalte, patria noastră comună s’ar Da, da, nu-i vorbă: şi presa română e ştie toţi alegătorii, că ce datorinţe va
întări şi ar înflori întru binele comun Vasile D om şa m. p. liberă, dar ziariştii români — închişi. avea candidatul nostru faţă de dreptu
lo a n M ih aiu m. p.
şi al tuturor fiilor sei, fie Români,
S im ion C orvin sen. m. p. Dar ce folos, că repetăm acestea rile şi preţenşiunUe noastre, cşţi le-aţn
Saşi ori Maghiari!
George B aciu m. p. zilnic, că toate foile noastre scriu arti- reclamat de atâtea decenii — dacă
Noi recunoaştem şi aderăm, ba Tasile 2V. B id u m. p. ,coli lungi, în cari dovedesc nelegiuirile nelucrarea încă ar fi mod de recla
am spriginit şi spriginim cu jertfe de D u m itrii M a rtin m. p. ce ni-se fac, aducând la Cunoştinţa gu mare...?.
N icolae O pin cariu m. p.
sânge şi avere — întregitatea statului. încât priveşte ţinuta dlui Dr. I.
S im ion C orvin jun. m. p. vernului încălcările dese ale paragrafilor
Noi nu voim stat în stat! Mihu şi soţii săi, apoi noi în interesul
A vra m D ubleş m. p. Jegii şi cerând şi pe seama noastră
Trebue însă să recunoască fiecare causei regretăm, că n’a reflectat la în
L a u ria n B ercian m. p. dreptate: toate guvernele începând dela
cetăţean, dator este să recunoască şi ălţarea prietenească şi sincer^.
archiliberalul «sdrobitor de naţionalităţi» !
guvernul, că aşa numita: chestie a
Tisza şi până la guvernul «dreptăţii şi Dacă d-ior qfâji sfr-j, luQţu cpreqt,
naţionalităţilor pretinde o dezle al legii» n’au avut pentru noi alt răs că ,pe cale directă oj-i mdirpQtă, sub
gare urgentă, o deslegare dreaptă. Disolvarea parlameniului. puns decât tăcerea, tăcerea şi puşcăria. pretextul aşa numitei pasivităţi (?) ,să
Guvernul actual a enunţat de ne- ajute candidatului guvernamental, apoi
numărate-ori, că devisa sa este: le Inzadar am protestat în adunări şi noi vom purta lupta grea şi fără " de
foi, nime n’a luat la cunoştinţă aceste,
gea, dreptul şi dreptatea! Prin rescript preaînalt parlamentul ei; dar’ nu putem crede că interesele
proteste, ear manifestele noastre auiost
Să fie dară drept şi dreptate, — maghiar încheindu-şi sesiunea de cinci şi motivele personaje să poaţă
interpretate în presa ovreiască totdeauna
insă pe toate terenele! Noi Ro ani a fost disolvat, ear alegerile noue simţămintele lor cele mai bune.
fals, cu gândul ascuns să ne aşeze în
mânii ca element de ordine altceva nu au să se ţină peste câteva zile, ca par Spre confirmare declarăm cu toată
lumina trădării de patrie.
pretindem. lamentul nou să se poată întruni la I sinceritatea, că representantul nostru
Nu vă spunem lucru nou, dacă 24 Octomvrie. Câte adevăruri amare a conţinut nu pentru aceea va fi trimis în parla
^Replica"? Şi ce folos am avut de ea?
cu durere vă amintim, că guvernul Dacă ne întrebăm ce ne-a adus ment, ca să facă acolo gălăgie necon
„Lumea cultă şi civilizată" — calul
atunci când e vorbă de executarea parlamentul trecut şi din răspunsul prL diţionată în toate chestiile ce vor obveni.
nostru de bătaie — nu-’i vorbă a luat
legii despre egala îndreptăţire a na mit vom încerca a trage concluzii pen Noi Românii şi |p genere naţippţi-
la cunoştinţă că suntem un popor,
ţionalităţilor, când e vorbă despre o tru viitor, a ne da seamă de ce ,ne va Jitgţile în chgstii naţionale, bisericeşti,
vrednic de sprijin, a luat la cunoştinţă
nouă împărţire a cercurilor electorale pduce noul parlament, vom ajunge la şcolare şi in unele economice avem
drepturile noastre de existenţă, ,ne-a
şi reducerea censului electoral, când resultatul trist, că pentru noi Românii diferinţele cu guvernul, ceea-ce trebue
exprimat simpatia ei caldă, dar’ cei
e vorbă despre înfiinţarea şcoalelor întreaga activitate a parlamentului se să recunoască şi concetăţenii maghiari.
competenţi, cei cari ar fi trebuit s’o
poporale, aplicarea amploiaţilor de reduce ia zero, şi că lăsând lucrurile1 In aceste chestii avem să ne luptăm
stat în ţinuturi locuite de Români ori să meargă cum au mers până acum, iee la cunoştinţă au trecut peste ea' pentru realisarea cerinţelor noastre
alte naţionalităţi ş. a., nu se ţine fără a stărui să ne valjdităm influenţa la ordinea zilei, ear’ când presa străină drepte şi naturaje;
de devisa sa proprie. ce ne împrumută massa compactă de a început a , interpreta „replica" .prea In al,ţe p eştii, jo lucru ,fifpsc
serios şi prea rin favorul nostru — a
Noi însă cu tot dreptul pretindem, 3 milioane de Români, tot zero va fi puţem sprijjni guvernul dacă aprobăm
că pe linia întreagă, adecă şi în chestiile pentru noi şi activitatea viitorului par deschis autorilor ei uşile puşoăriei şi şi aflăm de bun cutare ori cutare
naţionale, bisericeşti, şoolare şi lament. şcopul totuşi nu ni-l’am ajuns. proiect.
eoonomice să domnească dreptul, «Era liberală» atât de slăvită pen Trebue său silim să ne asculte. E aceasta guvernamentalism ?
dreptatea, şi egalitatea. tru noi n’a sosit. Liberalismul maghiar Trebue să-’i silim să iee act de cere La articlul’ din Nr. 160 a. c,
Vrem ca aceste principii salutare pe seama noastră n’a adus decât puş rile noastre şi asta vom putea-o ajunge ,,înainte“ scris cu o înţrQduqere^ glosai
pentru noi şi salutare pentru iubita cărie şi amende în bani, răsplată că numai părăsind «pasivitatea» şi trimi de mult promiţătoare, ,pu avCfP jjt
noastră patrie, se se manifesteze în ne-am lăsat amăgiţi să credem în sin ţând în parlament bărbaţi de-ai noştri, răspuns decât înapoi şi earâ înapoi.
parlamentul ţerii. ceritatea acestui «liberalism» şi să ne cari să expună plângerile unui pppor In urma aceluia jurnalistica din -Româ
Acolo vrem să arătăm guvernului ridicăm vocea pentru revendicarea drep întreg. nia să aştepta la lucruri foarte mari,
şi confraţilor maghiari, că noi Românii turilor noastre. Resultatul real al „repjicei" a fpst când colo nimic şiearăşi nimic. ’
„E datorinţa fiecăruia a întră în
nu suntem nişte răsvrătitori, nu suntem Guvernul lui Szăll, guvernul «drep zero! Care ar fi fost însă resultatul dacă
vieaţa politică activă. Progresul
trădători de patrie, ci prin reclamarea tăţii şi al legii» întru nimic n’a schim «Replica» ar fi fost un discurs rostit în
nu e promovat de oamenii cari
adevăratei egalităţi în drepturi, noi lu bat situaţia noastră precară, nu ne-a numele poporului român de un repre vorbesc, ci de aceia cari muncesc".
crăm din toată inima pentru consoli adus nici un bine, făgăduinţele au ră sentant al seu în dieta din Pesta? Care1
Roosevelt.
darea patriei comune. mas făgăduinţe. Cel mult ne-a convins ar fi urmarea, dacă articolii de ziare