Page 2 - Activitatea_1901_09_37

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 37.

Căsătoria preoţilor de mir. ricii ortodoxe şi în special biserica noastră foarte dureros pentru fiecare adevărat fiiu al sofice a ministrului Szâll avem să mulţămim
naţională şi ortodoxă metropolitană? bisericii ortodoxe. resolvarea pacinică a diferenţelor aplanate,
De M anasie I a r, preot. Papa, ca cap al bisericii apusene, văzând Văd că o asemenea constatare îl doare cari nu cu puterea, ci numai cu binele le-a
primejdia ce resultă pentiu biserica lui din rău pe on. preot văduv şi-l rog să mă creadă, putut elupta. Cu multele proiecte mărunte
(Urmare din nr. 35).
necăsătoria preoţilor, cu privire la căsătoria că zeu şi pe mine mă doare tot aşa de rău. acum odată nu mă voiu ocupa, voiu aminti
Eu ştiu şi sunt convins, că cu puţină preoţilor romano-catolici din America a enun­ La rîndul meu observ şi eu, că numă­ însă judicatura Curiei în afacerile electorale
osteneală poate afla şi poate şti fiecine, că ţat memorabilele cuvinte: «Tolerare possum», rul caşurilor, în vederea cărora am scris în peste tot, apoi incompatibilitatea deputaţilor,
sunt găzdoi tinere, cari deşi au talia pe care ceea-ce însemnează că Papa tolerează căsă­ nrul 31 al „Activităţii", pasagiul despre care la cari a dat ansă singur numai oposiţia din
o au, totuşi ele sunt harnice, de omenie şi toria Unor preoţi ai sei din America, şi ce­ on. preot văduv vorbeşte, e foarte mic, a- dieta ţerii. Recunosc că a fost lipsă de adu­
cu purtare morală neexcepţionabilâ, şi cari ea-ce îl arată pe Papa de acum de om îm­ proape disparent în asămănare cu numărul cerea acestor legi, pentru-că afacerii „oalelor
conform dorinţei şi a autorului răspunsului, podobit cu foarte salutare principii liberale. cel relativ foarte mare al preoţilor văduvi, cu carne" s’a pus capăt. (?)
îngrijesc con'ştienţios atât de ale casei, cât şi Va să zică Papa, deşi lumea nu e de­ ceea-ce trebue să ne îmbucure pe toţi şi ce­ Acestea toate pentru trecut. încât pri­
de buna creştere a copiilor respectivilor preoţi dată a vedea preoţi romano-catolici cu mueri ea-ce e a se atribui simţului moral ce în veşte viitorul, apoi se are în vedere întâiu
văduvi, identificându-se cu răposatele lor mame şi cu copii, cum bună-oară sunt ai noştri genere împodobeşte pe preoţii noştri, atât reforma dărilor, în urma cărora darea de
şi ţinându-şi de merit că pot face asemenea preoţi, tolerează căsătoria unor preoţi ai sei, pe cei văduvi, cât şi pe cei cu soţii. clasa II. de venit pentru micii meseriaşi se va
servicii bune şi frumoase. ear dumneata, onorabile autor al răspunsului Constatarea foarte dureroasă, pe care şterge. (?!) — La aceste făgăduinţe meseriaşii de
Nu ştiu că canoanele admit sau nu ad­ pe mine, care scriu curat numai din punct eu am făcut-o prin pasagiul din întrebare, faţă erump în âljen-uri cam posomorite. — 2. Mai
mit, ca preotul văduv să aibă găzdoaie puţin de vedere principial în chestia căsătoriei preo­ fiindcă caşurile în vederea cărora eu am fă­ spune că proiectele referitoare la schimbările
înaintată în vîrstă, la cas dacă nu-şi poate ţilor de mir, mă îndrumi ca să abzic de cut-o, sunt caşuri aproape disparente, chiar administraţiei vor înlesni recerinţele poporului
căpăta ca găzdoaie o femee bătrână şi tot­ preoţie şi apoi să mă însor dacă îmi mai dacă ar fi insultă, ceea-ce eu nu admit, ea şi ţeara se va aduce într’o stare fericită (? 1)
deodată harnică şi de omenie; ştiu însă şi place de muere decât de biserică. N'amf avut nu atinge preoţimea în măsura în care on. — Toţi naivii sunt la aceste promisiuni curioşi
sunt pe deplin convins, Că ar fi o nedrep­ lipsă de ami spune ca să abzic de preoţie preot văduv gândeşte că o atinge. şi atari lesne crezători se aflau şi In şirul as­
tate strigătoare la cer urmărirea şi condam­ şi apoi să mă însor, fiindcă aceea am ştiut-o Nu e eschisă posibilitatea, ca aproape cultătorilor. —
narea acelor preoţi văduvi, cari, fiindcă găz­ şi o ştiu ca şi dumneata. De ceea-ce aşi disparentele caşuri, în vederea cărora eu am Recunosc că în restimp de 35 ani dela
doi bătrâne şi de omenie nu au aflat, au avea eu lipsă e ca să ştiu, că cum m’aşi scris pasagiul despre care e vorba, să se în­ introducerea constituţionalismului ţeara a îna­
găzdoi puţin înaintate în vîrstă, dar pentru putea însura, şi totuşi să fiu preot. Asta să mulţească, spre degradarea demnităţii preo­ intat atât spiritualmente cât şi materialmente.
aceea harnice, de omenie şi cu neexcepţio- mi-o spuni dumneata onorabile 1 Nu cumva ţeşti şi a nimbului bisericii. Care e acel uni­ (O fi, o fi, Măria Ta, însă am sărăcit al dra­
nabilă purtare morală. onorabile mă îndrumi ca să mă fac unit cul mijloc, prin care s’ar eschide obvenirea cului. Un episod întâmplat chiar în Fărcădin,
Nu respectivii preoţi văduvi sunt de dacă nâdăjduesc că astfel curând sau mai unei asemenea posibilităţi degradatoare? Nu în curţile tată-seu, Vasilie Nopcsa, la anul
vină că au găzdoi tinere, ci de vină e delă- târziu mă pot căsători ca preot ? e altul, decât decretarea căsătoriei preoţilor 1863 când cu prilejul adunării Asociaţiuni
turabila împrejurare, că preoţii văduvi nu se Precum, onorabile, ai avut îndrăsneala de mir. ţinută la Haţeg). Şi aceea o recunosc, că la
mai pot căsători. de a ataca reputaţiunea mea morală, aşa se II asigurez pe onorabilul preot văduv, funcţionarism, la agrari şi mercantilişti s’au
Autorul răspunsului e de părerea, că eu cere ca să ai şi îndatorirea de a răspunde la că dacă răspunsul domniei sale din Nr. 90 ivit neîndestuliri, cari au dat naştere la multe
prin tratatul meu intitulat: «Căsătoria preo­ întrebările mele de mai nainte! al „Telegrafului Român", ar fi fost ca obser­ şi felurite certe. Trebue să recunoaştem, că
ţilor» am insultat publice nu numai pe preoţii Dacă scriai, onorabile, numai din punct varea din Nr. 95 al aceleiaş toi, în acel cas una şi alta sunt reciproc a visate la ajutorul
cei văduvi, dar întreagă tagma preoţească şi de vedere principial, atunci nu eram curios replica mea nu ar fi precum e. comerciului. (?)
chiar biserica şi superioritatea bisericească. a te şti şi a te cunoaşte, demnule preot as­ Replica mea e aşa precum e, nu pen­ Din toate acestea urmează că datori
Declar de greşită pe această părere a cuns sub numirea: «Un preot văduv», acum tru-ca să rup dinte pentru dinte, sau să scot suntem a lăuda pe ministrul' Szâll pentru
autorului răspunsului. însă, fiindcă publice şi pe nedreptul m’ai ata­ ochiu pentru ochiu, va să zică nu e aşa însuşirile sale, prin cari ascultă pe toţi şi să
cat în reputaţiunea mea morală, am voe a pentru-că sunt dominat de urîta patimă a năzueşte ca toate ramurile vieţii publice să
Ce am scris eu e adevărat, şi ce e a-
te cunoaşte şi în persoană. Nu pentru-ca să răsbunărei, ci e curat numai fiindcă sunt şi se desvoalte paralel.
devărat nici când nu e insultător.
te provoc la duel, ci pentru-ca să pot afla doresc să fiu totdeauna de principiul, că: Este timpul suprem a să introduce reci­
Cred că nepreocupatul cetitor, compa­ împrejurările şi referinţele în care trâeşti, Precum un soldat nu e vrednic de-a procitatea vămilor în toată Europa, punând
rând cele scrise de mine în tratatul publicat pentru-ca să pot căuta şi afla că dintre noi mai purta sabia onorifică dacă sufere ca stavilă concurenţei Americane. Aici aminteşte
în «Activitatea» nrii 31, 32 şi 33, cum şi
doi care e mai moral sau imoral, şi pentru- cineva să-’i atace onoarea, astfel unui preot de înţeleptul politic Dâak, apoi. de paliativele
cele cuprinse în replica de laţă cu cele-ce se Germaniei în afaceri de vamă.
ca să-ţi pot gratula şi mulţămi, pentru-că care nu respinge cu receruta demnitate ata­
zic în partea principială a răspunsului publi­
onorabil dumneata ca preot văduv şi aşadar curile nemotivate şi nebasate, pe cari cineva Să ne năsuim, zice candidatul, ca să
cat în «Telegraful Român» de «Un preot ca consort ai luat loc de frunte între cei-ce Ie îndreaptă contra reputaţiunei lui morale, creăm producenţii materialului crud, să pro­
văduv», se va simţi pe deplin mulţămit cu
îşi amăresc viaţa de preot văduv. E frumos, nu-’j mai este ertat a lua patrafirul după cap. movăm meseriile mici, să lucrăm noi, pen­
aceea ce eu m’am simţit îndatorat şi îndrep­ Ceea-ce onorabilul preot văduv zice în tru-că numai aşa vom putea da pept chiar
tare frumos! !
tăţit a replica.
Arată-ţi numele, onorabile! răspunsul său despre mine în mod indirect, si cu concurenţa Austriecilor. Să dăm avântul
Atâta cu privire la partea principială a Ştii bine că eu nu-ţi pot face nimica, nu e nici macar cât de puţin adevărat. Ob­ convenit mercantilismului, pentru-că numai
răspunsului «Preotului văduv». dumneata însă, mai ales dacă vei fi oni cu servarea obiectivă a domniei sale, cuprinsă astfel putem ajunge la îmbogăţire şi numai
La partea personală cuprinsă în pome­ înalt oficiu eclesiastic şi persoană împodobită în Nr. 95 al „Telegrafului Român", mă face, aşa vom ajunge viitorul dorit de toţi. Admi­
nitul răspuns reflectez următoarele: cu onorificul brâu roşu şi cu onorifica căp- ca să abzic de voia de a l cunoaşte personal. nistraţia să fie pentru toţi mulţumitoare,
Eu din unele pasage ale răspunsului de­ tuşală asemenea roşie, poţi face sau mijloci anomaliile să se stîrpeascâ, căci numai aşa
duc, că autorul răspunsului pe mine mă ţine ca eu, un biet preot văduv dela sate să fiu putem curma neînţelegerile ivite între naţio­
Âdanarea partidului liberal din Orăştie.
de om cu inclinaţiuni spre lucruri păcătoase; sub ceva pretext, pe basa oare-cărui para­ nalităţi şi numai atunci se poate aştepta în-
în deosebi mă ţine de om, care iubesc mai graf canonic suspendat şi poate chiar şi de­ păciuirea diferitelor popoară din această ţară.
mult muerea de cât biserica; de om care stituit, şi aşa apoi făcut de ruşine şi lipsit (Frumoase vorbe, dar’ numai vorbe vor
Placate mari anunţaseră de timpuriu în
doresc a avea găzdoaie tineră; de om care de congrua frumoasă de 1488 cor. 17 fii., limba maghiară, germană şi română, că azi rămânea, fapte, ca păr în palmă).
pentru plăceri momentane jertfesc interesul pe care aşi căpăta-o începând cu anul 1902. la 15 Septemvrie d. a. la 3 ore îşi va face După-ce mulţumeşte pentru candidatură,
meu şi pe al copiilor mei, scurt zis, mă ţine Dacă, onorabile, nu-ţi convine tratatul raportul pentru trecut şi îşi va expune pro­ zice în limba germână cam următoarele:
de om imoral şi ca atare de nedemn a mai pe care eu l-am publicat în «Activitatea», gramul pe viitor fostul şi din nou candidatul Recunosc înalta cultură germână, re­
fi preot. atunci pofteşte şi arată netrebnicia lui cu do­ deputat dietal baron Nopcsa Elek, al cărui cunosc pretensiunile îndreptăţite ale naţiunei
Nu sunt, precum nu am fost nici-odată vezi şi cu argumente acceptabile, nu însă cu tată la anul 1848 în 15 Maiu n. a jurat îm­ săseşti (oare în dieta ungară este permis a
imorali Au doară aceea, că eu de silă (sapi­ îndrumări la abzicere de preoţie, cu mistifi- preună cu cei 40 mii Români pe Câmpul- să recunoaşte naţiunea săsască ? şi ce să
enţi satis) am găzdoaie sau econoamă de caţiuni tendenţioase şi cu nedrepte atacuri Libertăţii dela Blaj pentru susţinerea progra­ întâmplă cu atare deputat, căruia i-ar scăpa
vîrstă şi de talia de care găzdoaia mea de personale, ascunse sub masca generalităţii şi mului naţional român şi care azi este cu to­ o astfel de expresiune în plenul dietei
acuma e, e lucru imoral? acoperite de prefăcuta sau simulacra dorinţă tul desfăcut de obligămintele părinţilor şi ungureşti ?).
Te întreb, onorabile autor al răspun­ de a da învăţătură şi îndrumare preoţilor lo­ protopărinţilor sei. Cunosc mai departe punctele programu­
sului: viţi de amărîciunea văduviei. Cu o dovadă mai mult care este mai lui săsăsc şi acele le primesc şi le voiu
Ce crezi, onorabile confrate şi consort, Dacă ca unul, care vei fi experiat multe recentă, că prin nobilitare mai toţi îşi uită apăra, numai întru cât însă eu nu sunt Sas
că eu din simţ moral sau din simţ imoral în viaţa dumitale de preot văduv, ai voe de de originea lor genuină. De această avansare şi îmi stă în putinţă (?!) Autonomia bisericei
am scris tratatul întitulat: «Căsătoria preoţi­ a da învăţături şi îndrumări practice pentru dee bunul D-zeu ca elementul nostru să fie si scoalei luterane, încât am cunoştinţă, este
lor de mir?» preoţii văduvi, cărora acuma nu li ertat a se totdeauna scutit, pentru-că numai perderi pu­ nealterată şi însuşi statul face totul, ca şi
căsători din nou, atunci pofteşte şi-ţi cuprinde biserica catolică să câştige autonomie deplină.
Ce crezi, că e moral sau imoral a pur­ tem îndura. Din 1087 alegători ai cercului
cede şi a tace conform adevăratelor prescrise învăţăturile, respective îndrumările în opjse- constătător din 50 comune, abia s’au pre- Să recomandă şi alegătorilor saşi.
morale şi aşadară conform voinţei d-zeeşti, parat şi de sine stătător. Nu cumva însă să sentat 134, dintre cari în butul legii curiale Preşedintele liberalilor, directorul cole­
te încerci a face pomenire în un asemenea giului din loc, Simon Ferencz mulţumeşte
sau: a face aceea ce. popa zice că să nu faci, noue au fost 46 funcţionari de stat şi muni­
eventual op al dumnitale despre talia găz- de celea auzite şi având în vedere înaltele
ceea-ce însă popa face? Sunt eu nedemn de cipali, 18 Saşi şi 70 meseriaşi şi alţi pro­
doaiei cutărui sau cutărui preot văduv, căci conexiuni ale candidatului, promite susţine­
a mai fi preot? prietari şi arândaşi.
atunci te faci de rîs înaintea tuturor oame­ rea candidaturei.
Ce crezi, onorobile, -că scriind eu tra­ Preşedintele partidului liberal în scurte
tatul «Căsătoria preoţilor de mir» am inten­ nilor serioşi şi reduci valoarea respectivului cuvinte face istoricul constituirii şi candidării Primarul orăşenesc Acker mulţumeşte
eventual op al dumnitale la nimica sau Ia în limba germână în numele conaţionalilor
ţionat propagarea şi promovarea moralităţii zero, chiar şi dacă acel eventual op al dum­ din Dumineca trecută, apoi propune exmite-
sau a imoralităţii? Crezi că eu prin numitul rea unei anchete de 8 inşi pentru a învita săi pentru expunerile auzite.
nitale ar cuprinde altcum principii de cele Afirmă, că pentru împrejurările de aici
tratat am atacat şi insultat preoţimea şi bi­ pe bar. Nopcsa la adunare.
mai sublime. Atâta acuma. La vreme de nu era lipsă de crearea legii curiale, întru
serica, sau am arătat abisul care cu uriaşele Acesta înfăţoşindu-se se sue pe bină şi
trebuinţă va urma. cât aceea este superfluă, având cunoştinţă
şi înspăimântătoarele sale fălci stă gata a cu­ zice cam următoarele:
Dixi et salvavi animam meaml despre aceea, că alegătorii din acest cerc nu
prinde şi apoi înghiţi pentru vecie demnita­ Chemarea mea de azi e înlesnită prin
* să lasă a fi influinţaţi la alegere. Aceasta o
tea preoţească şi nimbul bisericii ? Crezi doar aceea, că nainte cu 2 ani am făcut un ex-
că eu, care decum să fiu ceva mai mare, Reflexiune la observarea cuprinsă în nr. pp poseu tot la acest loc. Exprim mulţumită declară nu ca primar, fără ca simplu alegător.
dar nu sunt nici macar membru în scaunul al „Telegrafului Româti" din anul c. mea şi a ţerii, că ministrul-preşedinte Szâll Kăl- Românii au absentat dela această manifestare,
protopresbiteral, nu-mi pot exercia îndatorirea, După a mea părere alinea, despre care mân prin înţelepciunea lui a fost în stare a spre laudă lor fie zis.
Nu ştim în urma asprei legi, sau din
respective nu am îndreptăţirea şi competenţa vorbeşte on. preot văduv în observarea cu­ aduce ţeara şi partidele la o împăcare deplină.
care motiv nici banchet nu s’a ţinut.
de a arăta şi de a tăia aşa precum eu pot prinsă în nrul 95 al „Telegrafului Român", împăcarea cu divergenţele faţă de pre-
şi ştiu arăta şi apoi a tăia în o bubă peri­ nu cuprinde în sine insultă la adresa cuiva, tensiunile Austriei a răpit mult timp, în fine Rip.
culoasă, de care sufere întregul corp al bise­ ci exprimă constatarea unui lucru adevărat şi aceea totuşi a succes şi numai puterii filo­