Page 2 - Activitatea_1901_09_38
P. 2

Pag-  2.                                                               ACTIVITATEA                                                                         Nrul  38.


          de alegători, cari  toţi le-au primit cu  entusiasm,  ei  şi  neamul  lor.  Noi  nu  suntem  de  acelea   Regula  generală  e,  că  deputat  poate  fi  departe  locurile  hotărîte pentru adunarea  ale­
          declarând  publice,  că  afurisit  să  fie  acela,  vederi  înguste,  că  naţionalismul  şi  iubirea  ori-care  alegător.  Dar  sunt  mai  multe  ex-  gătorilor  să  fie  într’o  formă  de  departe  dela
          cine  după  celea  auzite  din  rostul  candidatu­ de  neam  este  un  monopol  numai  al  «Tri­ cepţiuni.                      localurile  de  alegere,  în  sfîrşit  ca  alegătorii
          lui  Dr.  Muntean  nu  va  vota  cu  el  (comuna  bunei».  Pentru  noi  prescrisele unilaterale  ale   Sunt  anumite  oficii,  posiţiuni  şi  rapor­ să  se  poată  îngriji despre provederea  cu mân­
          Vinerea),  cum  deduce  „G  T.“  din  apelul  aceleia  respective  ale  corespondentului  nu  ne  turi,  cari  nu  se  potrivesc  cu  funcţiunea  de  carea  de  lipsă.  întrucât  alegătorilor  li-s’ar  da
          nostru  că  suntem  una  cu  guvernul,  nu  ştim  pot  servi  de  îndreptar,  pentru-râ  totdeauna  legiuitor,  care  sunt  incompatibile  cu  posiţ'a  bilete  de  justificare,  lipsa  acestor  bilete  nu
          nu  o  pricepem.  Şi  acestui  ziar  îi  răspundem  am  cugetat  cu  capul  nostru  şi  de  puteri  de  deputat.  Această  stare  e  cunoscută  sub  poate  fi  pedecă  nici  de  a  se  înfăţişa  la  de­
          ca odinioară  lui  Vasilie  Urechia  că :  când  va  străine  sau  pene  simbriaşe,  nu  am  avut  numirea  de  incompatibilitate.  Cine  ocupă  un  legaţia  de  votare,  nici  de  a  putea  vota.
          face  plopul  pere  etc.  etc.             lipsă.  Dacă  ar  fi  aici  locul  şi  ne-ar  permite  I astfel  de  oficiu  sau  posiţie,  nu  poate  fi  tot­  Preşedintele  are  şi  dreptul de  dispunere
               Că  ce  politician  român  este  Dr.  A.  spaţul  am  face  noi  istoricul  pe  larg,  atât  al  odată  şi  deputat.  Sau  dacă  e  ales  de  depu­ peste  organele  de  siguranţă,  comandate  pen­
          Muntean  o  dovedesc  îndestul  acele  cercuri,  aderenţilor  pasivităţii  de  azi  şi  a  părinţilor  tat,  trebue  să  abzică  de  oficiul  ce  l-a  ocupat. tru  susţinerea  ordinei  şi  peste  armata,  ce  se
          în  cari  să  învîrte,  ca  membru  în  represen-  lor  din  trecut,  precum  şi  a  purtării  în  celea   Causa  incompatibilităţii  Ia  deputaţii  die-  întrebuinţează  în  cas  de  lipsă.
          tanţa  orăşenească  şi  muncipală,  apoi  în celea  naţionale  acelor  mai  târziu  veniţi  aici  de  tali,  ca  membri  ai  puterii  legiuitoare,  e  de   Preşedinţii  au  de  problemă  şi  datorinţă
          advocaţiale  avut-au  destule  prilegiuri,  chiar  prin  părţile  lor.  Vom  avea  însă  prilegiu  a  a  se  căuta  în  împrejurarea,  că  funcţiunea  de  a  aduna  voturile  alegătorilor,  ei  hotărăsc  a-
          şi  în  timpul  mai  recent,  a  apăra  clienţi  acu-  face  şi  aceasta  de  altă-dată,  arătând  care  de  legiuitor  numai  atunci  se  poate  împlini,  când  supra  excepţiunilor  ivite  în  contra  voturilor.
          saţi  cu  crime  politice.  Suntem  de  convingere  câte  ori  şi  în  ce  mod  spurcat  şi  nedemn  deputatul  se  bucură  de  neatîrnare  faţă  de  Îngrijesc  de  susţinerea  ordinei  în  localurile
          deplină,  că  nu  are  nici  o  lipsă  a  fi  dăscălit  s’au  purtat  atât  în  căuşele  pur  naţionale  şi  rege  şi  faţă de guvern — puterea executivă —  de  votare  şi  în împrejurimea nemijlocită.  Spre
          de  „G.  T.“  că  ce  are  de-a  tace,  dacă  ne  va  altele  de  bine  obştesc.  Avem  indicii  tare  care  stă  sub  controla  puterii  legiuitoare.  Le­ acest  scop  pot  dispune  şi  peste  armată.  La
          succede a-1  vedea în  dieta  ţerii.  De bună samă  compromiţătoare  din  trecutul  cel  mai  înde­ giuirea  în  sistemul  parlamentar  de  multe-ori  cas  de  lipsă  pot  suspenda  provisor  votarea..
          nu  va  juca rola  cea  umilitoare,  cum  tăceau  părtat  şi  până  azi,  că  chiar  susţinătorii  pasi­ trebue  să facă  critică  la  lucrările guvernului,   In  localul  de  votare  pot  fi  de  faţă  nu­
          odinioară  unii  deputaţi  români,  pe  când  erau  vităţii  în  cercul  acesta  electoral,  precum  şi  trebue  să  lupte,  să  delăture  guvernul,  care  nu  mai  membrii  delegaţiunei,  bărbaţii  de  încre­
          alegerile  permise  şi  la  noi.  Am  şti  numi  pe  părinţii  lor  multe lucruri  netrebnice  au  comis  lucrează după voinţa  maiorităţii parlamentare.  dere,  funcţionarul  administrativ  şi  scriitorii
          foarte  mulţi,  cătră  cari  dacă  un  Csiki  cu  în  contul  şi  pe  temeiul  pasivităţii.  Atîrnă   Alegerea  deputaţilor.  Pregătirile.  comandaţi  lângă  notar,  afară  de  aceea  mar­
          pinteni  dela  Eger  sau  alţi  deputaţi  îndrăsneţi  dela  ţinuta  lor  la  alegerea  ce  se  va  face,  ca                    torii  de  identitate  şi  în  sfîrşit  alegătorii  che­
          să  înholbau  cătră  ei,  apoi  îi  apuca  frica  şi  ei  înşişi  să ne  dee  motive  la  desvâlirea  fapte­  Pentru  controlarea  identităţii  alegători­  maţi  la  vot.
          tăceau  ca  peştii. Avu-tam  destui  representanţi  lor  mârşave  comise  sub  vălul  pasivităţii,  la   lor  sunt  chemaţi  în  oraşe  doi  membri  ai con­  Alegătorilor  nu  le  e  îngăduit  a  se  în­
          „de  taie  fugă“.                          a  căreia  susţinere  tocmai  no:  cei  dela  «Acti­  siliului,  în  comune  judele  sau  locţiitorul  lui   făţişa  la  votare  cu  nici  un  fel  de  armă  sau
                                                     vitatea»  am  conlucrat.  Chiar  pentru  de  a   şi  vr’un  consilier  comunal,  cari  sunt  datori
               La  gluma  cu  căruţă  şi  teleguţă  pe  la                                                                                cu  bâtă.
                                                     pune  capăt  corupţiunei  comise  de  unii  con­  a  se  înfăţişa  spre  acest  scop  la  locul  de ale­
          noi  să  zice:  neagă  sui  în  tileagă,  o  moi  sui,                                                                               Comunele  sau  părţile  de  oraş  urmează
                                                     ducători,  ne-am  decis,  în  învălmăşala  parti­  gere  şi  a  fi  de  faţă  şi  în  decursul ciasului de
          o  nu  moi  sui,  un  picior  tot  l’oi  tîrăi.  Aceasta                                                                       în  şirul  hotărît  de  comisiunea  centrală.  Ale­
                                                     dului  naţional,  a  candida  în  acest  cerc  de   încheiere.
          să  poate  cu  tot  dreptul  aplica  la  partida                                                                               gătorii  dintr’o  comună  sau  dintr'o  parte  de
                                                     deputat  dietal  pe  dl  Dr.  A.  Muntean.     Afară  de  aceea  bărbatul  de  încredere
          naţională  adunată  în  Cluj,  care  cum  să aude,                                                                              oraş,  după-cum  votează  pentru  unul  sau  ce­
                                                          Cunoaştem  programul  naţional, ceea-ce   al  fiecărui  candidat  are  drept,  ca  atunci, când
          tare  rău  s’a  înţeles,  ba  unii  au  părăsit  şi                                                                             lalalt  candidat  se  lasă  separat  la  votare.  La
                                                     din  nou  o  enunţăm,  am  şi  conlucrat  la   ajunge  şirul  de  votare  la  oare-care  comună
          consultările,  ear’  alţii  umblau  numai  pe  lângă                                                                           cea  dinlâiu  comună  preşedintele trage  soarte,
                                                     acela,  l’am  susţinut  într’u toate  până  atunci   sau  oraş,  să-şi  designeze  din  acest  oraş  sau
          casa,  unde  să  ţinea  sfatul.                                                                                                 ca  votanţii  cărui  candidat  să  între  mai  întâi
                                                     până  când  partidul  naţional  era  un  trup  şi   comună  câte  un  locuitor  ca  martor  de  iden­
               Aşa  să  vede,  că  „G.  T.“  este  mulţumită                                                                             la  vot.  La  comunele  viitoare  se  schimbă  în­
                                                     un  suflet,  acum  însă  având  în  vedere  lucru­  titate,  cari  controlează  identitatea  alegătorilor
          cu  resultatul  acela  grandios  al  unui  conven-                                   până-ce  votează  alegătorii  acelui  oraş  sau   tâietatea.
                                                     rile  destrăbălate  şi  mai  vârtos,  contând  pe
          ticul,  compus  cam  după  calapodul  conventi-                                      comune.                                         Alegătorii,  cari  n’au  venit  la  vot  când
                                                     maioritatea  absolută  a  alegătorilor  români
          culului  dela  Braşov  şi  Orăştie  în  anul  1895,                                       Toţi  martorii  de  identitate  depun  jură­  a  fost  rîndul  la  comuna  lor, pot vota după-ce
                                                     din  acest  cerc  electoral,  ne-am  decis  a  lua
          înscenat  din partea  celor  scoşi dela  „Tribuna11.                                 mânt  înaintea  delegaţiunii  de  votare.  au  isprăvit  ceialalţi  alegători.
                                                     luptă  deschisă  şi  pentru  ajungerea  scopurilor
               Chiar  noi  cu  „Activitatea11  am  cerut  de                                        Alegerea  se  face  totdeauna  în  sediul   Votarea  se  face  pe  faţă,  cu  glas  tare
                                                     noastre  adevărat  româneşti,  am  candidat  pe
          timpuriu  conchemarea  unei  conferinţe  gene­                                       cercului.                                 Votul  se  trece  numai  decât  în  registru,  cu
                                                     acela,  în  care  avem  mai  multă  încredere  şi
          rale,  în  care  să  se  delibereze  ţinuta  faţă  de                                                                           numele  votantului  şi  comuna  sau  partea  de
                                                     ştim,  că  are  şi  puterea  intelectuală  de  a  ne   (   M ersul  alegerii.
          alegeri.  Pentru-ce  nu  s’a  făcut nimic?  Suntem                                                                             oraş,  de  care  se  ţine.
                                                     representa  cu  demnitate  în  parlamentul  ţării.
          noi  vina,  că  până  azi  nici  chiar  decisul  celor                                    Preşedintele  deschide  procedura  de  ale­  Nu-i  îngăduit  a  da  îndrumări sau  a sfă­
                                                          Aceasta  am  făcut-o  din  convingere  şi
          puţini  din  Cluj  nu  s’a  publicat ?  deşi  alege­                                 gere  în  sediul  cercului  în  ziua  şi  localitatea   tui  pe  alegător  la votare.  întrebări poate pune
                                                     viitorul  va  dovedi,  că  pasul  nostru  greşit
          rile  sunt  la  uşe ?                                                                hotărîtă,  dimineaţa  la  8  ore.         numai  preşedintele  delegaţiunei,  dar  numai
                                                     este,  sau  că  va  contribui  la  delăturarea mul­
               Dacă  conferinţa  alegătorilor  respective                                           Dacă  alegerea  s’a  deschis  înainte  de   în  marginile  problemei  sale.  Pe  cel-ce  gre­
                                                    tor  neajunsuri  şi  dacă  multe  cercuri  electo­
          delegaţilor  români  ca  partid  este  prin  odioasa                                 orele  8  dimineaţa,  presentarea  candidaţilor  e   şeşte  în  contra  acestei  regule,  preşedintele  îl
                                                     rale  până  acum  au purces  la  alegeri  pentru
          ordinaţiune  a  faimosului  fost  ministru  Hie-                                     de  a  se  primi  până  la  orele  8  şi  jum.  Vo­  îndrumă  la  ordine,  la  cas  de  repeţire  îl  de­
                                                     bani,  cu  cari  în  parte  au  ajuturat  scoale  şi
          ronimi  interzisă,  pentru  ce  nu  s’au invitat ale­                                tarea  nu  se  poate  începe  înainte  de  orele  9.  părtează  din  localul  de  alegere.
                                                    şi  biserici,  apoi  noi  cei  dela  «Activitatea»  la
          gătorii fără colorit de partid ? Aceasta nu  se pu­                                       Candidat  de  deputat  trebue  să  presente
                                                    astfel  de  ajutoare  nu  reflectăm.  Vom  pur­                                            In  chestiunile  ivite  în  decursul  votării
          tea  opri,  pentru-că  atari  adunări  sunt ertate.                                  10  alegători  împreună.  Această  presentare  e   preşedintele  hotăreşte,  după  ascultarea  mem­
                                                    cede  la  alegere  şi  din  acel  motiv,  ca  să tra­
          Prea  multe  forme  sfârăitoare  şi  resultate  ca                                   de  a  se  da  în  scris preşedintelui alegerii,  care   brilor  delegaţiunei,  pe  răspunderea  proprie.
                                                    gem  învăţătură,  să  ne  convingem,  că  putem
          păr  în  palmă  I                                                                    o  poate  primi  şi  în  ziua  premergătoare  în   E  nul  votul,  dacă  n’are  înţeles,  dacă se
                                                    conta  Ie  alegătorii  noştri,  dornici  de  altcum
               Se  putea  face  înţelegerea  în  fiecare                                       timpul  şi  locul  hotărît,  dar  presentarea  e  a
                                                    şi  ei  de  luptă.  Basaţi  în  urmă  pe  aceea,  că                                 poate  explica  în  mai  multe  feluri,  sau  dacă
          cerc  şi  avea  cu  mult  mai  mare  îndreptăţire,                                   se  da  preşedintelui  cel  mult  o  jumătate  de   nu  s’a  dat  pentru  vr'unul  din  candidaţi.
                                                    drepturile  nu  să  cerşesc,  fără  să  eluptă,  am
          eară  decisele  cercurilor  să  se  fi  cumulat  şi                                  oră  după  deschiderea  alegerii.
                                                    decis  a  lua  lupta  deschisă  şi  a  trimite  repre-                                     Dacă  este  numai  un  candidat  cu  ace­
          pentru  acelea  cu  alegători  în  majoritate  ro­                                        Preşedintele  nu  poate  refusa  pe  candi­
                                                    sentantul  nostru  în  dietă,  pentru-că  acela                                      laşi  nume  de  familie,  votul  e valabil  cu  toate
          mâni,  a  bună  samă  să  decreta  activitate.                                       datul  presentat,  pe  cuvânt  că  nu  e  alegător.
                                                    este  unicul  for  competent  unde  să  pot  pre­                                    că  numele  de  botez  s’a  spus  greşit  sau  nu
          Astfel  am  fi  eşit  din  impasul  în  care  ne-a                                        Pentru  fiecare  candidat  se  designează
                                                    tinde  drepturile  depuse  în  programul  nostru                                     s’a  spus  de  fel,  precum  şi  atunci  dacă  votul
          băgat  de  sine  disolvatul  comitet  naţional.                                      doi  bărbaţi  de  încredere  din  şirul  alegători­
                                                     naţional  şi  celea  zise  şi  petrecute  acolo  vor                                se  poate  constata  fără  îndoială pentru vr’unul
               Nici  chiar  în  direcţiunea  de  a  fi  carac-                                 lor  deodată  cu  candidarea.
                                                    fi  apreţuite  după  cuviinţă  de  toată  lumea.                                     din  candidaţi.
          terisaţi  din  partea  «G.  T.»  nu  transpiră  alta                                      Dacă  într'o  jumătate  de  oră  după  des­
                                                                                                                                               După-ce  a  votat  fiecare  comună  în  şi­
          decât  că  dl  Dr.  A.  Murăşan  sau  redactorul                                     chiderea  alegerii  a  fost  presentat  numai  un
                                                                                                                                         rul  statorit,  şi  după-ce  au  votat  sau  au  fost
          său  responsabil  îşi  aroagă  un drept  care  cu   Spre  conformarea aleatorilor.   candidat,  preşedintele  declară  alegerea  de în­  provocăte  să  voteze  şi  acele  comune,  cari nu
          deosebire  în  celea  naţionale  nu-i  compete.                                      cheiată  şi  pe  unicul  candidat  ales de deputat.
                                                                                                                                         s’au  înfăţişat  la  timp,  preşedintele  pune  un
          Ii  declarăm  odată  pentru  totdeauna,  că  nici                                         Dacă  în  timpul  hotărît  au  fost  presen-
                                                         Am  aflat  de  lipsă  a  da  învăţătura  cu­                                    termin  de  cel  puţin  o  oră,  dar  nu  mai  lung
          leialitate  şi  nici  naţionalism   nu  avem  să                                     taţi  mai  mulţi  candidaţi,  preşedintele e  dator
                                                    venită  alegătorilor  din  acest  cerc,  după-ce  şi                                 de  2  ore  pentru  înfăţişare  la  vot.
          învăţăm  dela  dînşii.                                                               a  ordina  votarea,  în  acest  cas  votarea  se  în­
                                                    de  altcum  vice-comitele  comitatului  Hune­
               Să  ne  întoarcem  la  articlu  «Activiştii                                     cepe  la  9  ore  dimineaţa,  înaintea  delegaţiu-   Răspunderea organelor  la  conscriere
                                                    doara  prin  nr.  18887—901  cu  datul  17  Sept.
          din  Orăştie»  din   «Tribuna»  dela  21  1.  c.                                     nilor  designate  şi  e  de  a  se  urma  fără  între­  fi alegere. Pedepsirea abusurilor, cri­
                                                    publică  prin  afişe  numai  în  limba  maghiară
          Dacă  privim  şi  comparăm  legăturile  din  «G.                                     rupere.                                   melor  fi  delictelor săvîrfite în  contra
                                                    disposiţiile,  despre  cari  fiecare  alegător dator
          T.»  şi  «Tribuna»,  apoi  vrând  nevrând  să                                             Dintre  cei  luaţi  în  listă  nimănui nu  i-se   dreptuhii  de  alegător.
                                                    este  a  avea  cunoştinţă,  ca  să  nu  păcătuiască
          observă,  că  tot  unul  este  corespondentul  şi                                    poate  denega  votul.                           Funcţionarii  de  stat  şi  municipali,  pri­
                                                    contra  acelora.
          Ia  o  foaie  şi  la  ceialaltă.                                                          Alegătorul  înfăţişat  la  votare,  dacă  alt­ marul  şi  căpitanul  poliţiei  în  oraşele  cu  con­
                                                         Am  fost  datori  a  face  aceasta  şi  pen­
               Noi  prin  foaia  noastră  în  faptă  am                                        cum  identitatea  persoanei  e  constatată,  nu  siliu  şi  notarii  comunali  (cercuali)  nu pot  lua
                                                    tru  aceea,  deoare-ce  noi  Românii,  respective
          voit  să  dăm  la  o  parte  pe  unii  oameni                                        poate  fi  respins  dela  votare  pentru  însemna­ parte  la  conchemarea  adunărilor  politice  de
                                                    o  fracţiune  mai  însemnată,  am  aflat  de  con­
          simpli,  cu  caractere josnice şi  plini  de interese                                rea  greşită  sau  defectuoasă  a numelui,  vîrstei  partid,  nu  pot  fi  preşedinţi  şi  notari  ai  ace-
                                                    sult  a  rupe  cu  odioasa  pasivitate  şi  a  can­
          egoiste,  nici-când  însă  vrednici  de  a-i  numi                                   sau  ocupaţiunei.                         ora,  nici  nu  pot  primi  încredinţare dela  ace­
                                                    dida  un  deputat  din  sinul  nostru,  care  che­
          fruntaşi.  Despre  vrednicia  acelora  să  poves­                                         Conducerea  alegerii  şi  susţinerea ordinei  lea.  Nu  pot  lua  parte  la  călătoriile  candida­
                                                    mat  va  fi  a  representa  toate  interesele  noa­
          tesc  multe  fapte  murdare  atât în  Sebeş  cât şi                                  în  întreg  decursul  alegerii  e  treaba  şi  dato-  ţilor  de  deputaţi.  Mai  departe  prin  vr’o faptă
                                                    stre  româneşti  în  parlamentul  ţerii.
          în Caransebeş Ambiţiunea dlui  Dr. A.  Muntean                                       rinţa  preşedintelui.  Drept-aceea  e dator  a dis­ ori  întrelăsare,  ce  cade  în  cercul  lor  de  lu­
                                                    D reptul  de  a  putea fi ales.  Incom pa­
          este  îndreptăţită  din  tot  punctul de  vedere şi                                  pune  înainte  pentru  întreg  teritorul  cercului,  crare,  prin  promisinne  sau  ameninţare  referi­
                                                             tibilitatea  în   general.
          oamenii  «Tribunei»  abia  ne-ar  fi  putut  pune                                    cu  ascultarea  autorităţii  administrative  com­ toare  la  acestea  sau  peste  tot  prin  întrebu­
          la  disposiţie  din  resturile  pleiadei  sale  ră­  Deputat  dietal  poate  fi  ales  ori-care  a-  petente,  pentru  asigurarea  libertăţii  alegători­ inţarea  puterii  oficioase  nu  pot  îndupleca  pe
          mase  un  alt  bărbat  mai  integru  pentru  de  a  legător,  care  a  împlinit  anul  al  24-lea  al  lor  şi  mai  ales  pentru  intrarea  şi  aşezarea  vr’un  alegător,  ca  să voteze  pentru  ori  contra
          ne  putea  representa  cu  demnitate  şi  fără  vîrstei,  e  luat  în  vr’o  listă  a  alegătorilor,  în  acelora  în  locul  alegerii.  E  dator  a  aduce  la  unui  candidat,  sau  să  se  abţină  dela  votare.
          şovăire  în  dieta  ţării.                ori-care  cerc  din  ţeară,  şi  e  în  stare  să  co-  cunoştinţa  publică  în  mod  potrivit  disposi­  Nu  pot  aranja  şi  conlucra  la adunarea  şi con­
               Cine  vorbeşte  de solidaritatea  naţională,  răspundă  acelei  disposiţii  a  legii,  în  înţelesul  ţiile  aceste  şi  a  pretinde  dela  autorităţile  şi  ducerea  alegătorilor  la  locul  de  alegere.  Nu
          de  program  şi  de  tradiţiunile  politicei  noas­ căreia  limba legiuirii  e limba maghiară.  Aceste  organele  administrative îndeplinirea  cu  acura­  pot  întrebuinţa  gendarmeria,  poliţia  sau  pu­
          tre? (cor.) Aceia,  respective  nişte aievea răsleţi,  sunt  condiţiile,  care  trebue  să  le  întrunească  teţa  şi  cu  asprime  a  acelora.  terea  armată  cu  alt  scop,  decât  pentru  susţi­
          urmaşi  a  unor  oameni  cari  pe  toate  lerenele  cineva,  ca  să  poată  fi  candidat  de  deputat.   Dacă  stau  faţă  în  faţă  mai  mulţi  can­  nerea  liniştei  şi  a  ordinei  şi  pentru  apărarea
          vieţii  noastre  româneşti  au  fost  cei  mai  ne­ Cunoştinţa  limbii  maghiare  e  de  a  se  înţe­ didaţi,  preşedintele  după  ascultarea bărbaţilor  liberei  întrebuinţări  a  dreptului  de  alegător.
          solidari  şi  de  multe  ori  chiar  trădători  ai  lege  în  măsura  de  lipsă  pentru  a  lua  parte  de  încredere  ai  partidelor  e  dator  a  face ast­  In  sfîrşit  superiorul  în  oficiu  nu  poate  în­
          căuşelor  române.  Departe  am  ajunşi  încât  la  desbateri.  Nu  e  de  lipsă  ca  să poată vorbi,  fel  disposiţiile  pentru  aşezarea alegătorilor, ca  druma  pe  funcţionarul  supus  sieşi,  ca  pentru
          şi  unele  lăpădături  să  te  dăscălească  (cor.)  ci  ajunge  ca  să  înţeleagă  desbaterile  şi  casă  să  se  asigure  negreşit  susţinerea  ordinei  şi  care  candidat  să  voteze  sau  să  nu  voteze,
          atunci  când  însuşi  ai  prestat  mai  mult  decât poată  vota.                    atingerea  cu  delegaţi unile  de  votare,  ca  mai  (j a  peste  tot  să-şi  întrebuinţeze  votul,  sau  să
   1   2   3   4