Page 1 - Activitatea_1901_09_39
P. 1
Anul I. O r ă s t i e, 3(jSeptemvrie n. 1901 Nr.^9 33
■ ■ ' 1 ~
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament :
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u mă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEFREDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M un tean L a u r i a n B e r c i a n
movători ai activităţii, şi anume atunci, A înfruntat cu vrednicie ademenirile ţional era dator ca de timpuriu să In
Roaflele pasiviştilor. când erau numai candidaţi străini, â la slujbaşilor şi altor agenţi alegătorii vite o adunare a alegătorilor români şi
Vodianer, Tanărki, Rethi, Kun, Emich, Români din Romos,
Pricaz, Turdaş, numai aceea era chemată a marca ţi
Teleki, Luka şi Nopcsa. Motivele acti Vinerea şi mai puţini Berieni. nuta faţă de alegeri. Din causa publică
Atât «Tribuna» cât şi «Gaz. Tr.» vităţii lor au fost foarte mârşave, ear Ţinuta bărbătească a alegătorilor română nu e iertat, ca conventicul de
ne-a timbrat în fel şi chip, ba a mers a pasivităţii lor de acum tot mârşeve- din numitele comune ne face a nădăjdui, 18 persoane, fie aceia ori şi cine, să
aşa departe, încât nc-a înşirat între tră nie conţin. că la o eventuală altă alegere şi peste facă monopol. Avănd inima curată nu
dătorii poporului român. Şi pentru-ce? tot pe viitor va fi şi mai bărbătească. ne temem nici de judecata actuală şi
In unul din nrii trecuţi am pu
Pentru-că noi cu foaia noastră am fost blicat că cercul electoral al Orăştiei are Dispreţul nostru îl merită alegătorii nici de ceea a viitorului.
de vedere a susţinea adevărata activi
638 alegători Români, 232 Maghiari, din Jibot, Şibişel, Beriu, Vinerea şi
tate pe toate terenele vieţii publice po
134 Saşi şi Şvabi şi 83 Israeliţi, laolaltă Pişchinţi, cari în număr mai însemnat
litice, aşa şi participarea la alegerea de
1087 alegători. Basaţi pe numărul ale au trecut în tabăra străină. Conferenţa directorilor de bancă.
deputat dietal. Aceasta din urmă o am
gătorilor Români am făcut candidatura. Primarul comunei Căstău, Nicolae
susţinut şi o vom susţinea şi pe viitor,
La alegerea de eri au întrunit Br. Danilescu vezend solidaritatea alegăto
pentru-că convingerea noastră tare şi Vineri la 20 Sept. a. c. s'a întrunit aici
Nopcsa 445 voturi şi anume 296 voturi rilor consâteui pentru candidatul român,
neclintită este, că unicul for competent în Sibiiu a doua conferenţă a directorilor in
maghiare, săseşti şi israelite şi 149 a declarat înaintea comisiunii electo stitutelor noastre de credit, pentru a delibera
pentru sanarea tuturor neajunsurilor
voturi româneşti (roadele pasivităţii), rale: «Eu rămân pasiv», ceea-ce sub asupra chestiunilor ce delegaţiunea băncilor
este singur numai ^parlamentul ţerii, de
aci notificăm, că 153 voturi maghiare, împrejurările presiunii îi serveşte spre le-a pregătit şi presentat în interesul conso
pe ale cărui tribune se poate pleda lidării organisaţiunii noastre financiare.
săseşti şi israelite, neconvenindu-le can onoare. Dintre notarii români nu s’au
mai cu efect pe lângă lecuirea stărilor Conferinţa a fost bine cercetată, întru
didatul Nopcsa, s’au reţinut. Dr. Aurel înfăţoşat la urnă Procopiu Herlea din
bolnăvicioase interne în cari am ajuns nind representanţii aproape ai tuturor insti
Muntean a primit 221 voturi româneşti. Cugir, Petru Truca din Romoşel şi Li-
ca popor autochton. tutelor invitate, şi după o desbatere serioasă
Astfel a fost ales Br. Nopcsa deputat viu Friedman din Şibot.
şi aprofundată, a luat toate conclusele sale
Persiflagiile cărora am fost expuşi dietal cu ajutorul pasiviştilor noi. Pre Nu putem lăsa neamintită nici com în deplină înţelegere cu totalitatea voturilor.
dela apariţia foii noastre, nu ne-au al siunea celor doi fisolgăbirăi şi a nota binaţia aceea, că dacă cei 149 alegă Ne vom ocupa cu aceste concluse pe
terat şi am ripostat totdeauna cu mo rilor a fost la culme şi nu i-a întrecut tori români trecuţi la Nopcsa ar fi vo rînd, după-ce vor fi adresate şi vom vea la
tivele convingerii noastre, cu scop de decât organele executive ale institutului tat cu Dr. A. Muntean, cel dintâiu ar disposiţie toate actele conferenţei, însă şi
până atunci putem spune, că propunerile
a ajunge schimbarea situaţiunii păgu »Ardeleana« şi micii satrapi cunoscuţi fi rămas cu 296 voturi în minoritate
delegaţiunii, cunoscute cetitorilor noştri din
bitoare în care ne-a adus nelucrarea în lucruri de acestea mici şi la inimă şi faţă de 370 a lui Dr. A. Muntean.
seria de articole publicată In această revistă
alor 32 ani de politică pasivă. Epitetul la suflet, a cărora activitate pe terenul Alegerea peste tot a decurs în li sub titlul de «Problemele reformei băncilor»,
de transfugii politici şi desertori se pur naţional este sub zero. nişte, dovadă că elementul român este au fost primite în părţile lor principale. Afară
poate aplica numai la indivizi sau gru Acţiunea întreprinsă de noii pasi- iubitor de ordine, deşi animaţia şi de de aceste conterenţa a mai decis înfiinţarea
puri cari umblă cu doi bani în trei vişti a mers până acolo, încât «Tribuna« o parte şi de alta era mare. Gălăgia unui birou de intormaţiune, care să servească
institutele interesate cu informaţiuni asupra
pungi. Ţinuta noastră a fost deschisă şi Gaz. Transilvaniei« precum şi apelul cea mai mare a produs-o şeful fabricei
stării, solidităţii şi impegnului clientelei lor.
şi vederile expuse în mod limpede. In conventiculului nechemat dela Cluj, au de fer din Cugir, neaoşul Maghiar Mar- Cu privire la publicaţiunile delegaţiunii
teres propriu nu am venat. Programul dispus a se împărţi în mod gratuit la kup Ferencz, cunoscut despot al lucră s’a decis, ca «Revista Economică» să se con
partidului naţional l-am acceptat întru anumite adrese compuse de nou iviţii torilor fabricei de acolo, care a adus tinue ca foaie săptămânală în condiţiunile
toate şi în mod cu mult mai extins şi pasivişti şi antagoni pronunţaţi ai noştri cu Krumpi, Kerbecski, Kurczeri, Oren- de până acum, şi pentru a putea deveni în-
mai raţional decât cele nouă puncte celor dela »Activitatea«. csaki, Neiherczi, Rebeli, Valkeri, Vis- tr’adevăr un organ central al băncilor noastre,
dela anul 1881. Dovadă vorbirea de s’a propus decretarea ei de foaie oficială a
Cei 221 alegători neatârnâtori şi nyomszki şi Navratili lui şi musica uni-
program a candidatului nostru, ţinută institutelor aparţinătoare organisaţiunii repre-
rezoluţi ai candidatului nostru erau formatâ şi susţinută pe cheltueala săr sentate în conferenţă, avănd aceste institute
Duminecă la 29 Sept. aici în Orăştie,
mâhniţi până în suflet pe cei 149 manilor muncitori cu care a traversat să-şi publice toate comunicatele oficiale şi în
în faţa celor 400 alegători, apoi înain
Români decăzuţi, demoralisaţi şi destră oraşul şi a făcut larmă, încât comisiu- această ioaie.
tea alegătorilor din Romos, Vinerea,
bălaţi, cari au trecut în tabăra străină. nea electorală na şi putea face isprava Conclusele conferenţei se vor comunica
Şibot, Balomir, Căstău, Beriiu, Turdaş Aceşti desertori erau tractaţi în mod în localitatea de alegere. Dacă locuitorii acum tuturor băncilor representate şi direc
şi Pricaz. Toţi aceia, sute de alegători ţiunile acestora vor avea să se pronunţe asu
bine meritat din partea semenilor lor băştinaşi ai Cugirului, falnicii grăniţeri
şi nealegători ne pot servi de martori, pra lor.
cât ce părăsiră casa de votisare. Apos de odinioară, nu vor îngriji şi nu vor
că candidatul nostru Dr. A. Muntean Sperăm că după-cum s’a întâmplat Ia
trofările şi epitetele auzite le primeau avea ochii în patru, şi dacă vor mai
a pledat numai pe lângă ţinuta naţio 1898, tot astfel şi de astă-dată direcţiunile
cu capul plecat şi mustrarea de con lua numai de câteva-ori parte la ban
nală şi nici cu un cuvent nu a accep băncilor vor adera la conclusele representan-
ştiinţă li-se putea vedea pe faţă, cu chete ca cela a lui br. Nopcsa, când ţilor lor, şi prin aceasta vor da sancţiunea
tat politica liberală cu care ne suspiţio-
deosebire, după publicarea rezultatului cu visita din Cugir, cu care prilej în acelor lucrări, cari urmăresc scopul de a
nează «Tribuna» şi «G. T.» tre alte beuturi spirtuoase s’a consu pune oiganisaţia noastră financiară pe base
alegerii era indignarea la culme.
deplin solide şi de a le întări pentru toate
Lăsăm să urmeze descrierea ale Cei 149 Români trecuţi la Br. mat şi 50 sticle de şampanie, nu mult eventualităţile ce le-ar putea aduce viitorul.
gerii de deputat dietal săvîrşită ieri, din Nopcsa, cari au contribuit la căderea va trece şi se va apropia timpul, când Mai avem de amintit, că conferenţei dni
care vor eşi la iveală roadele păgubi candidatului nostru sunt un solgăbirău conducerea trebilor comunale va veni 20 Septemvrie i-s'a presentat şi un Memorand
toare ale nefastei pasivităţi în deplina (Orbonaş) notarii: Ioan Roşu, Candin în mânile mai jsus înşiraţilor Maghiari al oficialilor de bancă, cari s’au Întrunit în
lor lumină. Cristea, Alexandru Herlea, Nicolae neaoşi cu nume pocite şi întortochiate. 18 Septemvrie la o conferenţă în Cluj şi au
Pe lângă susţinerea pasivităţii, dar Dubleş, Vasilie Simtion şi Iosif Dumitru, Despre decursul alegerii de depu decis acolo a cere sprijinul delegaţiunii pen
mai ales ca reuşirea candidatului nos apoi 50 primari şi 50 juraţi din comu tat, conducerea aceleia şi peripeţiile de tru asigurarea viitorului lor prin sistemisarea
de pensiuni şi la acele institute, cari până
tru să fie zădărnicită, a lucrat în mod nele aparţinătoare cercului electoral, corteşire, ademeniri, presiuni şi multe astăzi încă nu au creat tonduri în scopul
vădit şi cu o sufulcare deamnă de alte laolaltă 107 slujbaşi Români. Ceialalţi alte fapte neiertate, oprite prin lege şi acesta. ,
prilegiuri pleiada celor grupaţi pe lângă 42 sunt alegători după fumuri, adecă ordinaţiuni va avea prilegiu poate a se Memorandul funcţionarilor a fost primit
Dr. I. Mihu, vestitul bărbat providenţial o ceată de oameni neînsemnaţi şi dedaţi pronunţa noul for curial instituit anume de conferenţă cu multă bunăvoinţă, şi con
al grupului «Ardeleana». Dacă ne re la supunere orbească. Fără şovăire şi în astfel de afaceri. clusul luat în această privinţă credem că va
vocăm în memorie alegerile de depu cu fruntea ridicată au votat pentru Ca de încheiere toate nomencla putea contribui cu timpul Ia realisarea juste
taţi dela 1872 încoace — al căror isto candidatul nostru dl Dr. A. Muntean turile ce obvin în «G. T. dela 27 Sept. lor dorinţe ale corpului oficialilor noştri de
bancă.
ric îl vom face în viitor — apoi ne cu Românii ţărani din Orăştie toţi fără nr. 203, le aruncăm cu toată resoluţia In fine conferinţa a aprobat lucrările
prinde mirarea, că chiar pasiviştii de excepţiune, din Vaidei, Romoşel, Balomir în faţa autorului lor şi declarăm şi a- delegaţiunii de pân’aci, şi dându-’i absolu-
azi şi odinioară părinţii lor au fost tot şi Căstău, şi nici unul din aceste co cum, că lucrurile naţionale sunt destră torul pentru gestiunea anilor expiraţi, a
deauna cei mai aprigi susţiitori şi pro- mune nu au trecut în tabăra străină. bălate, restul comitetului aşa numit na reales-o cu singura schimbare, că locul dlui