Page 3 - Activitatea_1901_09_39

Nrul y 0 c $ 9 ACTIVITATEA Pag- 3.

Multe vor peri, dar’ vor mai şi românea. Po­ Ce raport fidel a dat d-lui ven. consis­ Seara s’a ţinut o petrecere prea fru­ denţii au visitat şi Olympia, unde se tăceau
porul cu vreme va ajunge la cunoştinţa că tor, neavând cunoştinţă despre aceste? moasă, la care s’a constatat că şi costumul în vechime celebrele jocuri olimpice în onoa­
învăţătorul nu-’i lipitaore simplă în comună, Cât ţi-ai extins d-ta, dle Tuducescu naţional a fost binişor representat. rea lui Jupiter. Primire entusiastă, consiliul
ci un membru folositor şi atunci îl vor cinsti, sfera observaţiunilor? In şedinţa a doua se alege presidentul comunal al oraşului Pîrgos le-a oferit un
ear’ copiii îl vor admira. Că dl Dr. P. Pipoş rău m’a pregătit în- • Asociaţiunii» şi comitetul. La propunerea splendid banchet. Apoi s’au dus în portul
văţându-mă să-mi fac conspect încă nu mă comisiunii încredinţată cu compunerea unei Patras. Tot percursul a fost un adevărat
(Va urma.) mir, dar ce va zice conferenţa înv. gr.-or. din liste se alege cu aclamaţiune preşedinte II. triumf. Primire grandioasă. Foc de artificii.
protopopiatul Buziaşului, ţinută în 21 Iunie Sa dl Alexandru de Mocsonyi, vicepreşedinte Salve de tunuri. Ploaie de flori. De acolo
1893 şi vrednicul comisar şcolar I. Marcu, ca dl Iosif Sterca Şuluţu, ear’ în comitet: Dr. A. studenţii s’au întors la Atena; de aici în
autorul acelor Reflexiuni asupra examenelor, Bunea, P. Cosma, Dr. V. Hosszu, Dr. C. Dia- 7/20 1. tr. spre Constanţa.
cari atâta atenţiune dau conspectelor asupra conovici, Dr. O. Russu, Dr. I. Puşcariu, Dr. A.
Un răspuns.
cărora va afla dl Tuducescu scris pe paginile Marienescu, Dr. I. Roşea, I. Papiu, N. Togan, — Cum se fa b rică săpunul. Se ia
10, 11 şi 12. N. Ivan şi Creţu. grăsime de ori-ce fel, fia untură de porc, ori
Pentru ţinerea adunării din anul viitor de oaie, vacă etc. şi se pune într’un vas
In numărul 33 al preţuitului ziar «Acti­ Despre rugăciuni e de prisos să mai unde să topeşte bine. După-ce s’a topit gră­
vitatea» dl Ioan Tuducescu, fost delegat con­ scriu, căci toţi câţi au avut ocasiune să între s’a ales Oraviţa. simea, se mai pune tot în acel vas, cu bă­
sistorial, cu ocasiunea ţinerii examenelor în în biserica din loc s'au convins, dl Tudu­ Ca un eveniment îmbucurător putem gare de samă, peste ea câte un litru de apă
anul şcolar expirat, în loc a-mi răspunde ru- cescu nu a fost atent Ia rostirea rugăciunilor înregistra şi aceea, că Ia adunarea din anul
gării din nr. 26 a acestui ziar, vine acum şi în examen. acesta au luat parte şi un număr foarte mare pentru fiecare chilogram de grăsime sau câte
o oca (cupă) de apă pentru fiecare oca de
înşiră câte paradoxe numai poate. Cetirea la 2 luni după examen o află de oaspeţi din România. grăsime cu care se ferbe din nou. Când
d-lui rea, ear despre scriere şi gramatică nu
Precum se vede nu i-au căzut bine şi­ această mestecătură de apă cu grăsime e în
aminteşte nimic.
rurile mele publicate, cari nici decât n’au — V eneratul Sinod eparhial în sesiu­ ferbere, se adaugă pentru fiecare chilogram
fost scrise spre dăscălite, ci simplu numai Nici aceea nu poate să o retacă dl nea sa din acest an a luat hotărîrea, ca re­ de grăsime câte 300 de grame de sodă caus­
l-am rugat pe dl delegat să analiseze mai cu Tuducescu, că în şcoala mea din geografie şedinţa episcopească, mai nainte edificiu era- tică (hidroxid de sodiu) şi se ferbe din nou
deamănuntul instrucţiunea ven. consistor, pe a auzit pronunţându-se numele sediilor şi a rial destinat pentru locuinţa generalului, să timp de un ceas şi jumătate sau două cea­
care d-lni nu a înţeles-o. comitatelor ungureşte. se renoveze. Renovarea e finită şi reşedinţa suri până când se săpunifică grăsimea bine,
Eu geografia dlui V. Goldiş o folosesc este acuma unul dintre cele mai frumoase adecă se leagă (încheagă) săpunul, ceea-ce
Că n’a înţeles-o voiu dovedi-o cu cele
scrise de d-lui. şi a d-tale e adevărat că. nu, până sunt altele, edificii din Caransebeş. Tot acel Venerat se recunoaşte prin faptul, că o picătură luată
mai corăspunzătoare, dar nu pot înţelege a- Sinod eparhial, în urma stăruinţelor P. S. S. dintr’ânsul să topeşte cu desăvîrşire în apă.
Dl Tuducescu scrie că mă laud cu ce
ceea, că geografia ce o folosesc e aprobată dlui Episcop diecesan Nicolae Popea, a de­ Dacă nu se topeşte bine, se mai adaugă sodă
am propus şi însumi mă dau de gol cu o- numai de înaltul minister şi ven. consistor şi cis înfiinţarea şi deschiderea unui internat şi să ferbe din nou. Pentru a despărţi bine
biectele de învăţământ ce nu le-am propus. pentru elevii dela institutul de pedagogie. săpunul de apă şi de leşie, să mai adaugă
de d-ta nu.
Mie nici prin minte nu mi-a trecut de Acest internat are să satisfacă unei adânci sare de bucătărie ca o jum. chlgr. pentru un
A văzut dl Tuducescu într’un colţ al
laudă, ci am înşirat mersul examenului spre simţite necesităţi, căreia P. S. Episcop neîn­ chlgr. de grăsime. Se toarnă apoi într’o cu­
şcoalei cântarul zecimal şi 2 globuri terestre
a se vedea procedura incorectă a d-lui. cetat a dat expresiune insistând cu tot dina­ tie sau alt vas mai larg la gură, unde să lasă
răsturnate pe grămadă, oare eu sunt vinovat ?
Acum întreb pe dl Tuducescu, care o- Unde să Ie fi pus ? Convinsu-te-ai d-ta că dinsul pentru realisarea lui. Internatul s’a să se răcească, ear’ săpunul să leagă de-asu-
biecte de învăţământ nu le-am propus? Eu şcolarii doar nu ar şti măsurile? Oare nu am deschis cu 1 Septemvrie a. c. şi se află în pra şi să întăreşte. De acolo se scoate şi taie
cred că nu e destul a afirma omul ceva, cu o parte din casa fundaţiunei »Timiş«, pre­ bucăţi şi se întrebuinţează la spălat.
zis şi de 2-ori să răspundă un şcolar despre
ce nu e în curat, să fie drept, pentru-ce d-ta globul terestru? Lăsat-aţi să răspundă? Ce lungită cu un edificiu de nou ridicat pe un
te-ai depărtat din comună şi nu ţi-ai împlinit zici dle Tuducescu? Ce voeşti cu ele? intravilan cumpărat de diecesă spre acest — M oarte. A încetat din Viaţă Ioan
chemarea ? scop. Internatul, care peste tot luat este o
Dl Tuducescu voeşte să fie şi advocat, Basarab, bătrânul paroch gr.-or. din
Instrucţiunea ven. consistor, din care şi însă atunci nu trebue să creadă, ci să afirme, zidire frumoasă, solidă şi sănătoasă, adăpos­ Vaidei, în 2 Oct. n. d. a. A servit la
teşte aproape 60 de elevi. Aceste două lu­
d-ta citezi numai o parte, scăpând din peană că am căpătat cretă ş. a. în şcoală, deci îl s. altar 45 ani, şi era de 76 ani. D-zeu
crări constituesc un nou adaus la meritele
măduva, care zice că delegaţii consistoriali rog să abzică plenipotenţa dacă o are, doar să-’l odichneascâ.
P. S. nostru Episcop.
să dee o deosebită atenţiune examenelor, să clientul mai bine ar şti-o sfecli.
se nisuească a-şi extinde sfera observaţiunilor, î __
Cum înţelegi d-ta că amfibiile se iri
adecă după examene să ţină conferenţe di­ — S fa tu l dom nitorilor. Se rapor­
teazâ ? Câtă vreme taci d-ta o astfel de com- — Cununie. Hortensia Popovici şi Ni-
dactice, unde cu deosebire delegatul şi ceia- paraţiune cu un om muritor, nici d-ta nu poţi colau Podea Vă tac cunoscută sărbarea cu­ tează din Petersburg, că în cercurile
lalţi bărbaţi de şcoală să-şi dea părerea asu­ diplomatice de acolo se menţine ştirea,
face excepţiune dela aceasta, căci ca amfibii nuniei lor, care se va săvârşi Duminecă în că în Skjerneviţa (lângă Varşovia) vor
pra pătţii bune şi să dee sfaturi spre coriga-
nu ne putem Înălţa in sferi înalte. 23 Septemvrie v. (6 Octomvrie n.) 1901 la avea în curend întâlnire: ţarul Nicolae
rea părţilor celor rele, în urma cărora dele­ orele 4 p. m., în biserica gr.-or. rom. din Cib.
îmi pare rău că m'am adresat cătră dl II., împăraţii Francisc Iosif I. şi Vilhelm
gatul va face raport ven. consistor.
Tuducescu, presupunând că d-lui ca om bă­ — Felicitările noastre I II. şi regele Victor Emanuel III. Ideia
Pentru a dovedi că dl I. Tuducescu nu trân va da tinerilor poveţe spre căi bune, acestei quadruple întâlniri a fost sule-
a ţinut cont de instrucţiune, mă provoc la nu am ştiut că d-lui însuşi nu şi-a înţeles vată de împăratul Vilhelm cu ocasiunea
Cel-ce n u ştie num&ra şi scrie.
dnii Iosif Vuculescu, preot; Paul Şerbii, înv. sarcina, ceea-ce o dovedesc şi şirurile d-sale — întâlnirii dela Danzig. motivând’o cu
Intr’un oraş maghiar de pe pusta ungurească
pensionat şi Alexandru Murăşan, înv. publicate, deci pe calea aceasta îmi revoc necesitatea de-a fi clarificate mai multe
trăia un comerciant de porci foarte bogat cu
Dl Tuducescu cunoaşte plan şi lege şi rugarea. chestiuni cari interesează direct alianţa
numele de Ciorba. Apropiindu-se odată ale­
altele nu voeşte să cunoască, de conspect nu triplă şi punănd deosebit pond pe fap­
Ş o i mu ş , la 5 Sept. 1901. gerile, ce-i trăsneşte prin minte lui Ciorba,
are trebuinţă. Eu încă cunosc plan şi lege, tul, ca sfătuirea să se ţină pe teritoriu
să-şi pună şi el candidatura la deputăţie. Un
dar eu mai cunosc şi greutăţi, cari cât de rusesc. Din această împrejurare se de­
Georgiu Pleşiu, înv. profesor din acel oraş scriind despre această
cât m’au împedecat a mă ţinea strict de plan duce că va fi discutată şi cestiunea
candidatură spunea, că Ciorba nu ştie nici
din studiul religiunii. balcanică, despre care la Danzig încă
număra măcar, de scris nici pomenire. A
Are dl Tuducescu cunoştinţă, că eu am doua zi se întâlneşte candidatul cu profeso­ a fost vorbă între împăratul Wilhelm şi
avut asttel de şcolari cuotidiani, cari spun NOUTĂTI rul în piaţă. ţarul Nicolae.
că eu sunt al şeselea înv. al lor? Conform svonurilor de până acum
— Ce-am auzit, dle profesor, că ai scris
întâlnirea se va întempla pe la jumă­
despre mine, că nu ştiu nici măcar număra.
E timpul să mai rîcăi în furnicarul a- — A du n area generală a „Asocia- tatea lunei Octomvrie. Dela Skierneviţa
cesta câte odată. Aici zac răni negligeate şi ţiu n ii“. Sâmbătă şi Duminecă s’au ţinut în — Am avut îndrăsneala. împăratul Wilhelm şi regele Victor
obrintite, care pot să devie cu vreme şi pen­ mod demn şi frumos în Sibiiu sărbările adu­ — Vă rog să veniţi atunci în prăvălia Emanuel vor călători la Petersburg,
tru părţile sănătoase a organismului nostru nării generale ale »Asociaţiunii pentru litera­ asta, să vedem care din noi doi ştie număra unde împărăteasa Augusta şi regina
naţional infectătoare. tura română şi cultura poporului român». mai bine. Elena vor merge încă de mai înainte,
ear’ împăratul Francisc Iosif I. dela
Noi vom sta la pândă, veghietorii ade­ Sâmbătă nainte de şedinţa primă s'a In prăvălie dl Ciorba îşi scoate porto­ Skjerneviţa se va reîntoarce direct la
vărului, căci adevărul brut, e cel mai bun celebrat serviciu divin în biserica gr.-or., unde felul tixit de hârtii de câte o miie şi începe Viena.
antiseptic în timpul nostru, unde intecţiunea a servit I. P. S. Sa dl Metropolit Ioan Me- a număra din hârtiile acestea până la o sută. Ştirea despre această întâlnire se
progresează atât de rapid. ţianu cu asistenţă număroasă. Şedinţa ţinută — Acum, te rog, să numeri mai de­ pare a fi confirmată şi prin faptul, că
în sala din casa comitatului s’a început cu parte, dle profesor.
Noi vom spune adevărul care doare, la Skierneviţa se lucră cu mare zor la
cuvântul de deschidere al vicepreşedintelui Profesorul a trebuit să recunoască că
care pişcă, adevărul care reparează, care în­ aranjarea castelului, spre care scop tre­
»Asociaţiunii» II. Sa părintele Archimandrit n’are destulă experienţă în numărarea hârtii­
tregeşte, dar şi adevărul care trebue să spren- nul dela Petersburg transportează acolo
Dr. Ilarion Puşcariu, care a fost ascultat cu lor de câte o miie. o
gălească în aer zidurile vechi, ca o bombă vagoane întregi de mobile scumpe.
multă atenţiune din partea numărosului public.
de dinamită. — Să vedem acum, cum stăm cu scrie­
In numele »Societăţii pentru fond de rea. Vă rog să-mi daţi două poliţe.
«C’est le revers de la medaillel» — D eclaraţie. In nrul 37 (de Dumi­
teatru român* salută adunarea dl advocat
Pe una din acestea şi-a mâzgălit cum neca) al «Trib. Pop.» din Arad s’a publicat
Făcălete. Emanuil Ungurean. a ştiut numele. un lung articol întitulat: „Infamiile lui Moise
>
După aceasta preşedintele presintă adu­
— Pe ceealaltă te rog s’o iscăleşti dta, Bocşan“, în care nemernicii dela acea foaie
nării raportul general al comitetului, din care
domnule profesor, apoi să le ducem la bancă, se încearcă să me calumnieze chiar in ediţia
se vede activitatea şi averea societăţii. Ra­
să vedem, care din cele două scrisori este menită pentru popor. Articolul fiind inspirat
• PO.ESI1* de M arin C unţan, un portul fiind tipărit nu se mai ceteşte, ci se
mai bună. de episcopul Goldiş, constat că bâjbăe de
volum mic şi drăguţ, a apărut de curând în distribue între membri. Representate la adu­
minciuni şi de aserţiuni â la ceea a episco­
tip. „Minerva" din Orăştie. Extensiunea vo­ nare au fost 26 despărţăminte prin 41 dele­ pului Goldiş, făcută când cu descoperirea
gaţi. Se aleg apoi diferite comisiuni.
lumului e de 80 pagine. Preţul unui ex. 1 cor. — S tu den ţii ro m â n i în Grecia. In scârboasei plagiaturi a pastoralei. Articolul
In şedinţa literară domnul Sextil Puş­ Atena s’au făcut studenţilor români multe pornit din premise false firesc lucru că e
50 fii. plus 6 fii. porto. Se poate procura
cariu a întreţinut publicul cu o frumoasă con­ ovaţiuni. La teatru s’a dat o representaţie plin de inexactităţi. Aşa de pildă se călăreşte
dela tip. archidiecesană în Sibiiu.
ferinţă despre tînărul preot Ştefan O. Iosif, festivă, jucându-se piesa «Regele Odip.» In­ mult pe pensionarea mea, deşi eu, ca vechiu
autorul unui drăguţ volum de poesii, ce zi­ tre acte s’a cântat imnul naţional român, protopop ştiu destul de bine, că nu există
lele acestea a văzut lumina zilei. Conferenţa apoi cel grecesc; publicul a ascultat ambele fond de pensiune în eparchia Aradului, ci
a plăcut mult, ear’ autorul a fost viu felicitat stând în picioare. S’a dat şi un banchet. Stu­ fond de ajutoare. Pensiune eu nu am cerut,