Page 1 - Activitatea_1901_10_40
P. 1
Anul I. Orăştie, io Octomvrie n. 1901. Nr. 40
Administraţia:
Redacţia: Strada Beriului Nr. 2.
Manuscripte nu se înapoiază — Epistola ACTIVITATEA pe an 8 cor., pe 1/3 de an
Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a
4 cor., pe trei luni 2 cor.
se adresa redacţiei.
Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc. Pentru România şi străinătate:
Un n u m ir costă 16 bani. foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n a u r i a n B e r c i a n
bea sângele soţului seu de acelaşi sânge / După alegeri. slabi decât noi, mai puţini şi trăind mai
221 flBJOluri! cu toţii! resfiraţi, nu ca noi în masse mari com
Acuma îi cunoaşteţi şi-’i cunoaştem
pacte, au isbutit se aleagă cinci depu
Să fiţi cu toţii la pândă în viitor, taţi cu program pronunţat naţional, ab-
Suntem nespus de fericiţi de cele (!) Săptămâna asta s’au făcut ale
s i nu mai între nici un soiu de lupi străgend dela cei cari aleşi sub fla
221 de voturi ce a primit candidatul gerile din urmă. Când scriem aceste şire
în mijlocul turmei noastre; s i nu mai mura partidului poporal profesează ace
causei noastre române la alegerea de în ţara întreagă sunt cunoscute rezul
poată fura nici pe unul din acea ceată eaşi credinţă politică. Noi Românii am
deputat din Orăştie! tatele lor, se ştie în ţara întreagă cine
de care ne ţinem cu toţii, şi pentru a fi putut alege cel puţin 25 de deputaţi
Aceste 221 de voturi sunt voturi cărei drepturi trebue si luptăm umir unde a fost ales, cu ce program a can români, şi împreună cu celelalte naţio
de aur, de cari nu se atinge nici cea la umir, până vom ajunge la isbândă! didat şi de cine a fost ales. Noi Ro nalităţi am fi putut forma în dietă o
mai mică pată; pentru-că au eşit din Puterea adevărului este mare fra mânii nici de astă-dată nu suntem re- opoziţie naţională impozantă... şi pără
inimile acelor ţerani cinstiţi şi oameni ţilor, cu această armă în mână trebue presentaţi în dieta ţerii: au fost aleşi, sind pasivitatea am fi urmat glasului
de inimă, cari nu şi-au vindut sfânta s i isbândim faţă de puterea înzicită, nu nu-i vorbă, mai mulţi Români, dar toţi poporului român, care ne cerea s’o fa
lor simţire pentru beutură, mâncare, ţi numai faţă de nişte mişei fricoşi, cari au candidat cu program liberal, un sin cem, dându-le prilej să voteze cu băr
gări şi musică ţigănească! n’au avut curagiu să păşască pe faţă cu gur Român a păşit înaintea alegători baţi de-ai noştri. Intre astfel de împre
Vă mulţămim, fraţilor, din adâncul apucăturile lor mincinoase, ci a scor lor sei cu program român naţional, can jurări, cari irezistibil ne împingeau spre
inimii noastre sincere, că n’aţi ascultat monit pe furiş, ca cârtiţoiul pe sub didatul nostru în cercul Orăştiei şi şi activitate, fruntaşii adunaţi la Cluj ho
nici de sila unor slujbaşi, nici de min păment până îi dă ţăranul cu sapa în acela a căzut — jertfă machinaţiunilor tărăsc menţinerea pasivităţii subminând
ciunile ce vi-le-a spus nişte feţe negre, cap, să nu-i scurme livadia. unei elice. astfel autoritatea politică a partidului.
ticăloase, pe la spatele voastre 1 încă o vorbă, fraţilor! In principiu, în teorie noi Românii Era anume de prevăzut că hotărîrea
Candidatul nostru, dl Dr. Aurel Noi ca cetăţeni credincioşi ai ar fi trebuit să rămânem pasivi. Asta adusă de nime nu va fi urmată din
Muntean n’a vorbit cu D- Voastre şop acestei ţări, stimăm şi recunoaştem au hotărît-o cel puţin cei câţiva «frun convingere, de unii puţini din teamă,
tind pe ascuns, ca slăbănogii aceia, că drepturile tuturor naţionalităţilor, avem taşi» ai poporului român adunaţi zilele de cei mai mulţi călcată cu voia, con-
rora li frică de lupta pe faţă pentru însă şi noi dreptul, că pe toate terenele trecute la o consfătuire intimă în Cluj, ştiu. Să aduci o hotărîre importantă,
drepturile noastre! ci a fost în mijlocul s i ne desvoltăm în limba şt obiceiurile consfătuire al cărei rezultat a fost ape fără să ai şi puterea să sileşti pe cei
D-Voastre şi cu glas tare v’a îmbărbă noastre naţionale; ■— acest 'drept al lul adresat alegătorilor români, un con cărora le sună se i-se şi supună, să a-
tat şi şi-a deschis inima înaintea D.- nostru trebue s i-l recunoască şi statul glomerat sarbed de fraze şi vorbe to duci ştiind că nu dela tine atîrnâ să
Voastre. şi oficialii statului, comitatelor, ai cer cite. Abstragem dela incompetenţa con împedeci călcarea ei, e o sinucidere po
D-Voastrâ şi noi, de astă-dată mai curilor şi ai comunelor. sfătuirii, dela împrejurarea, că fruntaşii litică! Fruntaşii au hotârît menţinerea
puţini, am ţinut bărbăteşte pe lângă De aci urmează, că ori-care pri- adunaţi n’au avut dreptul să vorbiască pasivităţii, ştiind că nime nu se va lua
sfintele noastre datorinţe; dar, durere, mariu, notariu ori solgăbirău cu tot în numele poporului român şi cu atât de hotărîrea asta, şi alegătorii fireşte
partea mai mare s’a lăsat să fie amă dreptul ar fi putut lucra după sfânta mai puţin să aducă o hotărîre referi nici n’au luat-o în seamă.
gită de sila şi minciunile acelor oameni, sa convingere. Trei primari, Români toare la întreg poporul, abstragem dela Futt Troia, fuimus Troiesl Ape
cari în inimile lor încă n’au loc pentru au şi avut tăria şi bărbăţia s i se folo aceea, că între aceşti fruntaşi găsim băr lul dela Cluj a fost anunţul funebral al
dorinţele drepte ale scumpului nostru sească de dreptul lor cel mai frumos, baţi cari n’au avut şi nu au alt merit partidului român! A murit solidaritatea,
popor. aşa precum le-a dictat tnima, dând decât că sunt abonenţi de-ai «Tribunei» disciplina, autoritatea lui.
dovadă că-s oameni statornici, oameni sau aderenţi de-ai «bătrânului venera Cum se şi putea altfel! Poporul,
Nu-i mirare însă, că turma amă
gită şi-a jertfit conştiinţa şi convingerea de inimă, cari înt’ru adevir îs vrednici bil» — şi nu ne oprim decât la rezul în frunte cu preoţii şi învăţătorii sei, a
pentru beutură şi paprikăs căpătate pe s i ocârmuiască comunele lor încre tatele, la urmările acestui apel-manifest. mers pretutindeni la urnă. Nici nu-i
ţidule; — e lucru ticălos, dar nu-i mi dinţate. Deşi primit în principiu de ziarele iertat s i împedeci poporul vreme mai
rare, pentru-că de 30 de ani, până azi încheiem fraţilor cu aceea, că aşa «Gazeta», «Tribuna», «Tribuna Popo îndelungată dela folosirea unui drept
ţerănimea noastră a fost prada acelor credem, că alegerea făcută cu atâtea rului» şi «Drapelul» şi publicat în co constituţional, singurul drept, care îi
corteşi cu ţidule, cari nu se gândesc la beţii şi fărădelegi, va fi atăcată, şi loanele lor ca un act demn, ca o ma trezeşte simţul că şi el e om, că şi el
luminarea poporului nostru, nu ie pasă avem nădejde că acuşi eară ne vom nifestare puternică a corpului nostru po numiră 1 Ani de zile nu i-se cere alta
de soartea lui, ci i-a cumpărat numai aduna pe câmpul luptei constituţionale! litic — în realitate a fost un act de o decât să muncească, ca să aibă din ce
votul; de inima lui n a avut lipsă/ D-zeu s i v i susţină tăria ce aţi inoportunitate fatală, un act neprecu- plăti dările grele, — şi o singură dată
dovedit în lupta decursă I Şi celor ră getat, ce varsă cea mai tristă lumină se scoboară şi la el domnii, o singură
începutul a fost greu, fraţilor!
Avem însă nădejde în resultatul tăciţi Dumnezeu şi d-voastră să le daţi asupra iniţiatorilor şi autorilor sei inte dată se trezeşte şi în el convingerea
ajutorul moral să se reîntoarcă în ceata lectuali. Menit, nu să strîngă şirurile că şi el are să se pronunţe asupra mer
de acum, că cei rătăciţi vor lua pildă
noastră, de care după naştere şi sânge noastre resfirate, căci nu asta a fost sului lucrurilor, că fără el nu se poate
dela D- Voastră şi le va fi ruşine în
viitor si-şi vinză simţirile lor pentru trebue să se ţînăl Suntem făloşi şi scopul şi ţinta «venerabilului president», întempla nimic în ţara asta — şi şi a-
fericiţi de ţinuta vrednică a voastră ci să facă să amuţască odată strigătul ceastă minimală aparenţă de neatîrnare
ţidule de beuturi şi mâncări.
Noi însă nu numai cu împărţitorii fraţilor! Să trăiţi la mulţi ani 1 general, că partidul român nu mai lu vreaţi să i-o luaţi?
de ţidule am avut să ne luptăm, ci am crează, doarme, — menit, nu să apere Nu, nu ar fi fost iertat să se ho
purtat luptă contra unor notari şi sluj P en tru cei dela „T ribu n a“. Con solidaritatea partidului, ci să amăgiască tărască menţinerea pasivităţii, căci nu-i
başi mai mici şi mai mari, ba a tre fraţii dela «Tribuna» au avut amabilitatea de lumea româneasaă să creadă că bătrâ iertat să despoi poporul dela executa
a ne onora cu deosebite epitete, între altele nul şi venerabilul president s’a trezit rea singurului act, care îl face să simtă
buit si luptăm şi contra acelor ticăloşi
cu epitetul de «spărgători ai solidarităţii na din somnul seu de «dolce far niente» că şi el e om! Fruntaşii ar fi trebuit
din sângele nostru, cari se numesc
ţionale» şi «trădători ai neamului român»
„domni", pentru-câ poartă nădragi, sunt numai pe motivul că am candidat un bărbat la o activitate politică plină de putere, să le dee prilej să-şi exercite aceste
apelul a avut cele mai fatale urmări: drepturi omeneşti în interesul candida
însi mai slugarnici şi mai lăpădaţi de de-al nostru cu program românesc naţional,
toată simţirea omenească, decât pariile întrebăm acuma: Oare autorizata dela Sibiiu a subminat şi puţina autoritate ce i-a ţilor români... Dar ei au hotărît altmin
din veacurile vechi! are ştire despre aceea, că colaboratorul şi ra mai rămas partidului, a demoralizat ale trelea şi poporul totuşi s’a dus la urnă.
portorul ei din Bihor a corteşit la alegeri în gătorii, a dat întregei politice româneşti N’a avut bărbaţi cari să-l lumineze,
Mulţi dintre ţăranii nostrii ştiindu-i
favorul candidatului kossuthist Kovâcs, îm lovitura de moarte. streinii l-au atras dară pe partea lor,
că şi acele lăpâdături de nâdrâgari îs
potriva Românului liberal Făşie? Nu ne-am l-au îmbătat cu făgăduinţe, i-au promis
Români de naştere, au ascultat de min Nici când n’ar fi fost vremea mai
mira de loc dacă «Tribuna» ne-ar rămânea
ciunile lor, nau ştiut că au de lucru cu datoare cu răspunsul. potrivită să păşim înaintea urnelor Cîţ ştergerea dărilor, împărţirea moşiilor
lupi, cari în silbătăcia lor varsă şi să votăm cu aleşii noştri. Slovacii, maj mari, ear el văzend ce puţin interes îi
