Page 1 - Activitatea_1901_10_41
P. 1
Anul I Or ăst ie, 17 Octomvrie n. 1901. Nr. 41
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eriului Nr. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe l/3 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străinătate :
Manuscripte nu se Inapoiazi — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n te a n L a u r i a n B e r c i a n
*
- - - . . .. .. . .. . .. . ------------------ . . —
exprimă o foaie românească — asta nu Orăştiei. Regretăm, că reflexiunile noastre le I Din contră mi-s’a comunicat, că un a-
Post festa. dovedeşte închiegarea solidarităţii, ale vor pricepe numai aceia, cari au cetit «Tri numit om, unealtă de-a «elicei» a răspândit
buna» şi «G. T.». Eată-o:
printre ţeranii din Orăştie ştirea, că dacă vor
gătorii aceştia n’au format regula, ci
vota cu mine, „Ardeleana'’ va detrage ajuto
tocmai excepţia şi cei mai mulţi au ră Dle Redactor!
rul dela biserica gr.-or. din Orăştie.
mas pasivi din indiferentism, lipsă de
Acum, după-ce celelalte două na Raportul anonim despre alegerea din
interes faţă de soartea poporului, din Pentru baronul Nopcsa au votat ijp
ţionalităţi cu cari înainte de asta cu Orăştie cuprinde în sine multe neadevăruri şi Români, între aceştia trei preoţi: Nicolae
indolenţa înâscută nouă şi potenţată
câţiva ani am încheiat alianţa naţiona învinuiri ticăloase, Te rog deci cu toată stima Avram gr.-cat., Dionisie Lula şi Irimie Necşa
lităţilor, anume Slovacii şi Sârbii, prin prin declararea pasivităţii şi nu din con să binevoeşti a da loc pentru orientarea gr.-or., pe aceştia însă anonimul raportor nici
vingerea că e datorinţa lor să asculte dreaptă şi fidelă a publicului, acestor lă
activitatea lor electorală încununată de că-i pomeneşte 1
de apel, câ astfel frontul împrăştiat al muriri.
succes desăvîrşit, au dat teoriei pasivi I-se văd deci ghiarele acestui nemernic
luptătorilor se închiagă. Este adevărat că în mai multe comune ticălos de raportor, că unde ar fi de apos
tăţii lovitura de moarte, dovedind prin
am ţinut vorbiri de program; arătând nea trofat, acolo tace.
faptă că sub ori-ce împrejurări, fie ace Dorul de-a ne vedea şirurile în-
junsurile şi drepturile noastre.
lea cât de vitrege, poţi validita puterea chiegate să nu ne seducă să vedem lu M’am nisuit a suscita în inimile ţerani- Referitor la eliminarea punctului prim
ce residă în massele poporului, numai crurile în coloare aurie, să ştergem din lor noştri părăsiţi, simţul de datorinţele lor a programului nostru naţional, care eu ex-
pressis verbis — fără punctul prim — l’am
să vreai, acum, când vedem că azi- tre motivele cari au îndemnat o parte naţional-politice şi a-i face conştii de dreptu primit şi l’am explicat la poporul adunat în
mâne în parlamentul ţerii va răsuna a alegătorilor să rămână pasivi, moti rile lor. Orăştie, care până acuma fireşte nici n’a pu
glasul celor 5 deputaţi naţionali — şi vele egoistice, iubirea comodităţii şi a Aceasta-i şcoala politică, de ce avem tut să cunoască conţinutul acelui program,
celelalte foi române încep a abandona liniştei, căci odată ne vom trezi numai lipsă atât de arzătoarei fiindcă „pasiviştii" nu se ocupă cu luminarea
Este o minciună, că eu aş fi promis poporului — repet, că eu acel punct, tocmai
posiţia lor rigidă pe lângă „activitate", că socoata ni-e plină de greşeli mari.
ori-ce favor ori schimbare; am promis că cu din punct de vedere român, nu-1 aflu de în-
nu mai accentuează cu atâta tărie şi Ne-ar plăcea să fim proroci răi, trup cu suflet voiu lucta pentru schimbarea destulitor, fiind prin realisarea lui, Românii
convingere oportunitatea acestei tactice, când ne exprimăm teama, că —■ sosită neajunsurilor şi voiu suleva în parlament din Ungaria isolaţi.
ce s’a dovedit pentru poporul nostru odată vremea când toţi Românii vor fi toate pretensiunile noastre atât de juste. Apoi de altă parte, să poftiţi a ceti
atât de funestă, şi — în locul întâiu abandonat pasivitatea — tocmai actualii Este o minciună ticăloasă, deamnă de articlul de lege XV. din 1899 şi atunci veţi
anonimul raportor, că ori în care comună să
„Tribuna Poporului" — încep a bate în stîlpi ai ei vor fi cei dintâi cari vor afla, că un candidat de deputat — nu depu
fi fost cel mai mic «chef».
retragere. dovedi că nici între ei n’a existat nici tat — despre ce lucruri nu poate vorbi în
Din contră, am desluşit poporul, că să cuvântările sale de program. (§. 3 p. 8).
„Tribuna Poporului" anume ne pune odată o adevărată solidaritate de prin nu aştepte beuturi, mâncări, ori vinars, pen-
în perspectivă Intrarea ei în şirul celor cipii, că aparenta solidaritate a isvorît tru-că ruşine este, ca cineva să-şi vânză con Şi acuma o mică statistică : s’a dat cu
totul 666 voturi; din cari am primit şi
cari demult luptă pentru activitatea par din teama să nu-şi pericliteze autorita vingerea sa pentru beuturi ş. a. eu: 221.
tea arogată. Poporul în toate comunele a fost entu-
lamentară, ca pentru singura politică
siasmat într’un grad atât de mândru şi îm Vă întreb, că dacă faţă de toate sfor
sănătoasă, care poate duce la isbândă. Actualii fruntaşi ştiu bine că pro ţările administraţiei, a pretorilor şi a elicei
bucurător, de nici prin fire nu i-a plesnit să
In unul din nrii sei din urmă re- clamată odată activitatea vor trebui să obscure Mihu et Comp. totuşi am primit 221
i aştepte beuturi.
produce anume un articol al „Telegra facă loc adevăraţilor fruntaşi ai popo Din entusiasmul general m’am convins, voturi', nu-i aceasta o învingere morală?
fului român", în care fiind vorbă de rului : bărbaţilor nnmcii! că acest popor este un popor de inimă, cu Aceşti 221 de bărbaţi cinstiţi toţi au
care s’ar putea lucra, dacă nu l-ar strica nişte votat din sfânta lor convingere, aceste voturi
alegerile decurse, se arată cât de puţin
pezevenchi ca raportorul, cu minciuni şi sedu sunt curate ca aurul şi de cea mai mică
pasivi am fost, cât de puţin au ascul
i * ceri ticăloase. murdărie! N’a tost adunate nici barem cu
tat alegătorii români de glasul frunta un singur păhar de beutură ori alt soiu de
' «A utorizata* dela S ib iiu , în loc Este mai departe o minciună obraznică
şilor întruniţi la Cluj. In alt număr apoi, să ne răspundă la Întrebările adresate ei în şi cutezanţă, că eu în vorbirea mea din Oră corumpere. Până când alegătorii lui Nopcsa
în articolul de fond proclamă deja ho- numărul trecut al foii noastre şi anume: ştie aş fi scusat maghiarisarea numelor de în decursul alegerii beau şi să înbătau pe şe-
tărît activitatea parlamentară pentru ca Că are cunoştinţă despre aceea, că localităţi, şi că acelea le-ar fi cerut împreju dule căpătate dela corteşul lui principat Fr.
şul dacă în vr’un cerc românesc s’ar un fruntaş ce-a semnat apelul dela Cluj şi-a rările, trebuinţa oficiilor publice 1 Schulleri.
Mă mir cum poate cineva, deşi ano
nimici alegerea făcută, şi-apoi fireşte în dat cuvântul că în cas de lipsă votează pen Să vă spun un episod: dintre alegătorii
mod absolut pentru viitoarele alegeri tru candidarul kossuthist Barabâs împotriva nim, a minţi aşa de vădit, despre declaraţii români din Binţinţ unde dr. Mihu are avere
lui Coloman Tissa, în unul din numerele din făcute în laţa unui public de multe sute de şi legături, mai mulţi au fost în tabăra lui
generale.
urmă publică nişte amănunte — pline de oameni cinstiţi! Nopcsa, şi acei slăbănogi a invitat şi pe
Toţi cei cari au urmărit anume neadevăruri — despre alegerile dela Orăştie, «Inteliginţa», dar numai cea răutăcioasă ceialalţi 5 inşi să între în ceata lor ; cari
nepreocupaţi decursul elegerilor s’au pu scriind între altelei despre candidatul nostru şi preoţii cei mai mulţi e adevărat că n’a însă li-a răspuns, că: ei da venit sC voteze
că ar fi promis că va şterge nişte dări greu votat. pentru beutură, ci după simţul lori
tut şi au trebuiţ să se convingă despre
simţite şi' a. E aproape de prisos să spunem Dar se ştie, că aşa poreclita «inteli- Cari credeţi, că au fost cei cinstiţi şi
minimala influenţă ce-a exerciat apelul
că scrisele aceste sunt inspirate de rea-cre- ginţă» (!) din Orăştie n’a fost pasivă, ci a lu cari au fost cei decăzuţi? Pentru mine aceste
dela Cluj asupra alegătorilor români: au
dinţă. Candidatul nostru — asta o poate în crat sub conducerea molochului lor mână în 5 voturi au fost mai scumpe decât mii si mii
mers cu toţii la urne în masse, şi câ ţelege fiecare om cu judecată serioasă — a mână cu partidul contrar, adecă pentru reu de voturi coruptei
au mers pentru streini, că nu li-s’a dat promis numai că va lupta din toate puterile şita baronului Nopcsa; ceea-ce se vede din
Fereşte, josniad raportor, ca om fără
prilej să meargă în interesul unor băr pentru ştergerea acelor (dări a se vedea. voturile din Vinerea şi Binţinţ, reşedinţele de cel mai puţin sîmţ de onoare şi ambi
baţi ieşiţi din sinul lor şi cu tragere „Minciunile pasivhtilar“). r Drului I. Mihu, şi se vede şi din votul „in ţiune nobilă, aceasta nu o poate pricepe.
de inimă pentru năcazurile lor e unul Pentru „autorizata" însă, care are la activ teligentului'1, (?) losif de Orbonaş, cumnatul Altcum la dorinţa ţărănimii noastre
atâtea corespondenţe pline de neadevăruri, Drului Mihu, care încă a votat pentru bar.
dintre multele rele ce se pot pune pe cinstite e foarte probabil, că alegerea va fi
precum să vede, o scornitură mai mult sau Nopcsa Elek.
socoata acestui apel fatal. atăcată, şi sperăm că vom mai trece în scurt
mai puţin nu numără. «<■ Românii din Sibişel, unde unul de-ailui,
prin o luptă cu atâţia vrăşmaşi văzuţi şi ascunşi!
Inzadar încercăm a ne amăgi pe v . n. Dr. Mihu e pteot, toţi au votat cu baronul
■ » Nopcsa 1 până şi preotul gr.-cat. Nic. Avram. Eu nu desperez până văd, că lamura ţără
noi şi a amăgi pe alţii câ apelul a avut . .
• ' ■ ii Ce neghiob e dar raportorul când se mân nimii noastre ţine la dreptul şi datorinţele
influenţa binefăcătoare, reînchiegând so 1 Intimpinare. dreşte cu «pasivitatea»! Ori doar votarea cu sale! Cu nădrăgarii, ori cum să numesc ei
lidaritatea partidului, din contră, dacă .inteligenţa" (!?), vom isprăvi noi, numai să
guvernul e pasivitate?
ar fi fost cu putinţă, apelul ar fi ninnţi- • i . ■ i. . Raportorul anonim scrie minciuni, ca- ,iasă de după tufă.
cit şi umbra de solidaritate ce mai lega Deoare-ce întimpinarea noastră adresată re lumniând pe bravii ţerani din Orăştie, că ei Dacă voeşti să ştii, dle Redactor, cine
partidul. ,. i i: dacţiei «Tribuna» şi «Gazeta Transilvaniei» nu din convingere, ci numai seduşi ar fi vo e acea „inteligenţă", apoi ceteşte cu atenţiune
nu s'a publicat, ne vedem necesitaţi a ne fo tat pentru mine. biografiile lor fidele în «Activitatea» noastră;
Recunoaştem, că în unele cercuri,
losi de foaia proprie, cu atât mai vîrtos, că 11 declar pe pezevenchhd de raportor acolo îi vei vedea pe ei şi faptele lor mur
anumiţi alegători s’au ţinut departe, şi
rapoartele din acele ziare sunt peste măsură aci în public de un mincinos miserabil şi ti dare şi josnice; şi dacă d-ta eşti om drept
cu braţele încrucişate au privit sgomo- tendenţioase şi neadevărate cu privire la ale călos, până-ce nu va dovedi, că aserţiunile ceea-ce presupun, apoi binevoeşte a reproduce
tul alegerilor din jurul lor — cum se gerea de deputat dietal în cercul electoral al lui sunt drepte. posele lor binenimerite să ştie lumea, că ce
