Page 2 - Activitatea_1901_10_41

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 41

fel de poame îs guralivii aceştia. Aşa cred cercul electoral şi aceea a fost subscrisă de Cum şi cui a vorbit în Turdaş, s’a vă­ sus decât el, nici nu ar fi îndrăsnit a-şi pune
că şi raportorul anonim e între ei. careva alegător, noi suntem gata a da pe zut dela votare, că despoticul notar Roşu nu candidatura în acest cerc, ear alegătorii un­
scopuri filantropice 1000 cor. Oamenii din şi-a mai putut juca halaripul ca la alte ale­ guri, saşi şi jidani vă luau locul pasiviştilor,
jurul «Daciei» au şi dat spriginul cuve­ geri, când îşi ducea alegătorii ca pe un cârd pentru-că erau făcuţi imposibili de isbândă.
nit din motive bine pricepute. de oi. Inzadar să încrunta cătră alegători şi Acesta ar fi fost un bun augur pentru viitor
Care ce fel de trecut politic naţional stătea ca un pandur înaintea lor în faţa ur­ şi nu credem să se afle Român cu simţă­
Răsfrângeri. are, nici pe de parte nu sunt chemaţi oameni nei, că spaima numai prindea. Turdăşenii şi minte adevărate, care să mai creadă, că la
cu trecut claudestin a judeca, a cărora fapte Pricăjenii au dovedit, că el mâncă pânea alt ciclu se vor mai afla 18 bărbaţi, cari să
< y obşteşti şi private au lăsat urmări triste în lor şi el are să joace după cum pe viitor îi mai emaneze un «Apel» pentru susţinerea
«Tribuna» dela 13 1. c. în nr. 179 din urma lor, pe unde numai s’au învîrtit mai vor fluera. Mai bun serviciu îi face Spic să pasivităţii atât de desastroasă.
nou îşi deschide coloanele sale pentru sirn- mult sau mai puţin. nu pomenească de Turdaş şi Pricaz, că iţele Dacă pasiviştii lui Spic cu toată ceata
briaşul Spic, unicul corespondent al foilor ro­ Din direcţiunea „Daciei11 au votat 9 şi aşa să încurcă pe zi ce merge, apoi Spic lor şi cu conducătorul lor sunt de credinţă,
mâne, cunoscut corector al unor corespon­ inşi, s’au reţinut 2. Din comit, de supra- şi alţii de-a lui Doamne puţin îl vor putea că noi vom da napoi faţă de ei, apoi amar
denţi de a şeptea mână, cari numai atunci veghiere au votat 3, s’a reţinut 1 membru, ajutura din încurcături. Atât notarul Roşu, ca se înşală. Una să o ştiel că partidul nostru
scriu, când sunt siliţi a apăra neamurile slă- ear’ unul nu a fost alegător. Aceasta do­ şi alţi ortaci ai lui, ar face cu mult mai din zi în zi creşte şi se înmulţeşte, pe când
bănoage de mârşavele lor fapte şi mai jos­ vedeşte, că Spic ar fi voit să aibă ingerinţă bine, ca în lupte electorale să stee de parte, al lor scade, lucru firesc. Armele noastre au
nicelor lor caractere, precum şi a altor clicaşi. şi aici, ca la «Ardeleana», cu care să laudă. pentru-că pe la noi porunca nu prinde, ca fost, sunt şi vor fi: întărirea, apărarea şi îna­
Aşa şi acum sub rubrica «Alegerea dela Dacă oamenii «Daciei» ar fi desvoltat la Valea-lepi sau Porcurea. Aminteşte Spic intarea scumpului nostru popor şi a intere­
Orăştie» cu o obrăznicie ne mai pomenită numai pe jumătate atâta activitate, ca arde- de Vaidei. Cu ce entusiasm au primit bravii selor lui din Orăştie şi jur! Şi acestea nu­
îndrugă o sumedenie de minciuni sfruntate, Ieniştii, sigur ar fi reuşit candidatul nostru. Vaideni vorbirea de program a candidatului, mai prin alegerea Drului Muntean am cuge­
cari de cari mai încornurate, tot atâtea isco­ Colindatul alesului deputat pe la Dr. Mihu a dovedit împrejurarea, că unul ca unul a tat a le ajunge mai cu efect. Vedea-vom
diri vrednice de aplicat la speciala caracte­ în Vinerea şi mai pe la unii, apoi adresele votat cu Dr. Muntean. Spic n’a avut nici timp care unde vom ajunge 1
ristică a lui Spic. procurate pentru expedarea «Apelului» celor şi nici prilej â cunoaşte pe aceşti oameni, r f
Am auzit şi noi, că un seamăn a lui dela Cluj şi-a «Gazetei Transilvaniei»,sunt cari nici când n’au tradat causa adevărat
Spic, şi nu mai mulţi, s’a rămăşit că Dr. tot atâtea dovezi, că pasiviştii de acum au românească. A corupe pe Vaidieni este im­
Muntean nu va avea nici 100 voturi. Can­ fost cu mult mai activi decât activiştii cei posibil. Trecutul lor este cunoscut şi nu Recomandaţie.
didatul nostru a promis, că va lucra pentru pe faţă. este putere să-i poată duce în taberă străină.
clarificarea referinţelor legii de pădure şi-a «Ardeleana» si oamenii ei au lucrat si
• i Că adevărat naţionalism şi românism a Domnii Petru Banciu şi Rusalin Ionescu
paşunitului, deoare-ce acele — cu deosebire acum ca şi în timpurile trecute la alte ale­
fost a rămânea aici la noi pasivi, cade în pielar, păşind în tovărăşie au deschis în Oră­
în comunele urbariale — sunt rău aplicate. geri de deputaţi, la cari şi de altcum am competinţa altui for mai chemat de-a judeca. ştie, în casele dlui George Baciu, Piaţa-mare,
In cari comune ar avea loc sanarea relelor promis că vom reveni. Dintre 634 alegători români au votat cu Dr. o prăvălie, în care vând talpă, piele, opinci
Spic nici idee nu are şi pentru el referinţele Că clubul săsesc a comunicat decisul Muntean 221 şi cu Nopcsa 149, prin urmare şi lucruri de lipsă la pantofari şi ciobotari,
acelea sunt lucruri necunoscute. Uşurarea lor în scris sau verbal cu candidatul Dr.
mai bine de jumătate. Abea recunoaşte ceva în mare şi mic.
taxelor pădurei nu atîrnă dela dietă. Aceasta Muntean, este o scornitură urzită în biroul
bun Spic în ţot răul şi anume : „din cei Luând notiţă despre această nouă în­
încă nu o ştie coresp. Spic. Respectarea limbii „Ardelenei11, cu atâta mai puţin motivele in­ veniţi la urnă, am văzut comune, ca Ro- treprindere, apoi şi împrejurarea, că cu acest
române este precisată în legea despre egala dicate. Apoi, că Saşii sar fi încumetat a ne
mosul, Romoşelul (unde rămâne Balomirul, ram de negoţ până acum aici nu s’a ocupat
îndreptăţire. Predicatele să câştigă în mai da lecţii de ţinută, nici presupune nu se Căstăul, Pricazul şi Vaideiul ?) în care senti­ nici un Român, recomandăm din toată inima
multe feluri, după-cum adecă unul şi altul poate. mentul e aşa de viu, că chiar şi primarii pe aceşti doi tineri măiestrilor români, negu­
arată însuşiri bune sau rele. Aşa unii pri­ Protopopul Domşa a urmat sfaturile comunali mergând la urnă, au votat cu Ro­ ţătorilor dela sate şi ţeranilor, cari au lipsă
mesc predicate de V.-Hunyad, Fiizes şi ţinutei active, profesate de foaia Archidiecesei
mânul, nu cu Ungurul I Onoare lor 1 cum şi de această marfă atât de căutată.
Rusca, ear' alţii de Pincescu, Jeler, mărtani «T. R.» Aceasta nu-i va lua-o în nume de
preoţilor cari i-au putut îndupleca la atâta 1“ A fost timpul suprem ca şi pe acest
lalşi etc., acestea apoi trec dela părinţi la fii şi rău Spic. Că a fost bărbat de încredere
Pagubă este numai aceea, că cei 149 Români teren să se facă începutul, cu deosebire din
aşa mai departe. alăturea cu Bercian, asemenea nu are drept din Vinerea, Şibot, Pischinţi şi Beriu etc. au parte românească, deoare-ce vedem şi ne-am
Afacerea cu ridicarea taxei de păşune a o despecta. Alegătorii români din Orăştie,
trecut la Nopcsa. *jt'" convins cu ochii, că cele cinci prăvălii cu
sub care gem locuitorii acestui oraş fără di- 80 la număr au votat cu toţii de timpuriu aceeaşi marfă cum prosperează, chiar pe con­
ierinţă de naţionalitate, este prea bine cunos­ şi cei câştigaţi mai târziu au fost toţi săteni, Alegerea noastră de aici era de tot tul publicului ţărănesc român, ba unii şi-au
cută şi o vom suleva din nou la locul şi prin urmare nu i-a scormonit nime de acasă. liberă, dacă pasiviştii nu să mestecau şi nu făcut avere însemnată şi au dat-o pe boerie.
tâmpul cel mai potrivit, care nu este departe. Pe Spic îl doare, că alegătorii români ar fi fost jaluzi pe candidatul Dr. Muntean. Avem nădejde, că domnii intreprinză-
Istoricul acesta este depus în celea 20 coaie ţărani din Orăştie au mers cu candidatul Este constatat, că atât Spic ca şi tuti quanti,
au fost conduşi numai de ura personală atunci, tori vor face preţuri moderate şi vor tracta
recurse, aşternute în mai multe rânduri la Dr. Muntean. Această experienţă va mai cu poporul nostru cuviincios, încât să avem
municipiu, ministru şi judecătoria adminis­ avea prilej a o face, căci oamenii sunt sătui când mai bucuros vedeau şi auziau voturile plăcutul prilej a-i recomanda şi mai departe
trativă. Chiar prin influinţa unui deputat deja de purtat pe jla icoane, după-cum era române dându-se lui Nopcsa decât lui Muntean, spriginului binevoitor al neamului nostru.
dietal, apoi prin datele schimosite de auto­ datina. Acest al doilea cas este de ajuns vezi aceste sunt gurile necruţătoare, acestea O dorinţă ferbinte mai avem, ca inteli-
rităţi a succes ridicarea acestei taxe la lo­ să se convingă toţi exploatatorii poporului, sunt oameni fără conştienţă, ear glasurile a- ginţa noastră de pe sate, preoţi şi învăţători,
curile mai înalte. că nu se va da mai mult crezământ acelora devărate şi la bine povăţuitoare numai ale precum şi alţi cărturari, să le dee ajutorul de
Afacerea aceasta încă nu este finalisată cari nici când nu sar întru ajutorul lui, noastre au fost şi cu mare uşurinţă au tre­ lipsă prin aceea, că vor recomanda această
şi la tot caşul un deputat dietal cu durere atunci când asupririle sunt atât de simţitoare. cut pasiviştii mascaţi peste interesele adevă­ întreprindere din tot sufletul.
pentru poporul alegător ar fi putut mult Aci putem zice, că «a trecut baba cu colacii». rat româneşti. , Credem sosit timpul de a ne spriginl
ajuta, fie acela Dr. Muntean sau altul. De­ Ameninţările cu detragerea subvenţiei dela Dacă Românii din acest cerc ar fi fost împrumutat, căci dela străini înzadar am aş­
putatul străin care nu cunoaşte păsurile ale­ „Ardeleana" nu mai prind. Locuitorii ţărani uniţi barem la acest act şi ar fi trecut peste tepta după bine!
gătorilor, până lumea nu va arăta interes români din Orăştie au venit la convingere, veleităţile locale orăştiene, după-cum ar fi Gratulându-le pentru pasul întreprins,
binevoitor. Dacă Spic va putea dovedi nu­ cari sunt adevăraţii lor apărători şi cari în trebuit să fie. Dacă afacerile «Ardelenei» şi le dorim succes bun şi prosperate!
mai chiar cu un alegător creştin şi cu inimă faptă lucră pentru sprijinirea intereselor lor. ale «Daciei» se puneau la o parte, de sigur
curată, fără martori, că a circulat listă în Era şi timpul suprem ca aşa să fie. că un Nopcsa, sau şi alt candidat mai pre­

FOIŞOARA^ nual, simţindu-se mult mai mulţumite când citele de prejudiţii, şi de mici am învăţat că Şi doar nu vom putea tăgădui că deşi
se pot aduna mai multe la un loc, spre a-’şi a lucra e ruşine şi mai bine murim de foame educaţiunea şi instrucţiunea ce să dă fetelor
pierde vremea cu vorbe şi fapte nefolositoare ori cerşim pe altă cale, de cât să ne dăm la la noi e de cele mai multe ori greşită şi
Femeilor noastre. ca: vecînicele bârfeli pe sama altora, jocul lucru. . -, departe de a contribui la îmbunătăţirea stâ-
de cărţi, îndeletniciri aşa de nepotrivite cu Şi cu asemenea apucături un popor, o rei nemulţumitoare în care ne găsim, totuşi,
acele pentru care natura creând femea a în această atmosferă de nepăsare şi lipsă de
(Urmare din nr. 34). naţiune nu poate merge spre progres, sau,
menit-o. chiar dacă merge, progresul acela »e mult iniţiativă, răsar, din când în când, ca nişte
Acum, dacă pe lângă înlăturarea înceată
Gândiţi-vă numai de câte foloase nu mai fin ca boaba spumei». luceafări luminoşi, femei, ce une-ori fără pre-
şi bine judecată a acestor cause, de care nu
voesc a mă ocupa în presentnl articol, am s’ar bucura casa unei femei, ce întrebuinţează Oare pânzele aceste frumoase: de aţă, tenţiunea de a da o direcţiune, de a forma
mai adăoga şi Infiltrarea, înrădăcinarea gus­ tot timpul disponibil pentru lucru şi gos­ de mătase, de olandă, de lână, tot-deauna se un curent, au lucrat spre binele şi propăşirea
tului pentru muncă, din toate punctele de podărie. , ţeseau prin fabrici ? De sigur că nu. Era o societăţii.
• Picătură cu picătură face lacul mare;
vedere nu ştiu dacă efectele n’ar avea darul Copiii, având un aşa fericit exemplu vreme când toate aceste materii se lucrau în
casă şi formau una din capitalele ocupaţiuni ear’ munca este adevărata bogăţie a omului»,
să mulţumească, chiar pe cei mai sceptici înaintea ochilor, vor face şi ei la rândul lor zic bătrânii, şi cât de bine se adevereşte
dintre contimporanii noştri. tot astfel. De câte ori nu vedem cu mâh­ ale gospodăriei, chiar doamnă de-ar fi fost
stăpâna casei. , aceasta.
Cu deosebire ar trebui să se desvoalte nire femei vrednice şi sănătoase, ce nu-'şi E de mirat însă cum exemplele! ţ bune
în tînăra generaţiune femenină, atât la oraş dau osteneală, nu lucrează nimic, sau aproape Azi au mai rămas puţine urme de aceste nu prind adânci rădăcini între toţi oamenii,
cât şi la ţară, gustul pentru lucrul manual, nimic nici pentru dânsele, nici pentru copiii ocupaţiuni folositore, de aceste îndeletniciri cari, ca fiinţe superioare, pot deosebi binele
căci chiar atunci când femea n’ar avea nevoie lor, ci dau tot la croitori, cu toate că aproape prielnice şi aducătoare de belşug. Ici, colo şi folosinţa lor.
să muncească pentru a câştiga, totuşi ceasurile n’au cu te face faţă acestor cheltueli, şi fac mai vezi câte o ţărancă, de tîrgoveţe nici Femeea dela ţară, cât şi târgoveaţă,
ei de libertate va şti cu folos să le între­ cele mai caraghioase combinaţiuni numai ca nu mai e vorbă, cu câte un val de pânză care îşi are casa împrejmuită cu o mică li­
buinţeze. să poată scăpa cu obraz curat; pe când că-’l aduce de vânzare, căci celţ mai multe vadă, se pot deda cu cel mai mare succes
Croitul şi lucratul albiturilor de lux şi dacă în loc de învăţătură de pospăială, ce-a nu se vând, dar’ chiar când le trebue pânză, la cultivarea gândacilor de mătase. Dar’ să
ordinare, broderii, dantelării şi ajururi, câte căpătat-o în vre-un institut hig lif,' ar fi în­ cumpără americă ori hasa (madipolan) proastă zîfc că n’ar avea neVoe să vândă produsele,
şi mai câte lucruri în adevăr de artă nu văţat într’o şcoală de profesiune, având, bine căci îi ieftină şi nu se face cu osteneală. oi numai pentru dânsele să le ţie, ce albituri
pot isvorî din harnica mână a femeei. Şi înţeles şi dragoste de muncă, ar putea să Cât de frumos ar fi ca în casa fiecărei gos­ mândre, ce podoabe domneşti n’ar putea
când te gândeşti câte se pot face cu ajutorul coase nu numai pentru casa lor ci şi pentru alţii, podine, să se găsească în loc de masa verde face, pentru casa lor, din strălucitoarele fire
a câtorva ace şi mosorele de aţă, te minu­ cu mai multă dare de mână, aducând astfel un răsboiu la care ea, în ceasurile libere, să-’şi ale gogoaşelor.
nezi cum de aceste îndeletniciri n’au ajuns un îndoit folos, atât lor, cât şi gospodăriei ţese fel de fel de pânzături frumoase, din Vermii de mătase dac’ar fi cultivaţ
generale, căci spre ruşinea noastră, se găsesc însăşi. care şi-ar face albituri şi haine uşoare, t de la noi pe o scară mai tntinsă, dacă s’ar putea
încă multe femei, ce despreţuesc lucrul ma­ Dar ne acopăr, ne încătuşează nenoro- vară. c, •' ajunge la Infiltrarea acestei ramure de activi-