Page 3 - Activitatea_1901_10_41

Nrul 41 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

— Săpatul locului pentru legum i. I I Acolo ajunge să arunci scrisoarea în cutie. napjanak ddlelotti 8 ârdja hatâridoiil
NOUTĂTI Pământul pentru legumi trebue de două' ~De francate se îngrijeşte conducătorul ofi­ kitiizetik es ahhoz a venni szândekozok
ori săpat, toamna şi primăvara. Se înţelege, ciului postai pe spesele comunei. Cosme oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy
că săpatul de toamna trebue altmintrelea este o colonie de socialişti englezi, fondată
făcut, ca cel de primăvară. la anul 1894 şi aşezată exclusiv pe baze so- az erintett ingosâgok az 1881. dvi LX.
— Dela căpitanul de poliţie primim Toamna nu bucâţim bruşii, nici nu ne­ ţialistice. Pământul formează proprietatea co­ t.-cz. 107. ds 108. §-a ertelmdben kdsz-
incunoştiinţarea, că la 21 1. c., 8. oare dimi­ tezim pământul cu hârleţul, ci lăsăm bulgării mună a tuturor coloniştilor; munca se îm­ pdnzfizetds mellett, a legtobbet igdro'-
mari. Dacă i-am zdrobi şi netezi n’ar putea parte între toţi, asemenea şi câştigul din
neaţa, să va ţinea cpntrola cu glotaşii născuţi nek, sziikseg esetdn becsâron aiul is el
pătrunde în pământ aerul, umezeala şi frigul. muncă. Din 1895 Cosme posedă şi oficiu
în Orăştie şi acei străini, cari locuiesc aici, Tot felul de jivinii, rădăcini de burueni postai, condus de unicul comerciant deacolo. fognak adatni.
fieştecare glotaş să fie provăzut cu certificatul şi altele se scot la suprafaţă, când săpăm, în In prăvălia ăstuia se află şi unica cutie de Amennyiben az elârverezendo' in-
şi coala de recomandaţie sub greumăntul de preajma gerului şi se prăpădesc. scrisori. Guvernul îi plăteşte pentru conducerea gosâgokat mâsok is le es feliilfoglaltat-
pedeapsă. Aceia cari sunt împedecaţi a lua Şi gunoitul e mai bine să se facă de afacerilor poştale şi expediarea scrisorilor la tâk, es azokra kielegitdsi jogot nyertek
parte, să facă arătare în scris, primind gra­ cu toamna, pentru că atunci se descompune proxima staţiune engleză, în depărtare de volna, ezen ârverds az 1881. dvi LX.
bine, se amestecă cu pământul şi primăvara 13 miluri, o leafă lunară de 36 coroane în
tuit dela căpitănie coala de insinuare. la al doilea săpat se împrăştie şi se ames­ timbre poştale. Ori cât de mică s’ar părea t.-cz. 120. § ertelmdben ezek javâra
tecă bine. suma, dar’ ajunge spre acoperirea speselor. is elrendeltetik.
— Tantiem a funcţionarului. împre­ Gunoiul de primăvară strică de multe- Kelt Szâszvâroson, 1901. dvi ok-
ori, mai ales cel de cal, pentru-că nefiind — La m orm entul lui M ihaiu Vi­ tober hd 11-ik napjân.
jurarea că funcţionarul, atunci când i-s’a de-
dospit bine arde rădăcinele plantelor. teazul. Duminecă în 6 crt. s’a făcut un Râcz Ârpâd,
negat plătirea taniiemei pretinse, nu a pornit
mare peregrinaj la mănăstirea Dealul, aproape kir. bir. vâgr.
imediat proces contra societăţii, şi faptul că — Societatea m ineră »Concordia* de Tîrgovişte, unde se află craniul marelui
după reintrarea sa în serviciul societăţii, din Abrud — in ajutorul m eseria­ domn, ucis acum 300 ani pe câmpia Turzii. 1093—1901. kir. vâgrh. szdm.
Ârverdsi hirdetmeny.
funcţionarul a tăcut despre pretensiunea sa şilor rom âni. Membrul ajutător al «Reu­ S’au dej us două cununi : una de bronz, din
— de teamă de a-i periclita postul, — după niunii sodalilor din Sibiiu» dl Leonte Puşcariu, partea Ligei culturale, ear’ alta de frunze Alulirt birosâgi vdgrehajto az 1881.
drept nu se poate considera ca o renunţare funcţionar la «Albina», petrecând zilele tre­ de stejar, din partea Uniunei generale a dvi LX. t.-cz. 102. §-a drtelmdben ezen­
cute, în Abrud, unde societatea mineră «Con­ studenţilor. S’au ţinut serviciu religios, dis­
definitivă a funcţionarului respectiv la tan­ cordia» şi-a ţinut adunarea generală — şi-a cursuri, conferenţe, s'au cetit poesii etc. nel kozhirrd teszi, hogy a szâszvârosi
tiema ce-i compete. adus aminte de nobilele scopuri, ce reuniunea kir. jârâsbirosâg 1900 dvi Sp. I. 785/3.
amintită le urmăreşte, scopuri de cari cu — Un avis pentru pungaşi. Un ame­ sz. vegzese kovetkezteben Dr. Moldovan
(Curia reg. sub. Nr; 1351/900).
toţi trebue să fim încălziţi şi spre ajungerea rican bogat, plecând în vilegiatură, şi-a lăsat Silvius szâszvârosi iigyved âltal kepvi-
— D reptul disciplin ar al societăţii cărora, cu toţii trebue să jertfim. Membrii casa fără nici un păzitor, atîrnând însă la selt Matei Alexa kosztesdi lakos javâra
presenţi, spre a împintena reuniunea în ceea- uşe următorul avis : «Domnilor hoţi şi spăr­
pe acţiuni. Din dreptul societăţii pe ac­ ce priveşte realisarea întemeierii halei de vân­ gători 1 Toate obiectele mele de preţ sunt Janes Iuon Kătana kosztesdi lakos ellen
ţiuni de a-şi disciplina funcţionarii urmează, zare pe sama meseriaşilor noştri, au dăruit păstrate la loc sigur. Prin dulapuri şi gar- 132 kor. 80 fii. s jâr. erejeig 1901.
că faptul constatat în urma cercetării dis­ la fondul de 20 bani următoarele sume : deroabe n'am decât nişte lucruri vechi, fără dvi februâr ho 21-en foganatositott
ciplinare este a a se considera ca adevărat Societatea mineră «Concordia» 50 cor.; nici o valoare. Cheile se află in dulapul din biztositâsi vegrehajtâs utjân le foglalt
şi că asupra n^ăsurei pedepsei dictate nu se Aurclian Danciu, director de mine 1 cor. ; sufragerie. Dacă vă îndoiţi de aceasta veţi es 620 koronâra becsiilt kovetkezo' in-
Dr. Laurenţiu Pop, adv. 2 cor. ; Candin David găsi şi un cec de 50 dolari ca recompensă
mai poate delibera. Judecătoria însă la tot gdsâgok, u. m .: tehenek, iiszo, tino,
(Bucium) 1 cor. ; Aviron Macaveiu (Bucium) pentru ostenelile dvoastră. Vă rog, când veţi
caşul poate şi trebue să cerceteze dacă 2 cor.; Petru Achim (Bucium) ; Petru Ma­ întră să vă ştergeţi mai întâiu bine pe pi- juhok es sertds nyilvânos ârverdsen
eladatnak.
faptul sau întrelăsarea constatată pe cale caveiu (Abrud); Ioan Macaveiu (Bucium-Şasa); ciore şi să nu- picaţi cu luminarea parchetul,
disciplinară în sarcina condamnatului, formează Nicolae Băeşan (Bucium); Dr. Max. Popovici, îndatorându-mă foarte mult». Mely ârveresnek a szâszvârosi kir.
inspector la regia monopolurilor statului (Bu­ jârâsbirosâg 1901-ik dvi V. 40/6 sz.
delict disciplinar sau nu ; căci lipsind delictul,
cureşti) ; Ioan Corcheş (Bucium); Ariton Popa, Transvaal. Zilele acestea s’au împlinit vdgzdse folytân 62 kor. 50 fii. to'keko-
activitatea forului disciplinar încă înceată.
directorul «Detunatei» (Bucium); Dr. George doi ani, de când Burii luptă cu atâta bra­
vetelds ennek 1900. dvi julius ho 10-ik
(Tabla reg. din Budapesta sub. Nr. 56/901.) David, advocat (Abrud) ; Şofron Stan, con­ vură pentru apărarea ţării lor contra Engle­
tabilul «Patriei» (Blaj); Daniil Gabor, ing. de zilor năvălitori. Succesul luptei de doi ani, napjâtol jârd 5% kamatai, es eddig
— M inistrul de ju stiţie Ploâsx comassaţie (Voila); Basiliu Maior, jude reg. pentru Englezi e aproape nul: adnectarea osszesen 17 kor. 74 filldrben biroilag
fiecare cu câte 1 cor. Suma totală 67 cor. republicelor africane. Adnectarea aceasta mâr megâllapitott koltsegek erejdig
trâ n tit de Ovrei. Ministrul numit s’a dus
E de tot lăudabil începutul făcut de fraţii însă e numai pe hârtie. Revoluţia domneşte Kosztesden addsfel lakâsân leendo esz-
la Baia în presără de «ziua lungă« ca să’şi grupaţi în jutul societăţii minere «Concordia» în toate provinciile din Sud-Africa, cu toate kozlesere igoi. dvi oktâber hâ 28. nap-
ţină vorbirea de program, ca mânezi reflectând în ce priveşte ajutorarea meseriaşilor noştri.— măsurile aspre luate de Kitchener. Situaţia e janak ddlelotti 9 ârdja hatârido'iil ki-
la mandatul de deputat al acelui cerc. înţe­ D-zeu să le răsplătească jertfa adusă. favorabilă Burilor întru cât li-s’au alăturat
legând ovreii despre intenţiunea lui au mânat toţi Olandezii din Oranj şi Natal şi pe lângă tiizetik es ahhoz a venni szânddkozok
— Spre ştire! Societatea «P. M.» din aceste şi acum în butul tuturor sforţărilor, oly megjegyzdssel hivatnak meg, hogy
o deputăţie cu rugarea, să ia în băgare de
Budapesta ne transpune comunicatul oficios lupta decurge pe pământ englez. Cu oastea az drintett ingosâgok az 1881. dvi LX
seamă săibătoarea lor şi să binevoiască a
prin care s’a nimicit conclusul tras de păr ce au Burii azi şi care după chiar calculele t.-cz. 107. ds 108. §-a ertelmdben
amina vorbirea până după ce vor ieşi seara de cele două mlădiţe din Orăştie — David — Englezilor se urcă la cifra de 27 mii com­
din sinagogă, deoare-ce toţi ovreii fiind peste Boca. batanţi, răsboiul să va îndelunga încă multă keszpenzfizetes mellett, a legtobbet igd-
zi acolo, nu vor putea participa la vorbire Luând act despre bărbăteasca procedură vreme. Perderile ce au îndurat Englezii în ro'nek, sziikseg esetdn becsâron aiul is
a bravei tinerimi universitare, le urăm succes oameni şi bani, pun pe gânduri serioase pe el fognak adatni.
şi eventual la banchet.
în toate afacerile! cei de acasă şi tot mai multe sunt vocile, Amenyiben az elârverezendo' ingo-
Ministrul a declarat deputăţiei scurt şi cari cer încheierea păcii. sâgokat mâsok is le es feliilfoglaltattâk,
la înţeles, că el nu recunoaşte sărbătoarea de — M iere am eţitoare. Albinele strîng ds azokra kieldgitesi jogot nyertek volna,
mănezi. miere şi din flori de acelea, ale căror sucuri — Ce ţi-e fem eea! Pe o stradă din ezen ârverds az isâlJ^dvi LX. t.-cz.
sunt narcotice. Mierea resultată numai din New-York vindea un Italian şoareci albi. In
Indignarea ovreismului era Ia culme 1 jurul Iui erau mai mulţi privitori intre cari 120. §. drtelmdben ezek'javâra is el­
asemenea flori poate să fie vătămătoare
Urmarea a fost, că la alegerea de deputat şi temei. Un şoricel sări pe una dintre rendeltetik.
chiar şi oamenilor, după cum s’au periat ^i
l-a trântit pe ministrul şi a ales pe un jidan, soldaţii lui Xenophon, cari trecând prin Asia doamnele cele mai elegante, care dând un Kelt Szâszvâroson, 1901. dvi ok-
advocat tinâr, cu program kossutist. Aceasta mică în apropiere de Trapezunt, au mâncat ţipet căzii la pământ. Iute veniră şi nişte tober ko 6. napjân.
taină adevărată să colportează de jidanii că­ multă miere şi au căzut într’un leşin, de ai poliţişti, cari o duseră într’o prăvălie, unde Rdcz Ârpâd,
fi crezut că sunt morţi. Unele sucuri le a- abia se desmeteci după o jumătate de oră.
lători ca un memento. Unde aţi băgat carul, Unul dintre ei recunoscii în ea pe cea mai kir. bir. văgr.
meţesc chiar şi pe albine, cari cad jos de
Dior miniştri 11 pe flori. Aşa vedem adesea ori că albinele primejdioasă criminală, care are la catastiful 1021—1901. kir. vdgrh. sz.
ameţesc de florile de teiu, şi se desmeticesc ei o mulţime de răniri făcute altora cu re­ Ârverdsi hirdetmeny.
abia după 10— 15 minute, casă treacă apoi volverul şi cuţitul. Chiar era curentată pen­ Alolirott kir. birosâgi vegrehajtd az
la alte flori. Acelaşi lucru îl putem observa tru un omor. Bucuria poliţiei nu e mică, că 1881. dvi LX. t.-cz. 102. ds 120. §§-ai
tate în marea majoritate a gospodinelor, ar şi cu floarea leandrului, pe care albinele de a pus mâna pe ea. întrebată, cum de-’i
forma, această îndeletnicire, una dinocupa- asemenea o visitează. este frică de un şoarece, şi pe oameni îi drtelmdben ezennel kozhirrd teszi, hogy
înjunghie cu sânge rece, a răspuns : «Omul a szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1900.
ţiunile femeeşti cele mai bănoase. Inchipui-
e om, dar’ un şoarece — brr, te bagă în dvi Sp. I. 639/3 sz. vdgzdse folytân,
ţi-vă acum că persoana, ce se ocupă cu se­ — M arile m anevre regale române. groază»I
ricicultura, ar mai avea sub conducerea ei Iată manevra executată astăzi: Dr. Moldovan Silvius szâszvârosi iigyvdd
Corpul de sud se decide să atace pe âltal kdpviselt Romosz kozsdgenek vala-
un atelier de ţesătorie în care subţirele fire 1020—1901. kir. vâgrh. szâm.
duşman spre a’l deplasa dincolo de rîul mint a tobbi alap ds feliilfoglaltatok
de aţă, mătase şi lână s’ar preface în ţesături Rîmna, ear’ corpul de nord e forţat să pri­ ÂRVERDSI HIRDETMENY.
trainice şi frumoase şi un atelier de confec- mească lupta şi ia disposiţiuni în consecinţă. Alulirt birosâgi vdgrehajto az 1881. javâra Bogdaneszk Gyorgy ds târsa
ţiuni, unde acele pânzeturi să se prefacă în Aşează la Sud de satul Plăineşti o divizie dvi LX. t.-cz. 102. §-a drtelmdben szâszvârosi lakosok eleni 648 kor. toke,
tot soiul de haine şi albituri. de infanterie (VI) desfăşurată, ear’ cavaleria ezennel kozhirrd teszi, hogy a szâsz­ ennek 1900. dvi 13/VIII.-toli 5% ka­
pe flancul stâng lângă Căiata; în cursul nopţei matai, 96 kor. 40 fii. eddigi ds 5 kor.
Este însă o zicală, care sună cam aşa: «în- vârosi kir. jârâsbirosâg 1901. evi Sp.
îşi întăreşte prin lucrări de geniu posiţiunea 80 fii. ârverdsi kitiizetesi koltsdgek
ceputu-i anevoie, urma vine dela sine», şi în care nu-i este avantagioasă. 386/2 sz. vdgzdse kovetkezteben Dr.
adevăr, nu ne trebue decât câte-va femei Primul atac s’a dat pe câmpia Ulmi, Moldovan Silvius szâszvârosi iigyved irânt kielegitdskent feliil ds lefoglalt ds
2060 koronâra becsiilt kolonfdle aszta-
bărbătoase, cari să facă începutul, căci în- lângă Căeata, de cătră cavaleria corpului de âltal kdpviselt ozvegy Low Karolina
lok, tiikrok, szdkek, teke-asztal ds egydb
dată-ce foloasele unei ocupaţii sunt mai vă­ sud, care însă e respinsă. Atunci corpul de szâszvârosi lakos javâraJozsa Ioan dstârsa
dite, mulţi s’aruncă la noroc într’acolo. nord luând ofensiva trimite cavaleria sa să szâszvârosi lakosok ellen 84 kor. s jâr. ingok biroi ârverdsen el fognak adatni.
Cine însă va face începutul ? urmărească pe duşman atăcându-i infanteria, erejeig 1901. dvi julius ho 25-dn foga- Mely ârveresnek a szâszvârosi kir.
corpul de sud se retrage în timp ce corpul jârâsbirdsâgnak 1901. dvi V. 668/4 sz.
Cine? Tlnăra generaţie femenină, care
de nord, îl urmăreşte până la Sihlea. natositott biztositâsi vegrehajtâs utjân vdgzdse folytân, a helyszinen vagyis
de pe băncile şcoalei va eşi cu idei noue, ne­ Manevra a reuşit perfect, trupele au le foglalt es 760 kor. becsiilt kovetkezo'
privind ca unica şi singura ţintă: profesora­ fost bine conduse şi însufleţite de sipiritul ingosâgok, u. m.: kiilonfele butorok Szâszvâroson adosok lakâsân leendo'
tul, slujba dela stat; tînăra generaţie feme­ disciplinei. nyilvânos ârverdsen eladatnak. eszkozldsdre hatârido'iil kitiizetik 1901.
nină, va înţelege că nu e menirea femeii pe M. S. Regele s’a arătat toarte mulţumit Mely ârveresnek a szâszvârosi kir. âvi november hâ 9-ik napjdnak deletotli
pământ, de a visa o leafă fixă, de a fi veci­ de reuşita manevrei de astăzi. jârâsbirosâg 1901-ik evi V. Sp. I. 386/6 8 oraja a midon is a fenti ingok eset-
In timpul luptei, arbitrii au urmărit leg becsâron aloi, azonban csakis kesz-
nie departe de casa şi copiii ei; vor înţelege de aproape toate mişcările trupelor şi şi-au sz. vdgzdse folytân 84 kor. to'kekove-
şi ale noastre odată că pentru femei sunt notat toate observaţiunile lor pentru a putea telds ennek 1901. evi julius ho 20-ik pdnz mellett fognak elârvereltetni, a
reservate alte căi, ce o pot face şi pe dânsa să-şi dea verdictul în mod conştienţios. napjâtol jâro 5% kamatai, es eddig befolyando vdtelâr pedig biroi letdtbe
fericită şi pe cei de-aproape ei şi societatea osszesen 69 kor. 30 fillerben biroilag fog helyeztetni.
în mijlocul căreia trăieşte. — Unde nu este porto postai? Glo­ mâr megâllapitott koltsegek erejeig Kelt Szâszvâroson, 1901, dvi ok-
ria da fi cea dintâi care a întrodus libertatea tober ho 10-en.
Dela voi dar’ se aşteaptă viitorul. Szâszvâroson adosok lakâsân leendo'
poştală cea mai neţărmurită, şi-o poate cu
Laurenţia Gribincea. Rdcz Ârpdd,
diept aroga mica colonie Cosme în Paraguay. eszkozldsdre 1901. dvi oktâber hâ 29. kir. bir. văgrh,