Page 2 - Activitatea_1901_10_42

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 42

îi va servi dlui raportor şi mare reformator direct şi parte indirect conlucrat-au la că­ şi acesta, să cetească limpede în cartea vii­ L a T urnul-R osu.
al Bihorului de învăţătură, să fie de altă-dată derea unicului nostru candidat naţionalist. torului, deşi nici un dascăl nu i-a ameţit
mai precaut în enunciaţiunile sale politice, Halal de ei şi de politica lor iezuitică capul cu slovelnicele ştiinţelor de stat.
căci precauţia este una dintre însuşirile ca­ suptă din învăţăturile lui «Magyar Allam» I Dela o vreme încoace se vede, cu des­ Un German, petrecând câtva timp în
racteristice ale marilor bărbaţi politici, între tulă mulţămire, că vreajba dintre Români părţile ardelene, a scris mai multe foile­
cari îi place dlui raportor să fie numărat şi el. şi Maghiari s’a mai potolit. Acele acre şi toane în marele ziar „Kâlnische Zeitung", în
iuţi vorbării de ziaristică fără spor pentru cari şi-a descris diferitele sale impresii. In
Coresp.
Adunare municipală. nimeni au mai încetat, făc^pd loc cugetării unul din aceste foiletoane, publicat în nu­
senine şi judecăţii sănătoase. Pe d& altă mitul ziar sub titlu de mai sus, se ocupă în
parte, panslavismul se înăspreşte din zi în mod foarte simpatic de Români. Eată nu­
Adunarea generală ordinară de toamnă zi ameninţător şi pentru Români şi • pentru mitul foileton în traducere :
Agitatori — în parlament. a comitatului Hunedoara este convocată pe Unguri, două popoare părăsite de soartă în In Guşteriţa, un sat, în care locuesc
Luni în 28 Oct. n., ceea-ce aducem la cu­ bătaia valurilor muscăleşti. Austria se fărmi- 750 de Români alăturea cu un număr egal
noştinţa on. membri municipali români.
Intre ziarele jidano-maghiare, cari din ţeşte văzând cu ochii. Tencuiala clădirii aces­ de Saşi, amintirile noastre sburau la Colonia,
Programul conţine 94 obiecte de dife­
incidentul alegerii de deputaţi a câtorva Slo­ teia babilonice s’a coşit şi pe sub ea se oraşul de lângă Rhin, colonia de odinioară
rite soiuri şi prin cele mai multe se are în strecoară o ruină fără putinţă de înlăturare romană, numită „Colonia Agrippina". Atât
vaci naţionalişti dau alarma pe tema trădării
vedere punerea şi votarea de noue sarcini peste curând, atuncia când bătrânul împărat, în Guşteriţa, cât şi în Sibiiu şi aici la Turnu-
de patrie, se înşiră şi faimosul ziar catolic
pe spinarea poporului, cari şi de altcum sunt
«Magyar Allam». adăpostindu-se sub păreţii aşa zicând reci ai Roşu jumătate din amintirile noastre sburau
încovoiaţi sub sarcinile grele ale statului, co­
Acest ziar ştim că e cetit şi susţinut palatului, odinioară aşa de falnic, Hofburg, şi la Roma, la Campagna Romana, Etruria
mitatului şi comunelor, fără de a se şi folosi va fi închis ochii de veci şi mâna tînără a ,şi Ţoscana. Aici sunt, nu departe de Turnul-
de mulţi preoţi de-ai noştri gr.-cat. mai cu
din acelea; afară de cari mai susţine şi şcoa- împăratului Germanilor se va întinde să Rbşu, — uri turn, după-cum se zice, înroşit
seamă de prin părţile ungurene. lele sale poporale-confesionale din sudoarea
Ca publicul nostru bine simţitor să vază ia o parte din moştenirea archiducească pen­ de sânge turcesc, situat pe un deal la intra­
proprie. tru sine şi urmaşii săi. Popoarele celelalte rea în strimtoare — satele româneşti Tăl-
din ce ziar îşi nutresc spiritul unii din păs­
Acei alegători de deputaţi dietali, cari ne-germane vor căuta să apuce care încotro: măcelu şi Boiţa. Ni-se părea că trecem prin-
torii (!) sei, dăm în traducere expectorările
au dreptul de a alege şi pe representanţii
acestui ziar, privitoare la chestie şi apărute Slavii spre Slavi, Italienii spre Italieni şi Ro­ tr’un sat de Volsci sau alt cuib vechiu ita­
municipali şi cari sunt aplicaţi a trece în ta­ mânii, împreună, poate, cu Ungurii, spre — lienesc. Bivoli negri cu coarnele răsucite ca
în numărul dela 4 Octomvrie c.
băra străină, alegând pe câţi străini necu­ necunoscut. Ungurii chiar au şi început a se în Campagna, păşesc agale prin uliţile satu­
Eată ce păreri are «Magyar Allam»:
noscuţi, apoi slujbaşi supuşi stăpânilor lor,
deslipi de marele Titan centiman galvarizat. lui, porci negri grohotesc pe lângă pragu­
D eputaţi naţionalişti. ar face bine să se convingă în adunarea în­ Românii se vor fi uitând cu dragoste rile caselor, în tocmai ca la Volsci. Pe pris­
săşi, cum aceia fără durere de inimă votează
De ce a trebuit să se teamă fiecare frăţească în spre noi, fi-va, deocamdată, cu pele caselor şed femei bătrâne ca nişte parce,
ori-ce fel de aruncări şi cum adevăraţii re-
Maghiar de dai Doamne — eată s’a întâm­ putinţă unirea noastră a tuturora sub un cu tortul pe fus. Femeile nu poartă vara
prese?itanţi sar întru ajutorul poporului din altă haină, decât o cămaşă lungă de pânză,
plat: deputaţi pronunţaţi naţionalişti vor întră care face parte. Mai deaproape vom da po­ singur steag?
în noua dietă. S’au ales deja 4 deputaţi şi a Ear’ Bânffy, martor luminat al stării încinsă la mijloc, dinainte o fotă de coloare
veţele de lipsă alegătorilor în nrul viitor al
altor 4 poate urma alegerea în a doua ale­ acesteia de lucruri, prevăzător ca şi bărbaţii brună, vărgată cu verde, ear’ dinapoi altă
«Activităţii», deoare-ce chiar în luna viitoare noştri de Stat, se foloseşte cu iscusinţă de fotă, care ajunge până jos. Acest costum
gere a deputaţilor naţionalişti.
se vor săvîrşi alegerile de membri pentru armistiţiul româno-maghiar spre a striga: este italienesc. Casele stau aici cu faţadele
Numărul lor nu e înspăimântător, ce e
adunarea comitatului în Romos, Orăştie, Je- acoperişului spre uliţă, aşa însă că zidul fa­
drept, dar însuşi faptul, că au putut ajunge ledinţi şi alte încă 16 cercuri de alegere a «Pace vouă!».
la mandat, e dureros pentru fiecare suflet, Dar’ se va întimpina : «Bine, dacă Austria ţadei este puţin oblic în spre marginea
comitatului nostru.
care îşi teme patria. Nici nu avea lipsă acea­ merge spre un hal desnădăjduit, ce căutăm uliţei. Aceasta am văzut-o de asemenea în
La alegerea acestora, care ne stă îna­ noi, Românii, să ne sprijinim politiceşte toc­ unele ţinuturi ale Italiei. Dar’ fisionomiile!
stă nenorocoasă ţeară de altceva, decât că în inte, fiecare alegător român să aibă ochii în
dieta ei să declameze deputaţii pronunţaţi mai pe ea, chiar şi cu atâtea grele păgubi Capete cu părul negru, o coloare neagrâ-al-
patru, după zisa fie iertatului şi de pie me­
naţionalişti, cari prin asta pot aţîţa în afară, economice, cari ne sărăcesc? Negreşit că bastră, ca în Toscana, ochii castanii şi negri
morie Bariţiu.
în provincie tulburările. sunt fermece simpatice cari ne trag într’a- la femei, ochi de forma migdalelor, cari îţi
Pentru-ca să ne lămurim, o mişcare ca colo: mulţimea fraţilor de un sânge cu noi, sugrează impresia unei madone de Rafael
conştiinţa că Austria, ţară de cultură euro­ bărbia rotundă a Junonei şi formele pline
şi aceasta n’are lipsă decât de început, cele­
lalte vin de sine; mişcarea se extinde ase­ Bânffy propagă peană, nu ne poate nimici etniceşte, teme­ ale obrajilor, tipul arienelor romanice.
menea lavinei. Pildă ne este Austria — cu rea de panslavismul cotropitor de neamuri Şi apoi bărbaţii — tot cap>ete din Tos­
toate chestiile de acest soiu. Numai din un unirea Ungurilor cu Românii. eterogene, nevoia de a ne păstra din vreme cana şi Etruria, cu sprîncenele lor negre, cu
un ochiu de răsuflare spre apus pentru când oasele maxilare şi ale feţei înguste, înalţi ca
embrion mic s’a ivit şi acolo hidra, care a-
Rusia ni-ar închide marea prin Gurile Du­ nişte figuri de ale lui Michel Angelo. Cu un
cum nu se poate delătura. Sub acest titlu un pseudonim Davus
Puterea Ungariei — până aci a stat în scrie la locul prim în „Apărarea Naţioală11, nării şi trebuinţa de a ne putea răzăma cu cuvânt un popor de coloni foarte vechi ro-
aceea, că mişcările naţionalistice le-a ştiut şi dela 8 Octomvrie v. nr. 269. Dăm loc aces­ spatele de Carpaţi în caşul unei năvăliri din mariî, ai căror străbuni s’au stabilit aici cu
putut sufoca şi îndeosebi în parlament acele tui articlu semnificativ în întreg cuprinsul lui spre Prut. Intre Sârbi, Bulgari şi Ruşi — mult înainte de a fi pătruns în Italia de
n'au avut declamatori. fără nici un comentar. II numim semnificativ toţi căutând a-şi da mâna peste capul nostru nord rasa blondă a Longobarzilor. Am văzut
Acum dacă întră în parlament deputaţi pentru aceea, fiindcă în multe coincede cu — atât ar mai lipsi să mai avem şi pe între bărbaţi tot capete cunoscute italieneşti
naţionalişti, situaţia se poate schimba şi încă unele păreri de ale veteranului luptător Austro-Maghiari vrăjmaşi politici... De ce şi ce colecţie aleasă de fete şi femei . fru­
spre perirea noastră. Urechiă, sulevate în anul trecut şi reproduse atuncea n'am dori o apropiere dăinuitoare moase am remarcat atât în Sibiiu, cât şi la
Pentru aceasta ne doare pe noi, că în cu plăcere în ziuaristica noastră de dincoace. între Unguri şi noi ? Întrebarea este alta, ţarăl După formaţia ochilor, am recunoscut,
parlament vor întră naţionalişti şi aprehendăm Este semnificativ şi din acel punct de dacă Ungurii ascund gânduri de hegemonie, că între aceşti Români şi vechi Slavi s’a făcut
pe toţi aceia, cari au parte la faptul că na­ vedere, că astfel de idei să propagă chiar dacă ei, în exclusivismul lor toarte rău în­ un amestec de sânge. Dar’ asta nu însemnează
ţionaliştii au putut pune mâna pe mandate. acum la începerea activităţii noului parlament ţeles până astăzi, ar cere şi lada şi cheia mai mult faţă cu impresia generală, decât
Patru naţionalişti deja au întrare în par­ unguresc. — Br. Bânffy a cam întârziat cu casei comnne. însemnează invasia temelor de cuvinte slave,
lament şi e verosimil că alţi 4 să fie aleşi la vederile sale şi bine era, dacă acelea le pro­ Vom cerceta altă-dată punctul acesta ce se găsesc astăzi în limba românească. Limba
a doua alegere. Pe lucru deci, şi toţi aceia, fesa cu mult înainte de luptele electorale şi de privire. Acum ne mărginim să constatăm aceasta pentru cunoscătorul vechei latine
cari pot pune pedeci alegătorilor să facă to­ dacă ar fi conlucrat şi isbutit a delătura că un Ungur autorizat recunoaşte în faţa şi al dialectelor italieneşti nu este decât un
tul, ca să nu se sporească numărul agitato­ draconicele ordinaţiuni ale lui Hieronimy lumii două lucruri însemnătoare: întâiu, că dialect italienesc, care a conservat multe
rilor. şi în fine, ar fi exoperat permisiunea pentru Românii transcarpatini sunt număroşi, trăiesc elemente din perioadele mai vechi ale limbei
In Ungaria naţionalităţile nu sunt apă­ ţinerea conferinţei alegătorilor români în mod în masse compacte, sunt înzestraţi cu puter­ latine. Din timpurile colonisării romane au
sate (??), nu este deci lipsă ca în parlamen­ sărbătoresc şi vrednic de un popor conştiu nice forţe de vieaţă, şi a doilea, că Ungaria întrat în aceste ţinuturi originar germanice,
fără ajutorul dînşilor ar fi un stat şubred. mai târziu siaviâe, multe cuvinte slave în
tul maghiar (??) să apară partid de naţiona­ de chemarea sa. Aceste vederi încă sunt
lităţi (??) „post festa". Au priceput Ungurii că sunt numai ei de această latinească. Dacă însă astăzi ceteşti
Aşa scrie «M. ÂU.» Adecă cei întraţi Eată articolul: vină, dacă Românii din partea locului înclină un ziar din Bucureşti, pe cari le găsim aici
în parlament cu program naţionalist — sunt spre Rusia; au priceput, pare-se, şi vor în Ungaria pretutindeni, vedem că cuvintele
agitatori. O idee ungurească. unire. slavice dispar din ce în ce, căci se poate
Dacă şi o foaie catolică, cetită de atâ­ Nu cunoaştem mai de aproape scrierea observa, că scriitorii români le înlocuesc
Baronul Bânffy a publicat, la Lipsea, baronului Bânffy, ca să vedem cari sunt te­ earăşi cu cuvinte latine, întocmai cum stîr-
ţia Români, Slovaci, Nemţi scrie astfel, ce să
o cărticică prin care îndeamnă pe Unguri meiurile unirii. Când o vom ceti întreagă pim şi noi cuvintele străine.
mai aştepţi dela celelalte fiţuice jidano-kos-
a căuta să trăiască în bună înţelegere cu Nimeni n’are nici un motiv să-’şi bată
suthiste ?! vom şti dacă principiu egalităţii drepturilor
Românii de sub coroana Sfântului Ştefan, ba joc, dacă Românii se consideră cu mândrie
Preoţi români I mai aveţi voe să vă daţi chiar a se uni, trup şi suflet, cu aceştia spre e ţinut ori nu în samă. Până atuncia, să ne drept descendenţi ai Romanilor. Ei sunt în
banii pentru astfel de principii înălţătoare? bucurăm că s’a găsit, în sfîrşit, un Ungur
a depărta primejdia panslavistă dela ei... realitate şi cu adevărat descendenţii lor, cel
SHişteanul. îndrăsneţ, carele să mărturisească cinstit, in
Ne interesează foarte idea lui Bânfiy puţin aici în Ungaria. Şi trăeşte pe un pă­
scris, că dragoste cu sîla nu se poate, şi că
Pe lângă cele zise de Sălişteanul în din toate punctele de privire, şi merită să mânt, care păstrează în sînul său cea mai
Românii, dacă nu s’au prăpădit ei în vul-
«Tribuna» Nr. 178 aflăm prilejul binevenit a fie cercetată cu luare aminte, căci vine dela toarea secularei apăsări sub regii Ungariei veche cultură colonială romană, întocmai ca
pune şi noi o întrebare la adresa casinei ro­ un bărbat politic însemnat, Ungur curat de şi pământul dela Colonia, Trier şi Mainz.
de odinioară şi sub a dualismului dela
mâne din Orăştie, ai cărei conducători cu în­ neam, având, adecă toate titlurile, mari şi Acolo unde Oltul trece spumegând prin
1866 încoace, apoi aceasta însemnează că ei
ceputul a. e. au eliminat «B. PI.» şi l-au în­ mici, îndrituindu-’l să vorbească în numele strîmtoarea dela Turnul-Roşu, stă şi un „Turn
sunt în destul de căliţi spre a forma, pentru
locuit cu «Magyar Allam». Membri români! poporului său şi în cunoştinţă de causă. o monarchie transcarpatină română-maghiară roman", care însă, ca multe altele în ase­
mai aveţi voe să vă daţi banii pentru astfel Bânffy, cu toate acestea, nu-'i vr’un acel scut de oţel, despre care vorbi regele menea materie, este controversat de arheologii
de principii înălţătoare? om învăţat, vr’un diplomat cu diplomă. A şi etnologii, cari au văzut puţine lucruri cu
Carol la Rîmnicul-Sărat închinând pentru băr­
Ideile profesate de această foaie susţi­ suit treptele măririi prin hărnicie ajutată de ochii lor proprii. Noi însă îl considerăm de
băţia ostaşilor noştri din regat.
nută şi nutrită de idei iezuitice, aşa se vede o superioară inteligenţă, bun simţ din născare foarte veritabil, deja pe basa materialului,
Numai atâta: să nu rămână Bânfiy pro-
că a dat de teren rodnic Ia cea mai mare parte şi cinste personală. Patriotismul său nu-’i din care este alcătuit. Ear' în museul „Brucken-
roc mincinos, ca toţi prorocii în ţara lor de
a membrilor acestei casine române. Dovadă pus la îndoială de nimeni. El este, la Unguri tal" din Sibiiu găsim, poate încă puţin
când lumea.
că şi aceştia — la aparenţă pasivişti — au fost ceea-ce, la noi, era Lascar Catargiu: un apreţiată după valoarea ei istorico-culturală
Davus.
nutriţi de perceptele acestei foi, întrucât parte boer băştinaş fără frică nici prihană Ştie, ca o colecţie întreagă de obiecte vechi romane