Page 1 - Activitatea_1901_11_44

Anul I O răsti e, 7 Noemvrie n. 1901. Nr. 44

Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.

Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri­
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1j2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m i r costă 16 bani. tarifului obicinuit.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a re Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n

Totalitatea însă a ţinut pas cu noi. duce la ţîntă e obştească, fiindcă ob­ ţiunile pentru desdaunarea regalelor de
Spre nenorocirea noastră soartea a voit ştească e convingerea, că numai o cârcimărit ale comunelor politice.
ca politica pasivităţii să nu fie înţeleasă muncă comună, o activitate la care s6 Ca ziuă de alegere pentru cei 129
Dacă vom arunca o reprivire asu­ membri municipali, a cărora mandat expiră
de majoritatea Românilor! Ba a fost iee parte toate păturile poporului ro­ cu finea a. c., să decide 9 Noemvrie 1901
pra politicei române urmate în ceşti din
rău înţeleasă chiar şi de cei mai mulţi mân ne poate apropia de ţîntă şi vali- st. n. pentru toate 19 cercuri electorale,
urmă 30 de ani şi vom încerca a ne dintre acei Români, cari în conferenţa ditarea dreptului de alegere e singura denumindu-să tot aţâţa preşedinţi.
da seamă de rezultatele muncii noastre O lovitură nemeritată a primit comuna
naţională au votat pentru proclamarea conlucrare prin care ne pot sprigini
pe acest teren, va trebui să ne dăm Ocolişul-mare, care în restimp de câţi-va ani
ei: cei mai mulţi au văzut în politica massele poporului.
răspunsul trist că nu am ajuns mult, pasivităţii cea mai fericită deslegare a Activitatea va fi politică obştească a creat un fond de 1000 cor., la insistinţa
fiindcă n’am muncit mult, şi n’am mun­ bravului ei notar Teofil Tulea cu scop de a
frământărilor noastre interne, au văzut a Românilor, politica întregului popor să alimenta şi mai departe şi cu timp să-’l
cit mult fiindcă n’am putut şi nainte în ea un plan de activitate intensivă, o român, fiind înţeleasă de întreg popo­ folosască pentru clădirea unei scoale confe­
de toate fiindcă n’am ştiut munci. Nu-i politică ce se va putea susţinea cu suc­ rul român, pe când pasivitatea a fost o sionale gr.-or. Deşi în comuna aceasta sunt
vorbă am ajuns ceva, şi am ajuns la cu toţii numai de o lege şi deşi conclusul
ces ani mulţi, vreme incomensurabilă, manevră politică, din care numai câţiva
acest succes mic prin muncă, dar nu a fost adus cu unanimitate şi nimenea din
politică ce va duce la isbândă sigură, teoreticiani au voit s£ făuriască o poli­
prin muncă generală, obştească, ci prin pe când pasivitatea în adevăr n’a con­ tică generală. comună nu l’a âtăcat, totuşi adunarea mu­
munca uriaşe a unor singuratici: popo­ stituit nici când un plan de activitate nicipală nu a aplacidat această hotărire atât
de salutară, pe motiv, că peste tot banii
rul român, massele mari nici când n’au
directă, ci a format numai un cadru comunali nu să pot întrebuinţa pe scopuri
luat parte la această muncă pe terenul potrivit, în cercul căruia avea să se des- Congregaţia comitatului Hunedoara. culturale confesionale.
politic, fiindcă n’a înţeles noima politi­ Colosal principiu I o dovadă mai mult,
făşure adevărata activitate: munca pen­
că şcoalele noastre confesionale sunt de mo­
cei noastre şi massele mari numai pen­ tru redeşteptarea elementului românesc La 28 Oct. st. n. s’a ţinut în Deva tive netrebnice persecutate şi opăcite de a*
tru aceea se pot însufleţi ce înţeleg şi
şi înainte de toate o . politică procla­ adun. gen. de toamnă a comit, cu un pro­ să desvolta. Ce temă frumoasă pentru un
ei, şi înţeleg ceea-ce zace în sfera lor mată pe un timp hotârît prin natura gram pe care erau înşirate nu mai puţin de 94 deputat naţional român din dieta ţării de a
de interese, ear în sfera lor de inte­ ei, o politică ce trebuia să se prescrie obiecte. Din 516 membrii municipali au par­ interpela astfel de vederi înguste ale puter­
rese zac toate manifestările politice şi ticipat abia 50. nicilor din comitat!!
de sine. De astă-dată au lipsit şi membrii ro­
Proprietarul Berivoy Jânos şi-a primit
nepolitice, în privinţa cărora şi ele pot mâni, unii din motive de ocupaţiune ear' plata pentru osteneală de corteş principal
desvolta o activitate înrîuritoare. Dar cei mai mulţi dintre procla- alţii din neinteresare, deşt unele afaceri erau la alegerea de deputat dietal trecută întru­
Greşala politicei noastre a fost, că matori n’au înţeles-o, şi că n’au înţeles-o, de interes însemnat. cât în contra voinţii şi justelor interese ale
ci au înterpretat-o fals, au dovedit-o vre-
politica urmată de noi a fost prea înaltă Imediat după comunicarea ordinaţiu- locuitorilor din comuna Vinerea, Cugir si
pentru un popor cu aşa puţină şcoală mile d’apoi. Când bărbaţii cari lucra­ nilor ministeriale, vice-comitele propune Şibot, prin urmare şi în contra intereselor
politică ca noi Românii. Dovada cea seră mai mult în interesul ei, au crezut exprimarea de condolenţă familiei decedatu- acelor alegători de deputat, cari în mare
hr controlor corrrtatcns, Antonio Cutean, un parte a mers cu el, totuşi a câştigat permi­
mai eclatantă ne-o ofere politica pasi­ de sosită vremea pentru a o abandona, vechiu funcţionar municipal trecut aici din siunea de a clădi şi construi o cale ferată
căci dela cei dela cari a pornit primul
vităţii. Ea n’a fost efluxul unui senti­ vechiul comitat al Zarandului, precum şi a cu caii dela Şibot peste Vinerea la Cugir cu
impuls spre pasivitate, a pornit şi cel
ment general, efluxul convingerii de să lua act de pietate în procesul verbal al scop de a transporta bădicul la baia de fer,
obşte, că pasivitatea ar fi singura poli­ dintâi impuls în sensul activităţii, s’au municipiului. Moţiunea propusă se primeşte. luând prin aceasta pânea din gura multor
Propunerea comitetului permanent cu cărăuşi, cari agoniseau până acuma pentru ei
tică folositoare pentru Români, ci a fost găsit d’odată singuri, din nou neînţeleşi. privire la clădirea edificiilor pretoriale, apoi şi familia lor subsistinţa de toate zilele.
resultatul precumpănirii serioase a unor In aşa mod intrase în sângele Româ­ compunerea planurilor edile şi contragerea Avis acelora, cari neprecugetaţi să fac coadă
nilor pasivitatea, încât cu una cu două
bărbaţi români pe cari împrejurările şi unui împrumut pe amortisare, este combă­ la toporul nimicitor de traiu şi vieaţâl
era cu neputinţă să-i desmeteceşti.
justa lor apreciare i-au adus la convin­ tută din partea membrului municipal Laurian Notarului comunal din Balomir Szâsz
gerea, că Românii spre a se putea ri­ S’a început o nouă muncă a lumi­ Bercian. Sândor, în urma recursului propriu i-s’a ri­
dată validita, înainte de toate au ne­ nării : descoperirea dezastrelor ce o să Vice-comitele susţine propunerea şi dicat salariul dela 800 cor. Ia 1200.
voie de vremejde vreme ca se se poată urmeze din o încăpăţinată perseverare mulţumeşte pe contra propunător, că va mai La acest obiect membrul muncipal L.
trece mult timp până când afacerea va pu­ Bercian a susţinut conclusul representănţii pe
trezi din letargia lor, să se întăriască. pe lângă pasivitate şi munca asta a a- tea fi începută şi săvîrşită. motive, că comuna Balomir ca notariat
Şi considerantele acestea expuse în con- vut roade : azi cea mai mare parte a Pusă la vot propunerea comitetului este cea mai mică de pe întreg teritorul
ferenţele Românilor au avut de urmare Românilor a părăsit în praxâ politica permanent să primeşte aproape cu unanimi­ comitatului, că abia numără 180 căsi, prin
proclamarea pasivităţii politice a Româ­ pasivităţii şi aşteaptă numai momentul tate. S'a decis înfiinţarea unui fond comită- urmare lucrările notariale sunt celea mai
nilor din Ardeal la început, şi apoi a binevenit ca să exprime părăsirea asta tens cu scop de a să face asigurări contra puţine, cari în 2 ore pe zi pot fi săvîrşite astfel
focului în mod aproape deobligător pentru minimul salar corespunde postului de notar.
tuturor Românilor din ţerile de sub şi prin o formulă teoretică. Azi con­ locuitorii comitatului. Congregaţia s’a sfîrşit până la ameaz
Coroana Sfântului Ştefan. vingerea că numai «activitatea» poate Basa acestui fond va forma-o obliga­ ţn urma lipsei de combatanţi. Kip.

FOIŞOARA tilul care ar trebui să reţină gazul nu se în­ se mişcau încoaci şi colo... scăpă — fără îndo­ Coborîşurile mici devin preţipişe.'Undulaţiile
chide? Când nu mai are alt balast de arun­ ială paralizat de spaimă — funia ce o ţinea
se prefac în linii întrerupte. Vagul exact.
cat decât însuşi balonul său? Ei bine, lucrul în mână, căzu şi... rămase spânzurând de un Ce fusese întrerupt se închiagă, şi ce părea
ăsta s’a întâmplat odată la Cassel, pe vre­ picior de-asupra coşului. Şi-acum continuă tu, unit se desface. Milioane de puncte, mărite
Căzut din nori. mea când unul dintre număroşii mei nepoţi autorule! Povesteşte-mi o leacă ce simte o- prin misterioase presiuni eşite din centrul lor,
şedea încă pe tronul ţerii mele — mai apoi mul când spânzură aşa în aer de un picior. sar, năvălesc sălbatec cătră conturele lor şi
De Multatuli. *) anexate. Spune-mi o leacă ceva rău despre — îngrozitor! Iată-1 balansând in spa­ peste ele şi în urmă peste orizontul care di n
nepotul ăsta sau despre familia sa. ţiul infinit... ce în ce se micşorează. Şi fiecare punct în­
— Stăpâne, pe când America lupta pen­ cearcă să devină înainte de ce piere — figură;
Adolf înjura ca un ateu. Condeiul meu tru neatîrnarea sa, Anglia avea lipsă de os­ — Asta am zis-o deja eu. Şi-apoi îna­
îmi abzice serviciul când e vorbă să repro­ taşi, de ostaşi mulţi şi înainte de toate de inte de toate fără pathos, wenn ich bitten darf şi fiecare dintre aceste încercări dă naştere la
duc înjurăturile acestea. De altmintrelea nici ostaşi cari merg orbiş, fără să se gândiască — O să-mi încerc norocul, stăpâne. alte puncte, plecând din mijloc ca să dispară
n’am înţeles decât o parte. Cam ceva ca: la primejdii... Iată-1 dară spânzurând de un picior. pe la margini, sau poate tocmai sub sărma­
Gottsollntirseligdreiundachzigtausendmillionen- Simte cum cade, în vreme-ce din toate păr­ nul aeronaut... şi punctele acestea iau formă
■malsiebendopelshockmerinoschafegebenmitsăug- — Da, de «cetăţeni hessieni orbi», a- ţile orizontul se apropie de el ameninţător, reală, care nerăbdătoare şi sangvinică, se lăr­
lămmchen jedes ’nblaugoldseidenesbăndchenam - drept. Văd că cunoşti istoria. Lucru infam închizându-se ca gura înfricoşătoare a unui geşte mereu ca să facă loc execuţiunii.
halse... und ein Schwertl nu-i aşa, să-ţi vinzi în aşa mod supuşii? A monstru. Numai mai nainte ochiul seu zărise Şi căzând mereu vede oraşul Cassel,
— Da... Ein Schwert, — continuă răsu- putea să scrii despre asta ode pline de blă- o mulţime de principate, acum nu mai vede vede WilhelmshOhe şi parcul Casseler Aue...
flând. — Ein Schwert... şi bunul Dumnezeu stămuri. Nu ştiu dacă a scris deja cineva. decât pământul Hessenului. Din clipă in clipă acest parc atât de poetic. Acesta e locul
ar putea să aibă grije de oile sale. Ein Cred că nu. Şi de ce nu? se micşorează cercul punctelor de-asupra că­ unde va trebuii să se execute judecata?
Schwert pentru cânii aceştia. Spune-mi nu­ — Poate pentru-că odele pline de blă- rora planase şi ce văzuse ca punct se pre­ Acesta ?
mai: ai călătorit deja în balon? stămuri nu sunt atât de generos răsplătite ca face în cerc. întregul se micşorează pe când
— Nu, stăpâne. Experienţa asta îmi lip­ odele triumfale, stăpâne. singuraticele părţi devin din ce în ce mai Până aci îşi dă seamă de situaţia sa.
seşte încă. — Nu-i rău ceea-ce zici! Dar să reve­ enorme. Limpezimea progresivă cu care se Nici o ameţire binefăcătoare nu-1 împedecă
— Adecă afară de aceasta experienţa nim la aeronautul nostru. In. reşedinţa nepo­ desprind sub el conturele, îi silabizează, cu o să vază pata aceea neagră... colo... sub el!
ta ar fi desăvîrşită. Ţi-ai putea închipui ce se tului meu lumea întreagă se adunase să vază exactitate nemiloasă, judecata şi torturele Piaţa...
petrece în sufletul unui aeronaut când perde balonul. Era deja aproape de nevăzut, dar executării apropiate. Fiecare punct devine O, câteva clipe mai nainte n’ar fi putut
controla mişcărilor balonului seu? Când ven- încă nu de tot. D’odată numai lumea luă pată. Fiecare pată se preface în cerc. Cercu­ încă deosebi un principat întreg de o piaţă
seamă că ceva nu-i în rînduială şi că aero­ rile prind forme iregulare, la început curioase mică acoperită de popor.
nautul nu-i pe deplin stăpân peste balonul şi bizare ca şi când ar hezita să se decidă
*) Multatuli (Ed. Douwes Dekker) e unul din­
tre cei dintâi scriitori olandezi. Autorul cercetând seu. E! arunca tot balastul ce-1 avea şi ba­ pentru o formă, dar în curând se schimbă Şi cade mereu! Deja începe a deosebi
odată oraşul Wiesbaden şi ruinele din jurul lui cade lonul totuşi cădea, cădea... balansând înfri­ cu iuţeală, ca şi când ar fi hotărît în mod palatele de alte case. Cât de aproape trebue
într’o groapă, de unde ajunge într'un suteran locuit coşat. Aeronautul încerca să se sue pe o fu­ irevocabil să se arete în înfăţişarea lor ade­ să fie pământul ca să poţi face o astfel de
de gnomi, cari îl aduc înaintea stăpânului lor. Stă­ nie ce lega coşul de balon, poate cu gândul vărată. Ceea-ce mai nainte părea cercuit, a- deosebire! In adevăr: ursita lui se apropie
pânul lor nu-i altul decât un duce de Hessen-Nassan, să închidă ventilul care se stricase. Se în­ cum apare colţuros. Ce e drept se strîmbâ, de împlinire!
cu numele Adolf. Cu acesta apoi se întreţine auto­
rul despre lucrurile de pe suprafaţa pământului. curcă cu piciorul în una dintre funiile cari ce e luciu arată inegalităţi bătătoare la ochi. La început se temuse, că nu cumva