Page 2 - Activitatea_1901_11_44

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 44

Căsătoria preoţilor de mir. I al bisericei noastre ortodoxe, dacă aşi fi 1 Instalare de preot în Almăşel. 1. Carte de botez.
putut dovedi păţânii ca cele descrise în 2. Atestat dela comună despre averea
De M a n a sie Ia r , preot. «Activitatea», şi cu drept cuvânt, deoare-ce Duminecă în 14/27 Oct., ziua Cuvioasei proprie ori a părinţilor.
o asemenea dovedire, în adevăr că ar de­ Paraschiva s’a săvîrşit instalarea nou alesului 3. Atestat familiar dela parochul lo­
şi sfinţitului preot Nicolau Todea. Actul săr­ cului despre familia părinţilor concurentului,
roga demnitatea preoţască şi nimbul bisericii. ori fiind el căsătorit despre familia sa, având
Nu pot dovedi adevărătatea celor-ce bătoresc condus de on. domn Vasilie Domşa,
Este o împrejurare, care mă supără şi protopresbiterul Orăştiei, a fost privit cu pie­ a se indica în acest atestat câţi prunci mi-
le-am scris în numărul 31 din anul curent
anume aceea, că din întinsa provincie metro­ tate cuvenită şi a lăsat o impresie bună a- noreni sunt în familie, câţi cercetează şcoala
al foii „Activitatea11, cu privire la unele politană numai o singură persoană a răspuns supra credincioşilor acestei comune de mulţi şi câţi mai sunt la meserii.
păţănii foarte derogatoare, pe cari am zis că ani văduvită. Sita liturgie a fost celebrată cu Concurenţii pot fi numai Români or­
la cele scrise de mine în chestia căsătoriei
preoţii noştri văduvi le îndură cu găzdoile. asistenţa administratorului parochial de până todocşi, născuţi în archidiecesa Transilvaniei.
preoţilor de mir, şi anume «Un preot văduv» In special mai au să dovedească :
Astfel din simţ de îndatorire morală recu­ acum, părintele Basil Glodean din Ardeu şi
în «Telegraful Român». nou alesul preot. Actul instalării s’a început 1. învăţăceii.
nosc, că cele scrise de mine în pomenitul a) că au împlinit al 12-lea an al etăţii;
număr al «Activităţii» cuprind în sine insultă E adevărat, că respectivul onorabil preot cu o vorbire potrivită, adresată poporului, b) că au cercetat şcoala poporală ori
văduv a răspuns din indignaţiune pentru in­ despre chemarea înaltă a preotului din tot
la adresa preoţimei şi indirect şi la adresa punctul de vedere, eară la fine s’a înălţat o altă şcoală superioară;
autorităţilor noastre bisericeşti. sulta, pe care eu recunosc că am comis-o. rugăciune pătrunzătoare, ascultată în genunchi c) că au încheiat contract cu măestrul
îmi iubesc cu ardoare biserica şi ţin Oare aceea adevărat să fie, că din întreagă de preoţi şi popor, care va rămânea tot­ şi că contractul este înregistrat Ia autoritatea
industrială (pretură şi magistrat);
ca ori şi care altul la demnitatea preoţească. metropolia noastră numai singur acel onora­ deauna imprimată în sufletele acestor creştini,
bil preot s’a indignat din causa insultării lipsiţi atâta timp de duhovnic propriu şi de d) adeverinţă dela măestru despre spo-
Pentru aceea dară revoc şi declar de revo­ riul, ce-1 arată în meserie şi despre diliginta
preoţimii şi bisericii noastre? Răspuns neîn- naturalul lor conducător. In fine, acum insta­
cată insulta, pe care recunosc că am comis-o latul preot, a ţinut o vorbire purceasă din şi purtarea morală.
faţă de preoţime în special, ear’ în general doelnic la această întrebare, eu nu pot da. inimă curată, plină de învăţături întemeiate Contractul trebue aclus la cerere în
Pot însă afirma, precum şi afirm cu toată original sau în copie autenticată.
faţă de biserică şi autorităţile ei. pe perceptele legii bisericii, în al cărui ser­ II. Sodalii.
Sunt de credinţa şi de nădejdea, că hotărîrea, că chestia căsătoriei preoţilor de viciu de azi încolo păşit-a cu smerenie cuve­ a) că au terminat anii de învăţăcel în
toţi cei-ce au onorat cu cetire cele scrise de mir e o chestie, care priveşte nu numai pe nită şi promiţând solemn poporului lui în­ anul 1901, ceea-ce vor dovedi prin atestatul
on. preot văduv din «Telegraful Român» şi credinţat spre păstorire, ca soartea fiilor sei
mine în chestia căsătoriei preoţilor de mir, sufleteşti să înainteze înspre bine şi fericire. autorităţii industriale (art. de lege XVII. din
pe mine care asemenea sunt preot văduv, ci 1884, § 67);
au putut vedea, că eu nu cu voia şi cu in- In decursul vorbirii oamenii cu lacrimi
tenţiunea neertată de a insulta, ci cu lăuda­ priveşte pe fiecare fiiu şi slugitor al sfintei în ochi ziceau: «să ajute Dzeu», apoi «să b) că au purtare bună şi fac spor mul-
maicei noastre biserici ortodoxe. Aşadar: trăească» ş. a., semn, că vorbirea i-a atins ţumitoriu, ceea-ce vor dovedi ori cu cartea
bilul scop de a arăta arzătoarea necesitate de lucru, ori cu adeverinţă dela măestru;
a decretărei căsătoriei preoţilor de mir, am Fiindcă chestia căsătoriei preoţilor de până în suflet şi că mângăitoarele cuvinte i-a c) cei-ce vor dovedi că sunt membri ai
nimerit în simţămintele lor naturale.
scris aceea-ce am scris în numărul 31 al mir ne priveşte fără excepţiune pe toţi, da­ Cu cuvinte alese mulţumeşte I. P. Sf. unei reuniuni de meseriaşi şi că cunosc mai
foii „Activitatea11. tori suntem cu toţii a lucra şi conlucra pen­ Archiepiscop şi Metropolit pentru bunătatea multe limbi, vor avea preferinţă.
Zic şi acuma cu o deosebită accentuare, tru limpezirea ei. Numai astfel făcând, putem: cu care l-a învrednicit. Apoi exprimă căl­ III. Sodalii, cari sunt în condiţiuni de a
deveni măestri.
că prin decretarea căsătoriei preoţilor de sau a afla motivul pentru abandonarea ideii duroase mulţămite prea on. domn protopres- a) să aibă certificatul de măestru ;
mir s’ar uşura soartea bieţilor preoţi văduvi; căsătoriei preoţilor de mir, sugerată de con­ biter pentru osteneala ce şi-a luat cu intro­ b) să fi lucrat cel puţin 6 ani fără în­
ducerea în această parochie îndepărtată dela
în special între altele ar înceta învinuirile şi gres, sau a crea basă pentru pornirea pe ca­ centru şi în fine părintelui administrator pen­ trerupere ca calfă, ceea-ce vor dovedi cu
uneltirile duşmănoase ale contrarilor răută­ lea ce duce în direcţia decretării căsătoriei tru greaua chemare împlinită în decurs a- cartea de lucru, eventual cu adeverinţă dela
cioşi, cum şi clevetirile sau vorbele necălite, preoţilor de mir, decretare, care precum am proape de 10 ani. măestri, la cari au lucrat;
c) în cerere să se arete anume locul,
Nou instalatul a încheiat cu o rugă­
nedrepte, nemotivate şi nerumegate, ce ici mai zis, zic şi voiu zice totdeauna, pentru ciune ferbinte cătrâ Atotputernicul D-zeu, ca unde voiesc să se aşeze ca măestrii, ce fel
sau colea să iac, respective să aud despre biserică şi naţiune numai folositoare poate fi, să-i dea lui putere sufletească şi trupească, de mijloace mai au pentru de a începe me­
nevinovaţii preoţi văduvi, şi anume să aud ear celor-ce ar face-o, de bună seamă că le-ar precum şi ascultare fiască poporului seu, a- seria pe socoteala lor?
din gurile celor-ce în limbagiul poporului asigura merit şi laudă neperitoare. poi pricepere înţeleaptă, pentru-ca să poată d) să dovedească cu atestat dela oficiu
să numesc proşti. Nu este motiv şi de aceea nici nu-i duce la bun slîrşit opera mântuirii şi ridica­ parochial, că cercetează biserica noastră şi e
rea neamului seu în cele culturale din acea­ creştin bun si moral.
*
>
învinuirile, uneltirile şi clevetirile, chiar iertat a presupune sau a avea temerea, că
stă comună îndepărtată. Dela toţi concurenţii se recere, ca ce­
şi ca lucruri nemotivate, nebasate şi nedrepte, autorităţile noastre bisericeşti, representate Primească noul preot şi cu acest prilej rerile scrise cu mâna lor proprie adresate
încă deroagă din demnitatea preoţească şi din prin una sau mai multe persoane, clericale gratulările amicilor sei, cari îi doresc din tot consistoriului archidiecesan greco-oriental în
nimbul bisericesc, şi hotărît că ele numai sau mireneşti, la cas dacă ele spre generală sufletul tărie spirituală şi trupească, ca să Sibiiu, să le înainteze până la 31 Decemvrie
prin decretarea căsătoriei preoţilor de mir nenorocire nu ar consimţi cu sulevarea che­ poată cu înlesnire împlini toate sarcinile lui 1901 stilul vechiu.
s’ar putea curma. Cred că aceasta nime nu stiei căsătoriei preoţilor de mir, lipsindu-le impuse spre fericirea neamului seu românesc I Acei concurenţi cu oare-cari studii gim-
nasiale, cari se vor aplica ca învăţăcei Ia
o trage la îndoială. însuşirea numită liberalitate, ar lua la ochiu sculptură în lemn, bărdăşit şi la zidărit sau
Tare nădăjduesc, că cei luminaţi la pe cei-ce ar scrie pro ori contra căsătoriei C o n c u r s . vor fi aplicaţi deja ca învăţăcei ori sodali
minte şi buni la inimă nu mă osândesc, ci preoţilor de mir. In scopul conferirei stipendiilor şi aju­ la aceste meserii şi cei din urmă vor să se
din contră mă scuză văzând că eu din curat Eventuala presupunere, că eh din inte­ toarelor, ce se votează pe anul 1902 din perfecţioneze în meseria lor, ori în ateliere
mai mari, în cari să poată câştiga praxa re-
simţ de îndatorire morală recunosc că am res personal şi din preocupare scriu în chestia fundaţiunea Andronic. cerută, vor fi consideraţi cu ajutoare mai mă-
insultat preoţimea şi biserica, şi văzând că căsătoriei preoţilor de mir, o declar de pre­ I. Pentru învăţăcei de ori-ce meserie. rişoare.
II. Pentru sodali deveniţi de atari în
eu tot din asemenea simţ şi revoc insulta. supunere lipsită de ori-ce basă şi motiv. decursul anului 1901. Cererile neinstruate în regulă şi cele
De loc nu mă supăr, ci din contră mă Scriu curat numai din simţ de adevăr III. Pentru sodalii, cari au lucrat fără înaintate după termin nu se vor lua în con­
bucur foarte că nu pot dovedi cele-ce le-am şi dreptate, cum şi din curat simţ de iubire întrerupere meseria lor, au dat dovezi despte siderare.
Sibiiu, din şedinţa plenară a consisto­
scris în „Activitatea'1 despre păţăniile preo­ faţă de biserică şi naţiune, al căror devotat desteritatea lor pentru de a putea deveni mă- riului archidiecesan, ţinută la l/140ctomvrie
ţilor văduvi cu găzdoile. M’asi supăra în mă­ fiu şi slugitor doresc şi vreau să fiu până la estri, prin aceasta se escrie concurs pe lângă 1901.
sură nespus de mare, şi tare cred, că dimpreu­ ultima-mi răsuflare. următoarele condiţiuni: Io an Meţianu,
Toţi petenţii la ajutoare şi stipendii au
nă cu mine s’ar supăra fiecare adevărat fiu să producă în general: archiepiscop.

nodul, care prin un capriciu îngrozitor îi în- murmură, totul tremură. Aude şueratul as­ Ei da, ce priveşte optica! Ai uitat să legă an einent Kurfurstlichen Gebdudei O
lânţuise piciorul, să se desfacă în mod tot cuţit al aerului ce strătae în căderea sa. observi cum fiecare punct, care zăcea perpen­ să-I ducă înaintea tribunalului pentru: Belei-
atât de capricios. Acum nu se mai teme de Sgomotul surd produs de mulţimea de de-, dicular sub sărmanul om, părea a se ridica digung der kdniglichen Majestăt... da, koni-
asta. Dar nu-i ajută mult că nu mai simte subtul lui îi atinge urechia. Sgomotul devine până la el şi i-se înfăţişa ca vîrful unui pum­ glichl Cum armoniază asta cu principatul e-
teama dela început, căci sărmanul e perdut din ce în ce mai limpede. In curând va pu­ nal scurt, ştii, cum Dorâ deseamnă lucrurile lectoral? întreabă de Metternich şi soţii sei
cu sau fără coşul seu. El cade împreună cu tea distinge voci în murmurul monoton care acestea. Acest Doră are mai mult talent de­ din 1815. Din soartea de care avh parte
balonul seu, care după-ce şi-a perdut tot ga­ îi trădează apropierea unei mulţimi omeneşti. cât gust bun. Acest saltimbanc, precum se bietul Phaeton resultă, că bătrânul principe,
zul e dat pradă legii inexorabile a greutăţii, Simte exhalarea caldă a poporului .. vede, e iubit pe la voi. Un aeronaut care ai cărui cetăţeni fuseseră vânduţi Engliterei,
fără altă contra-greutate decât o neîndestuli- Şi cade într’unal cade, crede că va cădea ca într’o suliţă. O, lucrase rău conservând ţerii cei doi strămoşi,
toare frecare în atmosferă. Căci aceasta, cur- încă o clipă şi... voi ceialalţi oameni, voi cu greu vă puteţi cari cu ajutorul unui şir de moşi dăduseră
tizană inconstantă, care numai câteva clipe Ajuns la nivoul caselor mai înalte, vân­ face o idee luminoasă despre ce .va să zică vieaţă acestui intendant. Parol, privind la oa­
mai nainte îl ridicase pe urieşul nerănit până a cădea, voi, cari mereu simţiţi sub picioa­ menii nevânduţi te prinde mila de cei cari
tul îl mînă cătră acoperişul teatrului...
în nori, acum se lasă sfâşiată fără de a se Obosit, rănit, îi mai rămâne atâta pu­ rele voastre pământul solid! Impretineşte-te i-au cumpărat pe ceialalţi. Ostaşii vânduţi
opune. tere de judecat, ca să înţeleagă ce-i şopteşte niţel cu ideea asta. O să-ţi fie de folos, când s’au bătut în America vitejeşte, o ştiul Dar
Din ce în ce cade mai iute. Legea des­ instinctul conservării: acaţă-te de ceva I aca- vei fi ajuns procuror-general, mare magazi- asta nu-i dă afacerii un aspect mai curat...
pre căderea corpurilor e în elementul seu. ţă-tel... şi putere deajuns să-i urmeze. Sfă- nier al moralei publice... Hm 1 Ce-i mai revoltant: vânzarea în sine sau in­
Nu-i pardon, şi mai iute, tot mai iute, până rîmă câteva cărămizi, încleştează un par de Dar spune-mi acuma ce s’a ales din dolenţa josnică cu care Iaşi să fii vândut?
la marginea extremă a iuţelii. Câteva clipe desubtul lor, resistă loviturii balonului ce vrea acest aeronaut? Cu o minimală parte din vitejia desvoltată
încă şi se va sfărîma. Aceste-s biserici... a- să-l ducă cu el... e scăpaţi — Gândesc că poporul a scos strigăte împotriva eroilor neatîrnării americane, ai fi
ceasta e o biserică... acoperişuri... hornuri... o Pentru un om care n’a căzut încă nici­ de bucurie, stăpâne. putut alunga zece principi electorali. Dar asta
mulţime. încă un moment şi va putea deo­ odată din nori, descrierea ta nu-i real — îi — Poporul, poporul, vecinicul teu po­ ei n’au îndrăsnit-o... Vechia istorie despre
sebi indivizii: femeile de bărbaţi, un om de observă Adolf rece. Spre satisfacerea mea por. Poporul strigă cum strigă cu ori-ce pri­ uncţiune şi graţia lui Dumnezeu. Eu nu-s
alt om, un copil de alt copil. trebue să spun, că aci ai purces mai mult lej. Poporul îşi petrecuse. Nu-mi vorbi de orbit de nepotism şi nu ţin parte unui prin­
Şi cade 1 din punct de vedere optic decât sentimen­ strigăte de bucurie. Asta nu înseamnă gar cipe pentru-că mi-e nepot; dar totuşi mai
Şi încă tot îşi dă seamă de situaţia sa. tal. Am observat, nu fără plăcere, că ai tă­ nichts. Poporul tot aşa iubila când împăra­ bine îmi place încă să facă el parte din fa­
Conştiinţa celor-ce-1 aşteaptă nu l-a părăsit cut despre copiii şi soţia sărmanului aero- tul Nero dădea comedii sau când a aprins milia mea decât să fiu moşul acestui inten­
încă. Dar nu mai poate gândi destul de lim­ naut. In adevăr, destul de bine 1 Continuă nu­ Roma. dant şi a unei mulţimi de indivizi cari sea­
pede, ca sâ doriască ceea-ce se va întâmpla: mai aşa. Nizueşte să înţelegi şi să faci pe O să-ţi spun eu ce s’a întâmplat. mănă allerunterthdnigst acestei creature. Ei
să leşine înainte de ţinta căderii înfricoşate. alţii să înţeleagă. Sentimentul vine de sine... Cea dintâi urare de binevenire ce o sunt cei cari cresc principi nevrednici. Un
Vede şi aude încă. Nodul dela picior sentimentul adevărat, bine înţeles. Ce priveşte primi bietul naufragiat, după-ce-şi făcuse drum principe nu-i stâncă de sare şi nu poate să
nu-1 mai strînge. Funia care îl lega de coş cel fals... nu serveşte spre nimic... Nul Cel prin coperiş şi căzuse leşinat pe scândurile rămână, el unicul, sănătos, când totul in ju­
s’a lărgit. Coşul, care nu-i mai mult reţinut care prescrie sentimente nu le simte el în­ podului din Hoftheater a fost o înjurătură şi rul Iui e putred...
de balonul gol de gaz cade repede, se învîrte suşi şi oamenii cari au lipsă de astfel de lu­ o ameninţare. Intendantul teatrului îl numi:
lângă el, de-asupra lui, în jurul lui. Totul cruri... pahl stupizii ’nen frechen Hund, care pusese mâna sacri­