Page 1 - Activitatea_1901_11_45
P. 1
Anul I. Orăştie,i4 Noemvrie n. 1901. Nr. 45
Administraţia:
Redacţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe Va de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se Înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancatb nu se prirfftsc-
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n m n tr costă ifi'bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REBACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e ^ n fie c a re Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
bagi». Şi poporul a înţeles acest apel, dee armatei disciplinate o altă direcţie
de a fi firi acestui veac, silindu-ne a
înlocui noţiunile vagi ale credinţei cu se-1 numim «politic», şi a prins arma. politică. La început armata a stat pe
Legăturile ce-au ţesut vremile a- loc, apoi s’a desorganisat, fiindcă lipsia
noţiunile fixe ale ştiinţei politice.
celea de nevoi şi suferinţe comune în ideea politică»...
Trebue să reînoim legăturile din
E lucru de netăgăduit, lucru în tre massele- poporului şi clasele culte tre toate păturile Românilor încetul cu «Mai ales trei cause principale
privinţa căruia nu mai încape nici um şi unde nu ar fi existat încă astfel de încetul în cursul vremilor s’au rupt, s’au opus pornirii unei acţiuni serioase:
bră de îndoială-: ca o mişcare să poată legături —- să le legăm acum. Trebue până în urmă ear ne-am trezit că o lipsa de hotărîre în mijlocul fruntaşilor
aveâ rezultatele ce se aşteaptă dela ea, să luminăm poporul, să-l aducem la prăpastie adâncă se întinde între popor noştri, temeri de a nu jigni solidaritatea
mişcarea asta trebue pusă la cale de conştiinţa puterii ce residă in el, ca o şi clasa inteligentă. naţională şi absolutismul guvernului».
bărbaţi cari posed încrederea obştei şi massă mare şi compactă, să-l ridicăm E acum datorinţa noastră să ridi Cam acestea le-am spus şi noi nu
obştea însăşi trebue să fie o obşte dis din starea sa tristă pe o treaptă mai căm pod peste această prăpastie, să ve odată, poate numai cu alte cuvinte:
ciplinată şi eonştie. Ori-care dintre a- înaltă. Dar spre a ajunge la ţinta asta nim din nou în atingere cu massele lipsa de hotărîre — neîncrederea reci
ceste două recerinţe i-ar lipsi mişcării : mari, ca apoi dupâ-ce le-am câştigat
nu-i iertat să ne coborîm noi la el, ci procă, temerea de a jigni solidaritatea —
resultatul va fi zero sau aproape zero. prin fapte româneşti şi interes mani
trebue să-l ridicăm pe el la noi. Că la simţ de solidaritate şi disciplină rău în
festat faţă de nevoile lor multe, îm
Nouă Românilor de obicei ne-a început va trebui să ne plecăm, să ne ţeles, absolutismul guvernului — teama
preună să putem pune la cale adevă
lipsit aproape la toate mişcările una plecăm încă binişor, e firesc. fruntaşilor de muncă.
dintre aceste recerinţe: sau n’am avut Alta va fi resultatul unei mişcări rate mişcări româneşti, ce să ne aducă «Desorganişarea partidului naţio
conducători conştii, cari să se bucure când cei cari stau în fruntea ei posed roadele dorite. nal a produs multă confuzie în rîndu-
de încrederea obştei, sau n’am -avut un încrederea neţărmurită a poporului şi rile noastre... Nu e mirare deci când
element de condus, element disciplinat, <când poporul înţelege rostul acestei Puncte noue de orientare. în asemenea împrejurări mulţi dintre
obşte eonştie. mişcări. Până acum, să fim sinceri, po fruntaşi, şi ei desorientaţi, n’aveau în
Asta ne şi explică de ce am ajuns porul n’a înţeles nici o singură mişcare Sub acest titlu publică în nrul 195 credere nici în puterile lor şi nici în
noi prin mişcările -noastre politice atât românească. Nu ne-am fost îndeletnicit din «Tribuna Poporului» Eugen Brote, popor».
de pifţin. La noi niei-odată — excep- să-l creştem, să-i dăm şcoală şi când a unul dintre cei mai de frunte, dacă nu «In fond este o trăsătură frumoasă
ţionând poate vremile din 48 — n’a 1e- 'trebuit apoijsă-1 punem în mişcare, am poate cel mai de frunte motor al miş a caracterului nostru naţional că accen
xistat o strînsă legătură între condu fost siliţi să recurgem la pretexte: nu cărilor naţionale de pe la anii 90, un tuăm atât de mult şi căutăm se obser
cători şi conduşi, între culţi şi ţerani, i-am fi putut expune consideraţiile noa articol interesant, în care în o expu văm solidaritatea... dar... Solidaritatea
intre clasele inteligente şi massele mari stre politice, căci nu ne-ar fi înţeles, şi nere măiastră pledează pentru activita în o politică fără program de acţiune
ale poporului. Poporul > român şi şefii prin urmare nu ne-ar fi urmat, a tre tea parlamentară a Românilor, şi în ge nu numai că nu e virtute, ci ar fi un
sei atât de arare-ori s’au înţeles. buit dară să-i spunem lucruri poate nere spune acum — după alegeri — .vi ţiu din cele mai păgubitoare. S’ar
Toate lovittrriîe ce ne-au ajuns în chiar neadevărate sau în parte neade ceea-ce noi am fost spus în repeţite putea face deci unui grup de bărbaţi
anii din urmă, par’că n’ar fi avut alt vărate, să-i ţinem în faţă primejdii de rînduri deja înainte de alegeri. | politici cari ar păşi cu un program de
scop decât să ilustreze zisele noastre, cari noi nici câtuşi de puţin n’aveam Motivând părăsirea pasivităţii spune) acţiune imputarea, că lovesc prin acesta
decât să ne siliască să revenim dela motiv să ţinem. că nu «de dragul Maghiarilor o facemj în solidaritatea naţională ?»
vechia noastră tactică nefastă: nu-i Când»prin anii 48/49 am voit se ci fiindcă astfel cer interesele naţiunii Nu nimicirea solidarităţii partidului
lipsă ca poporul să ne înţeleagă,-să as împedecăm uniunea Ardealului cu Un şi ale patriei» şi înşiră apoi foloaselei naţional o voim — am declarat şi noi
culte numai de glasul nostru. garia, uniune proclamată ‘la Cluj, nu ce ni-le va aduce cu privire da educa-] în mai multe rînduri — ci tocmai con
Că o astfel de tactică cu vremea! ne-am pus să vorbim despre primej ţiunea politică. * solidarea lui, gruparea Românilor în ju
a trebuit să aducă roade nefaste e lu-i diile cari ne ameninţau prin perderea «Organisaţiunea noastră ultimă — rul unui program de acţiune adevărată,
eru uşor de înţeles. Azi când ne mân-! autonomiei, căci poporul nu ne-ar fi în scrie între altele — se întemeia pe i- chiemarea fruntaşilor la muncă.
drim că trăim în veacul luminii şi af ţeles, ci i-am zis: «nu vă împăcaţi cu deea presentării Memorandului. Această «Prin urmare un număr de frun
deşteptării, cel puţin în politică sar tre-j uniunea, căci dacă se primeşte, ,vi-se ia idee a fost realisată, dar conducerea taşi români trebue să stabilească în
bui să idăm delirezif că sufttem vrednici din nou pământul, ajungeţi din -nou io politicei noastre naţionale n’a ştiut să mod clar şi precis un program de ac-
doială sg scoată frumoase învăţăminte din lepciunea cea dreaptă, inima cea curată, cu Blăstămul neamului şi al patriei îl va
publicarea ' acestor ordinaţiufti interesante, getul cel luminat? petrece până la mormânt şi osânda lui Dum
F O I Ş O A R A mai ales în ce*‘priveşte starea învăţământului Învăţători 1 Acum este timpul,, acum şi nezeu va cădea asupra-i şi-’l va apăsa până
nostru de pe ‘timpurile acelea. nici odată, să ne scuturăm ceaţa de pe ochi, în fundul iadului celui mai înfricoşat, pentru-
Circulareleanrtintite sunt scrise cu litere) să resfirăm întunerecul de prin prejuru-ne, că: au pângărit numele cei sfânt din lume,
citlle, eu însă voiu da textul lor complect cu i să ne scăpăm duhul de robia moştenită! numele lui Isus Chr., numele de învăţătoriu ;
Din istoria' şcoatelor noastre. literele-noastre străbune, fără de a tace vre-o Acum şi nici odată învăţători I Să arătăm au înşelat pe părintele cel mai bun
schimbare. Nâ vom face la fie-cafe observările lumii, că de sânge român suntem, că avem de sus, pe numele cele mai dulci în lume,
noastre şP votn da comentarii şi desluşiri inipeptu-ne duh roman, că iubim luminarea Patria şi Naţiunea;
— Vincenţiu Babeş director şcolar ■— ; unde se va simţi lipsa lor. minţii, că dprim fericirea neamului — mai au dujmănit mintea şi lumina şi înţe
Cel dintâi sună aşa, precum urmează : pre sus de toate. lepciunea, darurile cele mai sfinte ale lui
‘Activitatea octogenariuliiî Vincenţiu Babeşi
se revarsă cu belşug şt asupra şcOafclOr noastre* Nr, 66 Acum, sau nici odată, învăţătorii Să Dumnezeu.
ortbdaxe din Lugoj. Prin anii revchiţiunef G iroulariu. ne desvâlim puterile bărbăteşte, să ne în învăţători 1 Să vă străbată cuvintele
1848—9 ,' ani ptifai lde învălmăşeli, de idei şi< cordăm cu vârtute, să nu cruţăm ostenelile, acestea până în măduvă, să vă înferbinte
fapte, îl vedem pe vigurosul Babeş ca directori Dela Dreptoriul şcoalelor neunite din ea săi ne scăpăm pe noi, să scăpăm poporul inima şi să vă deştepte cugetul din amorţirea
Districtul Lugojului. din robia orbiei I cea îndelungată |
de şcoăle. Dirttre'documentele ce le am Ia
mână pentru computterea SMOHografiei» şebă- Cătră toţi învăţătorii din numitul district. Acum, sau nici odată învăţători! Să învăţători I Să-mi fiţi Apostoli în popor,
lelot^noaStre gr.-or. române din Lugoj, dau Toate popoarele de prip prejuru-ne păşesc uităm toate cele deşarte şi să ne aducem să deschideţi ochii minţii poporului, să-i
In cele ce urmează câteva cftrcalâfe' emanate cu paş repede cătră luminare şi civilizare, aminte de lumină ; să ne lăpădăm de noi arătaţi ' tolosul ştiinţei, frumseţa învăţăturii,
‘dfe'la dîrectbrai ‘Bâbtş, circularii,■‘din cari să cătră mărire şi fericire. şi'de ale- noastre şi să fim ai poporului întru fericirea luminării, să-’l abateţi dela locul
rengTiridează‘spintUl acelor vremuri de'res Numai noi Românii nu ne prea mişcăm. lumină, ca lumina prin noi să strălucească pierzării,;dela calea rătăcirii, dela păcatul în
trişte, dar’ totodată să poăte vedea şi ehfcr- ŞPpâiiă ©âfld vom rămânea în dntune- peste popor I tunecime! cei prea urîte.
gta,Jd<ihili,dâ,'tnuncâ; pretum şi interesul ce teeuf’Hfnojicîfei ? învăţători ! Chemarea voastră este stântă; Să-i spuneţi şi să-i arătaţi, că a nu
l’â purtat"directorul Babeş, faţa de şcbâlele PârtăStând vom purta noi ocara- nfeştiinţei este una cu a lui Chr, datorinţele voastre învăţa şi a nu se lumina, este a urî pe
noastre. Circularele din chestiunii* StiHt‘datate pe frtrttte-ne ? sunt mari şi nenumărate. D-zeu, a nu-şi da pruncul la şcoală, ca să în
Itiâ’rrtte de acestea cti 5 2 ° ^ ani; cred dar’ Pâtiă tărtd- vom totJCăşuna noi-întristară Val' de acel -înVăţăfOriu, cafele nu-şi veţe şi să se lumineze, este atâta, cât a scoate
că'nn >bdn >luoru »»fac dânduAitio'pubitoiiăţii. şi' dtiverepatrier; amar ş i;desperare neamului, cunoaşte chemarea şi de trei ori amar aceluia, ochii, a răpi mintea, a ucide sufletul prun
Cel-ce va^vOPsă facă o biografie-completă supărare şi temere libertăţii comune? eanele * nu-şb împlineşte datorinţele cu acu cului, este păcat de moarte, pe care în veci
a ilustrului academician, va trebui fără în Până când vom tot..dujmăni noi înţe rateţa. nu-’l iartă D-zeu.