Page 1 - Activitatea_1901_11_45
P. 1

Anul  I.                                             Orăştie,i4 Noemvrie n.  1901.                                                                     Nr.  45


                                                                                                                                                             Administraţia:
                Redacţia:
        Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                     Strada  Beriului  Nr.  2.
                                                                                                                                                         Preţul  de  abonament:
        Toate  manuscriptele  ce  pri­
        vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                               pe  an  8  cor.,  pe  Va  de  an
            se  adresa  redacţiei.                                                                                                                    4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                      Pentru  România  şi  străinătate:
        Manuscripte  nu  se  Înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an  20  franci.
             nefrancatb  nu se  prirfftsc-
                                                 foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                 Inserţiunile  se acordează  conform
        Un  n m n tr   costă  ifi'bani.                                                                                                                      tarifului  obicinuit.



           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REBACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                       A p a r e ^ n       fie c a re      Joi.
            D r.  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                      L a u r i a n  B e r c i a n


                                                                                             bagi».  Şi  poporul  a  înţeles  acest  apel,  dee  armatei  disciplinate  o  altă  direcţie
                                                  de  a  fi  firi  acestui  veac,  silindu-ne  a
                                                  înlocui  noţiunile  vagi  ale  credinţei  cu   se-1  numim  «politic»,  şi  a  prins  arma. politică.  La  început  armata  a  stat  pe
                                                                                                  Legăturile  ce-au  ţesut  vremile  a-  loc,  apoi  s’a  desorganisat,  fiindcă  lipsia
                                                   noţiunile  fixe  ale  ştiinţei  politice.
                                                                                             celea  de  nevoi  şi  suferinţe  comune  în­ ideea  politică»...
                                                        Trebue  să  reînoim  legăturile  din­
             E  lucru  de  netăgăduit,  lucru  în   tre  massele-  poporului  şi  clasele  culte   tre  toate  păturile  Românilor  încetul  cu   «Mai  ales  trei  cause  principale
        privinţa  căruia  nu  mai  încape  nici  um­  şi  unde  nu  ar  fi  existat  încă  astfel  de   încetul  în  cursul  vremilor  s’au  rupt,   s’au  opus  pornirii  unei  acţiuni serioase:
        bră  de  îndoială-:  ca  o  mişcare să  poată   legături  —-  să  le  legăm  acum.  Trebue   până  în  urmă  ear  ne-am  trezit  că  o   lipsa  de  hotărîre  în  mijlocul  fruntaşilor
        aveâ  rezultatele  ce  se  aşteaptă  dela ea,   să  luminăm  poporul,  să-l  aducem  la   prăpastie  adâncă  se  întinde între  popor   noştri,  temeri  de  a  nu jigni solidaritatea
        mişcarea  asta  trebue  pusă  la  cale  de   conştiinţa  puterii  ce  residă  in  el,  ca  o   şi  clasa  inteligentă.         naţională  şi  absolutismul  guvernului».
        bărbaţi  cari  posed  încrederea  obştei  şi   massă  mare  şi  compactă,  să-l  ridicăm   E  acum  datorinţa  noastră  să  ridi­    Cam  acestea  le-am  spus  şi noi  nu
        obştea  însăşi  trebue  să  fie  o  obşte dis­  din  starea  sa  tristă  pe  o  treaptă  mai   căm  pod  peste  această prăpastie,  să ve­  odată,  poate  numai  cu  alte  cuvinte:
        ciplinată  şi  eonştie.  Ori-care  dintre  a-   înaltă.  Dar  spre  a  ajunge  la  ţinta  asta   nim  din  nou  în  atingere  cu  massele   lipsa  de  hotărîre  —  neîncrederea  reci­
        ceste  două  recerinţe  i-ar  lipsi  mişcării :                                      mari,  ca  apoi  dupâ-ce  le-am  câştigat
                                                   nu-i  iertat  să  ne  coborîm  noi  la  el,  ci                                      procă,  temerea de a jigni solidaritatea —
        resultatul  va  fi  zero  sau  aproape  zero.                                        prin  fapte  româneşti  şi  interes  mani­
                                                   trebue  să-l  ridicăm  pe  el  la  noi.  Că la                                      simţ  de  solidaritate  şi  disciplină  rău în­
                                                                                             festat  faţă  de  nevoile  lor  multe,  îm­
             Nouă  Românilor  de  obicei  ne-a  început  va  trebui  să  ne  plecăm,  să  ne                                           ţeles,  absolutismul  guvernului  —  teama
                                                                                             preună  să  putem  pune  la  cale  adevă­
        lipsit  aproape  la  toate  mişcările  una  plecăm  încă  binişor,  e  firesc.                                                  fruntaşilor  de  muncă.
        dintre  aceste  recerinţe:  sau  n’am  avut     Alta  va  fi  resultatul  unei  mişcări   rate  mişcări  româneşti,  ce  să  ne  aducă   «Desorganişarea  partidului  naţio­
        conducători  conştii,  cari  să  se  bucure   când  cei  cari  stau  în  fruntea  ei  posed   roadele  dorite.                 nal  a  produs  multă  confuzie  în  rîndu-
        de  încrederea  obştei,  sau  n’am -avut un   încrederea  neţărmurită  a  poporului  şi                                         rile  noastre...  Nu  e  mirare  deci  când
        element  de  condus,  element  disciplinat,   <când  poporul  înţelege  rostul  acestei     Puncte noue de orientare.          în  asemenea  împrejurări  mulţi  dintre
        obşte  eonştie.                            mişcări.  Până  acum,  să  fim  sinceri,  po­                                        fruntaşi,  şi  ei  desorientaţi,  n’aveau  în­
             Asta  ne  şi  explică  de  ce am ajuns   porul  n’a înţeles  nici  o  singură  mişcare   Sub  acest  titlu  publică în  nrul 195  credere  nici  în  puterile  lor  şi  nici  în
        noi  prin  mişcările -noastre  politice  atât   românească.  Nu  ne-am  fost  îndeletnicit  din  «Tribuna  Poporului»  Eugen  Brote,  popor».
        de  pifţin.  La  noi  niei-odată  —  excep-   să-l  creştem,  să-i  dăm  şcoală  şi  când  a  unul  dintre  cei  mai  de  frunte,  dacă  nu   «In  fond  este  o trăsătură frumoasă
        ţionând  poate  vremile  din  48 —  n’a 1e-   'trebuit  apoijsă-1  punem  în  mişcare, am  poate  cel  mai  de  frunte  motor  al  miş­ a  caracterului  nostru  naţional că accen­
        xistat  o  strînsă  legătură  între  condu­  fost  siliţi  să  recurgem  la  pretexte:  nu  cărilor  naţionale  de  pe  la  anii  90,  un  tuăm  atât  de  mult  şi  căutăm  se  obser­
        cători  şi  conduşi,  între  culţi  şi  ţerani,   i-am  fi  putut  expune  consideraţiile noa­ articol  interesant,  în  care  în  o  expu­ văm  solidaritatea...  dar...  Solidaritatea
        intre  clasele  inteligente  şi  massele mari   stre  politice,  căci  nu  ne-ar  fi  înţeles,  şi  nere  măiastră  pledează  pentru  activita­ în  o  politică  fără  program  de  acţiune
        ale  poporului.  Poporul  > român  şi  şefii   prin  urmare  nu  ne-ar  fi  urmat,  a  tre­ tea  parlamentară  a Românilor,  şi  în ge­ nu  numai  că  nu  e  virtute,  ci  ar  fi  un
        sei  atât  de  arare-ori  s’au  înţeles.   buit  dară  să-i  spunem  lucruri  poate  nere  spune  acum  —  după  alegeri  —  .vi ţiu  din  cele  mai  păgubitoare.  S’ar
             Toate  lovittrriîe  ce  ne-au  ajuns  în  chiar  neadevărate  sau  în  parte  neade­ ceea-ce  noi  am  fost  spus  în  repeţite  putea  face  deci  unui  grup  de  bărbaţi
        anii  din  urmă,  par’că  n’ar  fi  avut  alt  vărate,  să-i  ţinem  în  faţă  primejdii  de  rînduri  deja  înainte  de  alegeri.   | politici  cari  ar  păşi  cu  un  program  de
        scop  decât  să  ilustreze  zisele  noastre,  cari  noi  nici  câtuşi  de  puţin  n’aveam   Motivând  părăsirea pasivităţii spune)  acţiune  imputarea,  că lovesc  prin acesta
        decât  să  ne  siliască  să  revenim  dela  motiv  să  ţinem.                        că  nu  «de  dragul  Maghiarilor  o  facemj  în  solidaritatea  naţională ?»
        vechia  noastră  tactică  nefastă:  nu-i        Când»prin  anii  48/49  am  voit  se  ci  fiindcă  astfel  cer  interesele  naţiunii   Nu  nimicirea  solidarităţii partidului

        lipsă  ca  poporul  să  ne  înţeleagă,-să as­ împedecăm  uniunea  Ardealului  cu  Un­ şi  ale  patriei»  şi  înşiră  apoi  foloaselei  naţional  o  voim  —  am  declarat  şi  noi
        culte  numai  de  glasul  nostru.          garia,  uniune  proclamată  ‘la  Cluj,  nu  ce  ni-le  va  aduce  cu  privire da  educa-]  în  mai  multe  rînduri  — ci  tocmai  con­
             Că  o  astfel  de  tactică  cu  vremea!  ne-am  pus  să  vorbim  despre  primej­ ţiunea  politică.                       * solidarea  lui,  gruparea  Românilor  în ju­
        a  trebuit  să  aducă  roade  nefaste  e  lu-i  diile  cari  ne  ameninţau  prin  perderea   «Organisaţiunea  noastră  ultimă  —  rul  unui  program  de acţiune  adevărată,
        eru  uşor  de  înţeles.  Azi  când ne mân-!  autonomiei,  căci  poporul  nu  ne-ar  fi în­ scrie  între  altele  —  se  întemeia  pe  i-  chiemarea  fruntaşilor  la  muncă.
        drim  că  trăim  în  veacul  luminii  şi  af  ţeles,  ci  i-am  zis:  «nu  vă  împăcaţi  cu  deea  presentării Memorandului.  Această   «Prin  urmare  un  număr  de  frun­
        deşteptării,  cel  puţin  în  politică sar  tre-j  uniunea,  căci  dacă  se  primeşte, ,vi-se ia  idee  a  fost  realisată,  dar  conducerea  taşi  români  trebue  să  stabilească  în
        bui  să  idăm  delirezif că  sufttem  vrednici din  nou  pământul,  ajungeţi  din -nou io­ politicei  noastre  naţionale  n’a  ştiut  să mod  clar  şi  precis  un  program  de  ac-


                                                   doială  sg  scoată  frumoase  învăţăminte  din  lepciunea  cea  dreaptă,  inima  cea  curată,  cu­  Blăstămul  neamului  şi  al  patriei  îl  va
                                                   publicarea  '  acestor  ordinaţiufti  interesante,  getul  cel  luminat?             petrece  până  la mormânt  şi  osânda lui  Dum­
              F O I Ş O A R A                      mai  ales  în  ce*‘priveşte  starea  învăţământului   Învăţători 1  Acum  este  timpul,, acum  şi  nezeu  va  cădea  asupra-i  şi-’l  va  apăsa  până
                                                  nostru  de  pe ‘timpurile  acelea.         nici  odată,  să  ne  scuturăm  ceaţa  de  pe  ochi,  în  fundul  iadului  celui  mai  înfricoşat,  pentru-
                                                        Circulareleanrtintite  sunt  scrise  cu  litere)  să  resfirăm  întunerecul  de  prin  prejuru-ne,  că:  au  pângărit  numele  cei  sfânt  din  lume,
                                                  citlle,  eu  însă  voiu da  textul  lor  complect  cu i  să  ne  scăpăm  duhul  de  robia  moştenită!  numele  lui  Isus  Chr.,  numele  de  învăţătoriu ;
             Din  istoria' şcoatelor noastre.     literele-noastre  străbune, fără  de  a tace  vre-o   Acum şi nici  odată învăţători I  Să arătăm   au  înşelat  pe  părintele  cel  mai  bun
                                                  schimbare.  Nâ vom face  la fie-cafe  observările   lumii,  că  de  sânge  român  suntem,  că  avem  de  sus,  pe  numele  cele  mai  dulci  în  lume,
                                                  noastre  şP votn  da  comentarii  şi  desluşiri   inipeptu-ne  duh  roman,  că  iubim  luminarea  Patria şi  Naţiunea;
              —  Vincenţiu  Babeş  director  şcolar ■—   ; unde  se  va  simţi  lipsa  lor.  minţii,  că  dprim  fericirea  neamului  —  mai   au  dujmănit  mintea  şi  lumina  şi  înţe­
                                                        Cel  dintâi  sună  aşa,  precum  urmează  :  pre  sus  de  toate.              lepciunea,  darurile  cele  mai  sfinte  ale  lui
            ‘Activitatea octogenariuliiî Vincenţiu Babeşi
        se revarsă cu belşug şt asupra şcOafclOr noastre*   Nr,  66                               Acum,  sau  nici  odată,  învăţătorii  Să  Dumnezeu.
        ortbdaxe  din  Lugoj.  Prin  anii  revchiţiunef          G iroulariu.                ne  desvâlim  puterile  bărbăteşte,  să  ne  în­  învăţători 1  Să  vă  străbată  cuvintele
        1848—9 ,' ani  ptifai  lde învălmăşeli,  de  idei  şi<                               cordăm  cu  vârtute,  să  nu  cruţăm  ostenelile,  acestea  până  în  măduvă,  să  vă  înferbinte
        fapte,  îl vedem pe vigurosul Babeş  ca  directori   Dela  Dreptoriul  şcoalelor  neunite  din  ea  săi ne  scăpăm  pe  noi,  să  scăpăm  poporul  inima  şi  să  vă deştepte cugetul din  amorţirea
                                                  Districtul  Lugojului.                     din  robia  orbiei I                      cea  îndelungată |
        de  şcoăle.  Dirttre'documentele  ce  le  am  Ia
        mână pentru computterea SMOHografiei»  şebă-   Cătră  toţi  învăţătorii din numitul  district.  Acum,  sau  nici  odată  învăţători!  Să   învăţători I Să-mi  fiţi  Apostoli în  popor,
        lelot^noaStre  gr.-or.  române  din  Lugoj,  dau   Toate popoarele de prip prejuru-ne păşesc   uităm  toate  cele  deşarte  şi  să  ne  aducem  să  deschideţi  ochii  minţii  poporului,  să-i
        In  cele  ce urmează  câteva  cftrcalâfe'  emanate  cu  paş  repede  cătră  luminare  şi  civilizare,  aminte  de  lumină ;  să  ne  lăpădăm  de  noi  arătaţi ' tolosul  ştiinţei,  frumseţa  învăţăturii,
       ‘dfe'la  dîrectbrai  ‘Bâbtş,  circularii,■‘din  cari  să  cătră  mărire  şi  fericire.  şi'de  ale- noastre  şi să fim  ai poporului  întru  fericirea  luminării,  să-’l  abateţi  dela  locul
        rengTiridează‘spintUl  acelor  vremuri  de'res­  Numai  noi  Românii  nu ne  prea  mişcăm. lumină,  ca  lumina  prin  noi  să  strălucească  pierzării,;dela  calea  rătăcirii,  dela  păcatul în­
        trişte,  dar’  totodată  să  poăte  vedea  şi  ehfcr-   ŞPpâiiă  ©âfld  vom  rămânea  în dntune-  peste popor I                tunecime!  cei  prea  urîte.
        gta,Jd<ihili,dâ,'tnuncâ;  pretum  şi  interesul ce  teeuf’Hfnojicîfei ?                   învăţători  ! Chemarea voastră este stântă;   Să-i  spuneţi  şi  să-i  arătaţi,  că  a  nu
        l’â  purtat"directorul  Babeş,  faţa  de  şcbâlele   PârtăStând  vom purta  noi ocara- nfeştiinţei  este  una  cu  a  lui  Chr,  datorinţele  voastre  învăţa  şi  a  nu  se  lumina,  este  a  urî  pe
        noastre.  Circularele  din  chestiunii* StiHt‘datate  pe  frtrttte-ne ?              sunt  mari  şi  nenumărate.               D-zeu, a  nu-şi  da pruncul  la  şcoală,  ca  să  în­
        Itiâ’rrtte  de  acestea  cti  5 2 ° ^   ani;  cred  dar’   Pâtiă  tărtd- vom totJCăşuna  noi-întristară   Val'  de  acel  -înVăţăfOriu,  cafele  nu-şi  veţe  şi  să  se lumineze, este atâta, cât  a  scoate
        că'nn  >bdn >luoru »»fac  dânduAitio'pubitoiiăţii.  şi' dtiverepatrier; amar  ş i;desperare  neamului,  cunoaşte  chemarea şi  de trei ori amar  aceluia,  ochii,  a  răpi  mintea,  a  ucide  sufletul  prun­
        Cel-ce  va^vOPsă  facă  o  biografie-completă  supărare şi  temere  libertăţii  comune?  eanele * nu-şb împlineşte  datorinţele  cu  acu­ cului,  este  păcat  de  moarte,  pe  care  în  veci
        a  ilustrului  academician,  va  trebui  fără  în­  Până  când  vom  tot..dujmăni  noi  înţe­ rateţa.                          nu-’l  iartă  D-zeu.
   1   2   3   4