Page 3 - Activitatea_1901_11_45
P. 3

Nrul  45                                                                 ACTIVITATEA                                                                         Pag.  3.


                    NOUTĂTI                            —  In  comuna  Monorostie,  protopopiatul  I  de  persoană  2  cor.  Venitul  este  destinat   c)  Atestat  de  paupertate;
                                     »              Radna,  1  asemenea   sunt  neînţelegerile   la  pentru  ajutorarea   stud.  univ.  lipsiţi  de   d)  Eventualul  document  de  înrudire.
                                                    culme,  întrucât  consistorul  din  Arad  nu  dis­ mţloace.  Oferte  marinimoase  să  primesc  cu   Cererile  întrate  după  termin  nu  se  vor
               Tragem  atenţiunea  on.  public,  că   pune  delăturarea  controverselor  ce  există  mulţumită  şi  să  vor  chita  pe  cale  ziaristică.  considera.
          în  calitate  de  institut economic,  am pri­  între  popor  şi  preotul  lor  Dreciu.  17  familii  N.  B.:  Contribuirile  binevoitoare  sunt  a  să   Sibiiu,  din  şedinţa  comitetului  central
                                                    s’au  insinuat  deja  la  aşa  numiţii  „pocăiţi11  adiesa  Dlui  Tudor  Moisil,  stud.  jurist,  Ko-  al  „Asociaţiunii  pentru  literatura  română  şi
          mit  asupra  noastră  ramul  de  asigurare
                                                    şi  este  temere  că  alţii  îi  vor  urma.  Şi  aci  lozsvâr,  Mâtyâs  Kirâly-utcza  2  sz.  Programa  cultura  poporului  român11,  ţinută  la  27
          contra  focului  etc.  etc.               ar  fi  consult  a  se  lua  disposiţiile  de  lipsă  seratei să  va  împărţi  sara  la cassă.  Octomvrie  1901.
               Prin  aceasta  am  avut  în  vedere   de  timpuriu!                                                                          Iosif  Sterca  Şuluţiu,      Dr.  Beu,
          cruţarea  publicului  de  învasiunea  mul­                                             —  Z ia ristica   am erican ă.  Eată urările   v.-preşedinte.            secr.  II.
          tor  agenţi  fără  suflet  şi  inimă,  cari  în   —  S fa t fişcâlesc.  In  Copenhaga  (capi­ pe  cari  un  ziar  american  le  face  abonenţilor
          mod  necuvenit,  numai  cu  scop  de  a-şi   tala  Daniei)  s’a  întâmplat,  că  un  ţăran  dela  săi  cari  nu  vor  reînoi  abonamentul:  „Urăm
          agonisi  sieşi  venite,  infestează  publicul   sat  s’a  dus  la  oraş  şi  peste  noapte  a  intrat  celor  cari  nu-şi  mai  reînoesc  abonamentul  :   Bibliografie.
                                                    într’un  hotel,  că  să  odichnească.  —  Ţăranul  Să  nu  poată  nici-odată  să  sărute  o  femee
          cu  fel  şi  chip  de  promisiuni,  cari  nu
                                                    avea  la  el  o  bancnotă  de  o  sută  şi  fiindu-’i  frumoasă  ;  să  fie  plictisit  până  la  moarte  de
          atîrnă  dela  ei.                         teamă,  că  o  va  fura  cineva,  a  dat-o  chelne­ începătorii  în  musică;  să  poarte  mereu ghete   —  „C u rieru l  l i t e r a r foaie  săptămâ­
               Nu-i  mirare  dacă  mulţi  sunt  traşi  rului,  ca  să  o  păstreze  până  dimineaţa.  In  rupte;  sub  terestrele  lui  când vrea  se doarmă   nală  şi  artistică,  apare  Vinerea, sub  îngrijirea
          pe  sfoară  şi  supuşi  a  purta  sarcini  cu  cealaltă  zi  înzădar  a  cerut  ţăranul  banii  dela  să-’i  dea  concert  un  regiment  de pisici; toate   dlui  I. Constantinescu-Stans,  Bucureşti,  strada
          mult  mai  mari  decât  li-se  promitea  la   chelner,  căci  acesta  nici  nu  voia  să  ştie  afacerile  lui  să  meargă  prost  şi  chiar  el   Spătarului  Nr.  28.
                                                    despre  ei  zicând,  că  el  nu  a  primit  dela  însuşi ^să  se  ducă  la  dracu'1.  Nuri  aşa  că  e   Conţinutul  liteiar  variat,  puterile  lucra­
          început.
                                                    nime  nici  un  ban.  Ţăranul  ne  având  martori  nostim  acest  sistem  spre  a  face  abonaţi ?  tive,  cari  concur  la  această  foaie,  apoi  limba
               Societatea  «Donau»  şi bărbaţii cari   n’a  putut  să  dea  în  judecată  pe  chelner.  S’a                               curată  şi  stilul  uşor, recomândă-se ea  de  sine
          stau  în  fruntea  aceleia,  sunt  garanţă  dus  deci  la  un  fiscal,  să-’i  ceară  sfat.  Fisca­  —  P u blicaţiun e.  In  scopul exarândărh  publicului  român.
          deplină,  ear  institutul  nostru  va  îngriji  lul  i-a  dat  următoarea  povaţă :  pământurilor,  morilor  şi  altor  regalii  orăşe_   «Curierul  Literar»  înlocueşte  pe  deplin
          pentru  asigurări  culante.                    „Du-te  mâne  cu  un  martor  la  chelner   neşti  se  va  ţinea  la  subscrisul  magistrat  lici.  „Vatra11  de  odinioară.  O  recomandăm  cu
               Recomandăm  anunţul  «Donau»  de     şi  sâ-’i  predai  din  nou  o  bancnotă  să  o   taţiunea  în  următoarele  zile:    toată  căldura publicului  român,  dedat  a  ceti
                                                    păstreze.  Poimâne  ear’  te  du singur  şi  cere-o   1.  In  25  Nov.  a.  c.  a.  m.  9  ore  pentru   ceva  bun,  instructiv  şi  de  folos  pentru  toată
          pe  pagina  a  patra.
                                                    înapoi.  Chelnerul,  fiindcă  i-ai  predat  banii  exarândarea  pământurilor  orăşeneşti  de  pe   suflarea  românească.
                                                    înaintea  martorului,  nu  va  cuteza  să  tăgă­ hotarul  Orăştiei  şi  comunei  Romos.    Abonamentele  să  fac  numai  pe  un  an
            —  A visI  In  urma  conchisului  Nr.  6  al                                                                                  întreg  şi  să  plătesc  înainte.
                                                    duiască,  şi-’ţi  va  da  banii.  Peste  vr’o  câteva   2.  In  26  Nov.  a.  c.  a.  m.  9  ore  pentru
          comitetului  cercual  al  despărţtmentului  IX.   zile  apoi  să  te  presinţi  cu  martorul  înaintea   exarândarea  morilor  (moara cetăţii,  moara  de   In  ţară  11  lei,  în  străinătate  15  lei.
          Orăştie  a  „ Asociaţiunii  pentru  literatura  ro­                                                                             In  Ardeal  şi  Bucovina  14  coroane.  Pentru
                                                    chelnerului  şi  să-’i  ceri  banii  din  nou.  El   mijloc  şi  moara  din  jos).
          mană  şi  cultura  poporului  romanu  se  încu-                                                                                 dnii  învăţători  8  lei.  Ediţia  de  lux  26  lei.
                                                    neavând  martori  cu  cine  să  dovedească  că
          noştiinţează  femeile  romane   din  comunile                                             3.  In  27  Nov.  a.  c.  a.  m.  9 ore  pentru
                                                    ţi-a  predat  bancnota,  trebue  să  ţi-o  dea  încă
          Bobălna,  Foit,  Boi  şi  Rapolt,  că  se  vor  îm­                                  exarândarea  vămii  târgului  şi  a  vămii  pen­  —  „C lipe  de  r$paus“.  Volumul  anun­
                                                    odată,  şi  aşa  vei  putea  câştiga  ceea-ce  ai
          părţi premii  pentru  lucruri  de  mână  expuse                                      tru  vite.                                 ţat  săptămânile  trecute  „Clipe  de  Răpaus1*
                                                     perdut11.
          cu  p> ilejul  adunării  generale  a  despărţUmen-                                        4.  In  24  Nov.  a.  c.  a.  m.  11  ore  pen­  de  Sorcovă,  a  apărut  zilele  acestea.  Autorul
                                                          Ţăranul  s’a  uitat  lung  la  fiscal  şi  fără
          tului,  care  se  va  ţinea  la  21  Nov.  n.  a.  c   multă  vorbă  a  plecat.  Peste  o săptămână  s’a   tru  exarândarea  pământului  orăşenesc  de  pe   volumului  elegant,  „Sorcovă11  este  bine  cu­
          {ziua  s f   Archangeli  Mihail  şi  Gavriil)  în   presentat  la  fiscal  ca  să-’i  mulţumească  pen­  hotarul  comunei  Şibot  în cancelaria  comunală   noscut  publicului  şi  aceasta  este  chizeşie
          Bobălna.                                  tru  sfat,  că  în  clipul  acesta  şi-a  câştigat banii   de  acolo.                 destulă  pentru  valoarea  conţinutului.  De
                                                                                                    5.  In  28  Nov.  a.  c.  9  ore  a.  m.  pentru
               Orăstie,  la  5  Nov.  n.  1901.     înapoi.                                                                               vânzare  la  tipografia  A.  Murăşan,  Braşov.
                     »
                   •
                                                                                               exarândarea  cantinei  militare.           Preţul  2  coroane  plus  20  de  bani  porto.
             Yasile  Domşa,   Laurian  Bereian,        —  R in   ţig a n   —  dom n   m are.  Ara­  6.  In  30  Nov.  a.  c.  9  ore  a.  m.  pentru
                dir.-preş.   -  ‘  ,   secretar.     reori  să  mai  întâmplă  şi  asta,  ca  Ţiganul   exarândarea  parcelelor  din  Cucuiş.
                                                                                                    Condiţiunile  de  licitare  se  pot  vedea la   1166—1901.  vâgr. sz.
                                                     să  ajungă  domn  mare.  Lumea  de  pe  la  sate
                                                                                               subscrisul  magistrat  şi  până  atunci  în  orele   Ârveresi  hirdetmeny.
            —  Cununie.  D-şoara  Ana.  V.  Ghila  din  nu-’şi  poate  altcum  închipui  pe  ţiganul  decât,
          Deva şi dl Eftimie Costescu din Sărăca anunţă  cu  căldare  pe  spate,  sau  făcând  cărămidă.   oficioase.                          Alulirt  kikiildott bir. vhajto ezennel
          cununia  lor,  ce  se va celebra  Duminecă,  în  La  oraş  ţiganul  e  cu  ceva  mai  tnare  domn,  Orăstie,   la  7  Nov.  1901.
                                                                                                  r )    ’                                kozhirre  teszi,  hogy  a  szâszvârosi  kir.
          4/17  Noemvrie  a.  c..  la  orele  3  p.  m.  în  aci  e-m usicant  prin  birturi ei  c afen ele Asta-i           l<r.  Acker,
          biserica  gr.-or.  română  din  Deva.      pita  lor.  Sunt  între  ei  cari  cu  lauta  (dipla,                     primar.   jârâsbirosâgnak  1900.  dvi  Sp.  I.  319/3
            —  Elena Truţa din Orăştie şi  Simion Lupşe  cetera)  îşi  câştigă  bani  mulţi,  de  trăesc  ca                              sz.  vegzese  folytân  Dr.  Muntean  Aurel
          din  Sas-Sebeş  au  onoare  a  invita  la  ser­ peştele  în  apă.  Dar’  aşa  domn  mare  ca  ţi­                               szâszvârosi  ugyved  âltal  kâpviselt  Cor-
          barea  cununiei  lor  care  se  va  ţinea  Dumi­ ganul  Rigă  Jancsi,  n’a  putut  ajunge nici  unul   C o n c u r s .          vin  Simion  6s  Fia  szâszvârosi  czeg es
          necă  în  17  Nov.  n.  a.  c.  la  3  ore  d.  am.  din  ei.  Ţiganul  acesta  să  duse  acum  doi  ani
                                                                                                                                          felperes  reszere  Dubles  Miklos  romoszi
          în  biserica  gr.-or.  din  Orăştie,  precum  şi  cu  banda  lui  în  oraşul  cel  mai  frumos  din
                                                                                                    Dela  «Asociaţiuuea  pentru  literatura  lakos  ds  alperes  ellen  149  kor.  16  fiii.
          la  masă  in  casele  D-nei  Ffizi.        lume,  în  Paris  (ţara  Francezilor).  Aci  cânta
                                                                                               română  şi  cultura  poporului  român»  cu  în­  toke  koveteles ennek  1900. evi 26/III-tol
            —  Paraschiva  Mâriuţiu  şi  Iacob  Suciu  din  în  toate  serile  într’o  cafenea,  unde  umbla  şi
                                                                                               ceputul  anului  şcolar  1901—1902  sunt  de
          Cugir  au  onoare  a  învita  la  serbarea  cunu­ nevasta  unui  prinţ  cu numele  Chimay (Şime).                              jâro  5%  kamatai 68  kor.  20 fiii.  hâtra-
                                                                                               conferit  următoarele  stipendii :
          niei  lor,  care  se  va  ţinea  în  17  Noemvrie  n.  Nevasta  prinţului  acestuia  iute  şi  de  grabă                        lâkos  eddigi  es  4  kor.  60  fiii.  ârver&i
                                                                                                    1.  Un  stipendiu  Ioan  Roman  de  120
          a.  c.,  la  2  ore  d.  am.  în  biserica  gr.-cat.  din  să  îndrăgi  în  cioara  dracului,  care  nu  era                    kitiizetesi koltsegek  s  jâr.  erejâig  elren-
                                                                                               cor.,  destinat  pentru  studenţi   români  de
          Cugir,  precum  şi  la  masă  în  casele  socru­ tocmai  urît.  Intr’o  bună  dimineaţă să  trezeşte
                                                                                               gimnasiu  ori  şcoală  reală.              delt  biztositâsi  vegrehajtâs  lolytân  al-
          lui  mic.                                  prinţul,  că  nevastă-sa  nu  e  ca  în  palmă.  N’a
                                                                                                    2.  Un  stipendiu  de  80  cor.  din  «Fun-  perestol  lefoglalt  es  1936  koronâra
                                                     trebuit  mult  să  caute,  căci  o  scrisoare  lăsată   daţiunea  studiosului  de  clasa  a  V.  gimna-
            —  R eu n iu n ea  rom .  de  cântări  şi  mu-  de  ea  îi  spunea,  că  a  fugit  cu  ţiganul  şi                            becsiilt  ingosâgokra  a szâszvârosi  kir.
                                                                                               sială  Emiliu  Dionisie  Başota  Dembulu  din
          sică  din  Reciţa-montană  invită  respectuos  la   nu mai vrea  să  ştie  de  bărbat  şi  copii.  Toată   Abrud»,  destinat  pentru  studenţi  români  de   jârâsbirosâg  1901.  V.  811/4  szâmu
          concertul  ce-’l  va  arangia  în  favorul  Reu-   lumea  vorbia pe  vremea  aceea de  întâmplarea                              vegzese vel  az  ârverest  elrendeltetven,
          niunei  „Crucea  Roşie11  Sâmbătă  la  16  Nov.   asta.  Prinţul  păţi  cea  mai  mare  ruşine  şi   gimnasiu  ori şcoală  reală, originari  din  munţii   annak  a  korâbbi  vagy  felulfoglaltatdk
          st.  n.  în  sala  otelului  Klemens.  începutul  la   căută  să  se  despartă  de  nevastă,  care  încă   apuseni  ai  Transilvaniei  sau  din  districtul
                                                                                               Năsăudului;  vor  fi  preferiţi  cei  înrudiţi  cu  kovetelese  erejeig  is,  amennyiben  azok
          8  ore  sara.                             să  învoi  la  asta,  ca  să  se  poată  cununa  cu   familia  Başota,  fără  considerare  la  ţinutul,  torvenyes zâlogjogot  nyertek  volna,  al­
               Programa.  1.  Cordonean:  „Dar'  n’a   ţiganul.  Dar’  treaba  asta  era  cam  grea,  pen-
          fost  vis“,  cor  mixt.  2. Ricci-Vidu:  „II  suona-   tru-că  şi  Rigă  Jancsi  era  căsătorit  şi  nevasta   de  unde  sunt  originari.  peres lakâsân  Romosz kozsegeben leendo'
          tore  di  campane“, cor  mixt. 3. Murăşan-Vidu:   acestuia  nu  voia  să  se  despartă  de  el.  La   3.  Un  stipendiu   de  100  cor.  din  megtartâsa  hatâridoiil  igoi.  dvi  novem-
          „Trecui  valea"  şi  „Varia“, cor  mixt.  4.  Vidu-   urmă  prinţesa  a  dat  nevestei  ţiganului  vr’o   F ondul  Avram  Iancu11,  destinat  pentru  stu­  ber  hâ  22.  napjdn  delelolti  8  âraja  ki-
                                                                                               denţi  români  de  gimnasiu ;  şcoală  reală  sau
          Radulescu :  „Răsunetul Ardealului11,  cor  mixt   câteva  mii  de  floreni,  ca  să  se  învoiască.  Ţi­  comercială.          tiizetik,  a  mikor  a  biroilag  lefoglalt  bu-
          cu  soli  şi  acompaniament  de  orchestră.  ganul  de  atunci  trăeşte  ca  nimeni  în  lume
                                                                                                    4.  Un   stipendiu  de  120  cor.,  din torok,  lovak,  tehen,  kocsi  âs  buza  s
                              II.                   Prinţesa,  care  e  fată  din  America,  are  mai
                                                                                               „Fundaţiunea  Ioan  Gallianu11,  destinat  pentru   egydb  ingosâgok  a  legtobbet  igâronek
               5.  Vidu:  „Răsunet  dela  Crişana",  cor  multe  milioane  de  floreni  şi  nu  trebue  să   studenţi  români  de  gimnasiu;  vor  fi  prefe­
          mixt.  6.  Vidu:  „Scumpa  mea  bălăioară11,  cor  se  gândească,  că  din  ce  să  trăiască.  Se  duc   riţi, ‘ ceteris  paribus,  rudeniile  fundatorului   keszpenzfizetâs  mellett,  sziikseg  eseten
          mixt.  7.  Vidu:  „Din  şăzătoare11,  cor  mixt.  din  oraş  în  oraş,  cutreeră  lumea  întreagă  şi   din  lamiliile  „Popu“  şi  „Anton11.  becsâron  aiul  is  el  fognak  adatni.
          8.  Vidu :  „Ştefan  şi  Dunărea1',  baladă  de  V.  nu  le  pasă  de  nimeni.  Dar’  ţiganul  în  traiul   5.  Un   stipendiu  de  80  cor.,  din   Felhivatnak  mindazok, kik  az  elâr-
          Alexandri,  cor  mixt  şi  acompaniament  de  lui  cel  bun,  nu-’şi  uită  de  părinţii  lui,  cari   „Fundaţiunea  Dr.  Ioan  Moga  şi  soţia  Ana  verezendo ingosâgok vetelârâbol a vâgre-
          orchestră.  Dans.                         trăesc  aici,  în  apropierea  Budapestei.  Mereu   născută  Bologa11,  destinat pentru fetiţe de na­ hajtato  koveteles^t  megelozo  kielegitte-
                                                    îi  visitează  cu  nevastă-sa  (prinţesa).  Atunci
                                                                                               ţionalitate română din Ardeal, cari frecuentează   teshez  jogot tartanak,  hogy  amennyiben
                                                    întreagă  viţa  ţigănească  din  sat  îi  primeşte
            —  Ş tiri  triste.  Locuitorii  din  comuna                                        vr’o  şcoală  românească,  în  prima  linie şcoala
                                                    ca  pe  nişte  împăraţi.  Nu  e  ţigan  în  lume                                      resziikre  a  foglalâs korâbban  eszkozolte-
          Lalaşinţi,  protopopiatul  Lipova,  după-cum                                         civilă  de  fete  a  Asociaţiunii  sau  şcoala  ele­
                                                    care  să  nu  fi  auzit  de  norocul  lui  Rigă                                      tett  volna  es  ez  a  vegrehajtâsi  jegyzo'-
          ne  comunică  un  aderinte al foii  noastre,  sunt                                   mentară  de  fete  a  „Reuniunii  femeilor  ro­
                                                    Jancsi.  Prinţesa  să  făleşte,  că  nici  când  nu
          înverşunaţi  contra  preotului  lor  Hadan,  a                                       mâne  din  Sibiiu11;  vor  fi  preferite,  ceteris  konyvbo'l  ki   nem  tunik,  elso'bbsegi
                                                    a  fost  atât  de  fericită  ca  lângă  ţiganul  ei.
          căruia  sbiciuiri  nu  le  mai  pot  suporta.                                        paribus,  fetiţele,  cari  vor  putea  documenta,  bejelentdseiket  az ârver£s  megkezd£seig
                                                    Mulţi  ţigani,  dar şi  mulţi  domni  şi  domnişori
          Deoare-ce  forurile  chemate şi  competente  nu                                      că  sunt  înrudite  cu  familia  Dr.  Ioan  Moga   alulirt  kikiildo'ttnel  irâsban  vagy  pedig
                                                    îl  pismuesc  pe  fericitul  cioroiu  Rigă  Jancsi.
          iau  măsurile  de  lipsă,  oamenii  sunt  aplicaţi                                   sau  cu  familia  Bologa.                 szoval  bejelenteni  el  ne  mulasszâk.
          a  lua  scut  trecănd  la  unire.                                                         Cererile  pentru  aceste  stipendii  au
               Tot  din  acelea  motive  sunt  gata  a   —  T in erim ea  u n iv.  română  din  Cluj,  să  se  înainteze comitetului  central  al  Asocia­  A  torvenyes  hatârido  a  hirdet-
          cere  şi  şcoală  de  stat  în  locul  celei  confe­ invită  cu  toată  onoarea  la  serata  literarâ-  ţiunii  în  Sibiiu  (Strada  Morii  Nr.  8)  până  la   m^nynek  a  birosâg  tâblâjân  tortdnt
          sională  şi  naţională.                   musicală  împreunată  cu  dans,  ce  să  va  ţinea  30  Noemvrie  a.  c.  provăzute  cu  următoarele  kifuggeszteset koveto' naptol  szâmittatik.
               Oare  organele  noastre  pentru-ce  nu  să  Joi  în  21  Noemvrie  st.  n.  1901,  în  sala  documente :                       Kelt Szâszvâroson, 1901. evi novem-
          întrepun  de  timpuriu  pentru  evitarea  astor-  ,Hotelului  Central11  din  loc.  Pentru  tinerime :   a)  Atestat  de  botez;  ber  ho  3.  napjân.
          fel  de  rupturi,  cari  numai  la  bun  sfirşit  nu  Comitetul  aranjator.  începutul  precis  la  8   b)  Testimoniu  şcolar  de  pe  semestrul          Râcz  Arpâd,
          pot  duce ? 1                             ore  sara.  Preţul  de  Intrare  de  familie  5  cor., din  urmă  al  anului  şcolar  1900—1901 ;                 kir.  bir.  văgr.
   1   2   3   4