Page 2 - Activitatea_1901_11_46
P. 2

Pag-  2.                                                                  ACTIVITATEA                                                                      Nrul  46


                                                           Respuns  Drului  Furtuna.             sunt  actele  de  infidelitate  faţă  de  causa  na­
                 Epistolă  deschisă                                                                                                        Daruri  de Crăciun pentru  săraoii
                                                                                                ţională,  pe  care  Dr.  Suciu  le-a  săvîrşit  şi  pe      noştri.
                                                                                                cari  oamenii  din  jurul  Aradului şi  al  Lipovei
             cătră  advocatul,  proprietar  editor  al                       Arad,  18  Nov.  1901.
                                                                                                le  cunosc  de  li  acră  inima  de  ele.                    «Mila  dată  săracilor  te  curăţă
             „A c tiv ită ţiiD r .  A urel  M untean
                                                           In  nrul  dela  3/16  Nov.  al  fiţuicei  „T-   Vre-o  câteva:  „Dreptatea"  din  Timi­         de  păcate,  îţi  câştigă  îndurare şi
                   Domnul  meu I                      P.“  Dr.  Ioan  Suciu  dă  în  vileag  un  conglo­  şoara  scrie  că  Dr.  Suciu  a  pactat  până  şi  cu   vieaţă  vecinică*.
                                                      merat,  scris  într’un  stil  întortocheat,  de pare-   partidul  poporal  catolic,  ear  despre  actul,  nu    Inscripţia  pe  icoana
                Sub  titlul  „Scrisoare din  Arad"  a apărut                                    de  infidelitate,  dar  de  tradare  naţională,  să­           Maicei  Domnului,  din  localul
                                                      că-i  de  doi  lucrat.  Conglomeratul  ar  fi  să fie
           în  Nr.  45  al  „Activităţii",  o  corespondenţă                                    vîrşit  de  Dr.  I.  Suciu  pe  la  1893,  a  mers              .Reuniunii  sodalilor  români
                                                      o  „Epistolă (!)  deschisă11  cătră  dl  şef-red.  al                                                     din  Sibiiu t.
           semnată  de  anonimul  „Delamurăş",  în  care                                        vestea  mai  departe  de  graniţele  comitatului
                                                      „Activităţii1',  care  încă  ar  fi  să  fie  vinovat, că
           între  altele  se  face  pomenire  şi  de  mine prin                                 Arad.                                           Mulţumită  inimilor  pline  de  îndurare,
                                                      mi-a  publicat  o  scrisoare  din  Arad,  în  care,
           următoarele :                                                                             Pe  vremea  când  băncile  noastre  erau  subscrisului  comitet  posibil  ’i-a  fost  a  îm­
                                                      pe  lângă  alte  adevăruri  se  mai  zicea  şi  a-
                „Broşura  de  corteşire  a  deputatuhd   ceea,  că  Drul  Furtună,  deşi  pasivist  la  apa­  mai  luate  la  ochi  din  partea  străinilor,  între  brăca  şi  a  milui  cu  alimente  în  ajunul  Naş­
             „agrar  dela  Aradul-nou  a  tradus-o  pe   renţă,  totuşi  a  tradus  broşura  de  corteşire  a   cele  două  milioane  şi  jumătate  de  Români  terii  Domnului  nostru  Isus  Christos  din  anul
                                                                                                numai  un  singur  Dr.  Ioan  Suciu  s’a  găsit,  1899  şi  1900,  sute  de  copii  săraci,  văduve
             „româneşte  Dr.  Ioan  Suciu  din  Arad,   deputatului  agrar  dela  Aradul-nou  şi  că  ace­
             „care  a  mai  dat  slabul  său  sprigin  şi   laşi  Furtună  şi-a  mai  dat  slabul  seu  sprigin   care  să  atace  institutul  românesc  «Victoria»  şi  oameni  lipsiţi
             „candidatului  guvernamental  dela  Radna>   şi  lui  Boku  Szevâr.  Dr.  Suciu-Furtună  e  dis­  din  Arad  şi  l’a  atăcat,  nu  în  vre-o  foaie  ro­  La  distribuirea  daturilor,  ce  n’a  fost
             „lui  Bocu  Szever".                     pus  să  dea  200  cor.  pentru  ori-ce  scop  na­  mânească,  dar’  chiar  în  kossuthiata   „Arad  lipsită  da  scene  mişcătoare,  am  trebuit  să
                                                                                                âs  Videke",  care  pe  atunci  era  în  plină  fu­  facem  dureroasa  experienţă,  că  cu  mult prea
                Nu  sunt  tare  simţitor  faţă  de  atacurile   ţional,  dacă  voiu  spune  doi  ori  un  singur   roare  epileptică  faţă  de  Români.  Despre  dl   puţin  am  adunat,  decât  să  fim  în  posiţiune
           de  prin  jurnale.  Am  experiat,  că  pe  cât  te   om,  care  să  dovedească,  că  el  a  tradus  bro­  director  al  „Victoriei",  Dr.  Nicolau  Oncu,   să  ajutăm  şi  numai  în  parte  pe  toţi  aceia,
                                                      şura  din  vorbă.
           lupţi  mai  desinteresat  pentru  binele  obştesc,                                   om  de  toţi  venerat,  Dr.  Suciu  însuşi  scria  că   cari  cu  drept  cuvânt  ar  fi  trebuit  sâ  fie  mi­
           pe  atât  mai  veninos,  mai  răutăcios  ’ţi-se  in­  Broşura  de  corteşire,  ori  se  burzulueşte   ia  provisiuni  mari  şi  carnete  mari,  aşa  că   luiţi.
                                                      Dr.  Furtună  ori  ba,  d-sa  a  tradus-o.
           terpretează  tot  faptul.                                                            banca  a  trebuit  să intenteze  proces  şi  în  de­  Din  acest  motiv  am  luat  hotărîre  a
                                                           Om  de  crezâmânt,  care  să  spună  că
                Alta  e  însă  apreţiarea  vre-unui  fapt,                                      cursul  cercetării  redacţia  a spus  că  însuşi Dr.   continua  şi  pe  viitor  împărţirea  de  daruri  şi
                                                      Dr.  Suciu  a  tradus-o,  aş  putea  numi,  dar
           şi  alta  e  a  scorni  minciuni  sfruntate pe conta                                 Suciu  a  fost  acela,  care  a  năpădit  contra   a  pune  de  pe  acum  la  cale  colectarea  de
                                                      neatîrnând  dela  mine  divulgarea  numelui, ce-
           cuiva,  presentându-le  ca  fapte  concrete  în­                                     băncii,  căreia  i-a  trebuit  mult  până  să-şi  re­  bani  şi  de  vestminte.
                                                      lui-ce  mi-a  dat  informaţia  absolut  sigură,  eu
           tâmplate.                                                                            câştige  numele  bun  de  odinioară.            Cu  o  cale  ne  luăm  voe  a  vesti  pe  toţi
                                                     unul  nu-1  numesc  cu  atât  mai  vîrtos,  cu  cât   Banchetul  de  înfrăţire  din 1899  în mare
                In  sus  atinsa corespondenţă  se  susţine   când  mi-a  dat  informaţia,  mi-a  impus să păs­  parte  Dr.  Suciu  I-a  arangiat  aşa  cum  l-a  a-   oamenii  noştri  cu  durere  pentru  săraci,  că
           despre  mine,  că  am  tradus  o  broşură  de                                                                                   stimabila  doamnă  Minerva  Dr.  Brote,  a  bi­
                                                     trez  tăcere  în  ce  priveşte  isvorul.  Aceasta  o  ranjat  şi  presa  românească,  aproape  întreagă
           corteşire  şi  am  spriginit  candidatura lui Bocu.   fac  cu  atât  mai  virtos,  cu  cât  cunosc  marti-  a  susţinut  că a  fost  un  act  de  infidelitate că­  nevoit  a  primi  şi  de  astă-dată  în  mod  ge­
           Adecă  am  comis  act  de  infidelitate  faţă  de   rologia  din  eparchia  de  Goldiş  şi  Suciu  ne­ tră  causa  naţională,  pe  care  Dr.  I.  Suciu  de   neros  protectoratul  la sărbările  de  distribuire;
           causa  românească.                        scutită  a  Aradului,  şi  eu  nu  vreau  să  iau  pe  sigur  că  n’a  apărat-o  atunci,  când  în  cafe­  ear’  un  comitet  de  dame, ajutate  de  membrii
                Eu  declar  ambele  aceste  afirmări  de   suflet nenorocirea  nimănui  nici  de  dragul su­  neaua  Vass  din  Arad,  ca  o  vită  a  năpădit   corului reuniunii npaslre s’a angajat  a  conscrie
           simple  minciuni  scornite  de  autorul  acelei   tei  de  zloţi  pentru  scopuri  naţionale,  nici  de   asupra  debilului  şi  naţionalistului  I.  Brânda,   săracii  noştri  şi  a  colecta  bani,  vestminte,
           corespondinţe  şi  fiind-că  nu  pot  presupune   dragul  Drului  Suciu.             pe  care  l-a  culcat  la  pământ  ori  cât  era  re­  alimente,  ce  să  se  împartă  ca  daruri  de
           despre  d ta,  ca  să  fii  mândru,  că  cheltueşti   Dacă  însă  Dr.  Suciu  e  aplicat  a  de­  dactor  la  foaia  „T.  Pop.“,  care  publică  ne­  Crăciun  între  aceştia.
           pe  papir  şi  tipar,  spre  a  scoate  „Activitatea"   pune  la  mâna  d.  p.  a  dlui  Dr.  Muntean  nu   controlate  erupţiunile  minţii  sucite  a  Drului   împărţirea  darurilor  şi  pentru  anul  de
           ca  corespondenţii  aceleia  să  o  umplă  cu   200,  ci  20  mii  cor.,  pentru-ca  informatorul   Furtună.  Aceasta  de  bună  seamă  fiindcă vrea  faţă  o  vom  face  în  mod  de  tot  sărbătoresc
                                                                                                să  dee  prilej  cetitorilor  de  a  se  delecta  în
           scornituri  sfruntate,  presentate  publicului  de   să  nu  cadă  cu  totului  jertfă  setei  de  prigo­                      în  presenţa  tuturor  acelora,  cari  durere  au
                                                                                                năsbutiile  redactorului  dela  „Gura  Satului",
           fapte  concrete  întâmplate:  prin  aceasta  îţi   nire,  atunci  îl  voiu  ruga  să  întărească  el  În­  care  foaie  de  closet,  în  ce  priveşte  calom-   pentru  cei  lipsiţi.
           ofer  ocasiunca  a  Te  convinge,  că  anonimul   suşi  aserţiunea  mea  şi  cu  jurământ  să  testi-                                Ne  permitem a  apela  şi  pe  această cale
                                                                                                niarea  fruntaşilor  noştri,  stă  să  facă  concu­
          corespondent  „Delamurăş''  adevăr grăeşte  oare   fice  adevărul,  că  Dr.  Suciu  a  tradus  broşura   renţă  „Trib.  Pop."   la inimile  generoase  rugându-Ie.  ca  din  pri­
          ori  minţeşte,  şi  că  astfel  merită  oare,  ca foaia   de  corteşire,  de  care  acum  se  lapădă  întoc­  De  naţionalişti  ca  Dr.  Furtună,  care-şi   sosul  lor  să  contribue  cu  cât  de  puţin  la
          d-tale  să-’i  găzduiască proza  veninoasă  ori ba?  mai  ca  şi  de  Boku  Szevâr,  pentru  care  făcea  schimbă  părerile  cum  îşi  schimbă „T.  P.“ cu­  alinarea  suferinţelor  săracilor  noştri.
                Mă  oblig  adecă  a  solvi  200  coroane   reclamă  până  şi  cu  frumseţa  în  nrii  anteriori  legătorii  şi  colaboratorii,  oii  ,,G.  S."  respon­  Lacrărnde  vărsate  de  săracii  noştri  vor
          pe  ori-ce  scop  naţional  designat  de  D-ta, în-   alegerilor  din  „Gura  Satului",  prin  care gura  sabilii,  să  ne  ferească  D-zeu.  servi  de  cea  mai  înaltă  recompensă pentru
                                                     Sudului  grăeşte.                               înainte  de  a  încheia,  o  singură  vorbă   toţi  aceia,  cari  posibilă  ne  vor  face'această
          dată-ce  d-.şorul  „Delamurăş"  la  provocarea                                                                                  manifestare  a simţului  şi datorinţei  creştineşti.
          D-tale  spre  a-’şi  dovedi  sus  atinsele aserţiuni,   Dealtmintreni  „T.  P.“  în  care  şi  Suciu  am  cătră  dl  Dr.  Suciu:  când  arunci  cuiva  e-
                                                     face  exerciţii  stilate,  făcea  reclamă  indirectă  pitetul  mincinos,  să  iei  în  socotinţă  că  ţi-aj   Sibii u,   12  Noemvrie  n.  19011
          va  numi  doi  bărbaţi  demni  de  crezământ
                                                     omului  lui  Suciu,  Boku  Szevâr,  scriind  că  împărţit  şi  ai  rămas  mai  sărac  cu  un  epitet-
           ori  chiar  numai  unul,  care  să  testifice  cu                                                                                   Comitetul  «Reuniunii  sodalilor  români
                                                     Vancsd  e  Ovreu,  numai  ca  alegătorii  să  se   Atâta I              Delamurăş.
          mărturisirea  sa,  că  eu  am  tradus  cuiva  o                                                                                 din  Sibiiu*.         :*
                                                     înstrăineze  de  Ovreu (?)  şi  să  se  dee  pe  par­
          broşură  ori  epistolă  de  corteşire  şi  că  nu                                       Deoare-ce  dl  Dr.  Ioan  Suciu  pof­      V.  Tordăşianu,        1.  Apolxan,
                                                     tea  Românului (!)  Boku,  cel  spriginit  de  cei
          am  combătut,  ci  am  spriginit  candidatura                                         teşte,  că  eu  s6  designez  un  judecător       president.             notar.
                                                     dela  banca  „Murăşanul"  din  Radna,  unde Dr.
          guvernamentală  a  lui  Sever  Bocu.                                                  în  causă,  eu  designez  pe dl  Dr.  Ştefan
                                                     Suciu  e  tare  şi  de  dl  Dr.  Marta  din  I^ipova,
                De  judecător  primesc  pe  oii-care  om                                        C.  Pop,  advocat  în  Arad.
                                                     care  intimul  lui  Suciu  şi  al  lui  Boku  fiind                                             N0UTĂTI
          de  cinste  propus  de  D-ta.              i-a  dat  acestuia  bani  împrumut,  ca  să-şi   Acestui  judecător  îi  vom  comunica
                                                                                                cu  datul  de  azi  persoana  raportorului,
               Aştept  timp  de  15  zile.           scoată  steagurile  dela  gara  din  Radna.
                                                                                                care  va  avea  să  producă  apoi  dovezile,
               Arad,  1/14  Noemvrie.                     Ce  priveşte  actul  de  infidelitate  faţă  de   de  cari  dispune.   Dl  Dr.  Ioan  Suciu   —    Recunoştinţă  de  laudă  pentru
                                                     causa  naţională,  pe  care,  în  modestia  sa,  Dr.   are  apoi  drept  să  se  convingă  despre  m erite   s’a  exprimat  din  partea  comandei
                                   Dr.  Ioan  Suciu.  Suciu  ci-că  nu  l-ar  fi  săvîrşit,  să  mi-se  dee                               de  corp  dlor  locotenenţi  Emil  de Pap,  oficer
                                                                                                exactitatea  acelor  dovezi.
                                                     voe  să  spun,  că  nu  unul,  dar  nenumărate                    Dr.  jl.  M untean.  la  comanda  cercului  de  întregire  nr.  64  în
                                                                                               cat  şi  I’au  omorît  între  Castoria  şi  Prespa.
          fără  nici  o  organisare  politică  şi  culturală,  român  din  Lipsea,  care  la Români  e  o  auto­  (Albania)2).            este  diverginţă *),  numai  povestea  aceea  se
          aparţinători  la  biserica  slavonă,  sub  a  cărei  ritate  în  chestie,  —  dela  dînsul au  aşteptat                         nimiceşte,  că  Maghiarii  ar  fi  găsit  deja  aici
                                                                                                     Astfel descrie  pe  Valachi  două  sute  de  pe  Români2).  Nu  i-a  găsit  aici,  precum  n’au
          stăpânire  ajunseră  în  Bulgaria.         mulţi  că  va  lua  posiţie  faţă  cu  filologii  ma­
               Dar’  doctrinele  false,  ori-cum  le-ar  ghiari;  e  deci  un  astfel  de  bărbat  (Weigand)   ani  în  urmă  şi  Beniamin  din  Tudelia.  Tot  găsit  aici  nici  pe  Sârbi,  nici  pe  Saşi *).
          aţîţa  aspiraţiuni politice,  pentru  vecie  nu  se  în  contra  căruia  din  partea  Românilor  nu   Kendrenos  aminteşte  despre  răsboiul  din   Dar’  pentru  aceea simţul politic maghiar
                                                                                               Kinbalong  la  anul  1014.  Acest  nume  nu  a  împărţit  cu  ei  nu  numai  pânea,  dar’  şi
          pot  forţa.                                încape  vr’un  prepus  că  dînsul  ar  sta  în  ser­  mai  e  latin,  ci  român,  când  în  urechile  egalitatea- de  drept4);  şi  numai dela ei  atîrnă
               In  urma  urmelor  au  trebuit  să  vadă   viciul  politicei  maghiare.
                                                                                               străinului  â  sună  ca  î,  precum  sună  şi  In   ca  să  trăiască  în  pace6).
          (Românii)  ceea-ce  istoricii  mnghiari  de  mult   Din  articolul  lui  Weigand  reproducem   ziua  de  azi  în  unele  ţinuturi  româneşti".
          vestesc,  că  originea  lor  dacică  nu  e  altceva  deci  pasagiul,  ce  se  refereşte  la  istoria  lim-                                          *
                                                                                                     Iată,  acesta  e  punctul  de vedere  al
          decât  o  beutură  ameţitoare,  pregătitoare  de  bei  valache:                                                                                   (Va  urma).
                                                                                               „Enciclopediei  române".  Tot  acela  pe  care
          somn,  care  împedecă  ori-ce  cugetare limpede.  „Precum  amintirăm  mai  nainte,  Ară-  Hunfalvy,  Râthy,  Lâszlo,  Moldovan,  şi  alţii
               Vrând  nevrând  au  fost  siliţi  să  vadă,   mânii  sunt  de  aceiaşi  origine  cu  Dacoro­ cu  ani  înainte  l’au  accentuat,  pe  base   1)  Care  va  să  zică  un  progres:  pân’acum
          că  pe  basă  falsă numai cultură falsă  se  poate   mânii,  ce  reese  din  limba  lor.  ştientifice.                          eram  gunoiul  tuturor  popoarelor  perond.te  prin
                                                                                                                                          Dacia;  acuma  am avanzat  la  rangul  de  „păstori  cu
          clădi;  îcî-colea  şi-a  ridicat  vocea  câte  un                                                                               buze  italiano-albaneze".        ’’
                                                          întrebarea  aceasta  numai  în  legătură   Ceea-ce  inteliginţa  română  n’a  vrut  să
          scriitor  mai  modern,  care  a  rupt’o  cu  tra-                                                                                    2)  Pardon!  o  singură  poveste  se  nimiceşte,
                                                     cu  întrebarea  originei  tuturor  Românilor  se  creadă  acestora,  doară  ii va  crede  marelui
          diţiunile  vechi*),  ear’  în  timpul mai apropiat,                                                                             anume:  afirmarea  d-tale,  că  „originea  dacică  a  Va-
                                                     poate  discuta,  înainte  de  toate  acea  între­ ‘savant,  academicianului  Bucureştian,  Gustav  lachilor  ar fi  o  poveste".  Ceteşte  pag.  74  din  stra-
          o  întreprindere  literară,  care  vrea  să  stea  pe                                                                           tegiconul  strategului  grec  Kekaumenos,  din  secolul
                                                     bare  se  iveşte,  că  oare  în  Dacia  veche,  ori  Veigand  şi  distinsului  redactor  al  „Enciclo­
          nivelul  timpului  modern,  o  rumpe  pe  faţă                                                                                  al  XI,  care  zice  că:  „Românii  din  Thesalia,  po­
                                                     în  Moesia  s’a  format  naţiunea  română?  Răs­ pediei  române",  Cornel  Diaconovich.  poarele  de  odinioară  ale  lui  Decebal,  din  părţile
          cu  prejudeţele  naţionale,  ceea-ce  a  causat  o                                                                              dela  Dunăre  şi  Sava  au  emigrat în  părţile de  mează-  •
                                                     punsul  dat  la  aceasta  întrebare  lămureşte  şi   Altcum  în  privinţa  originei  rasei  nu
          mare  surprindere  la  acei  Români,  cari  la                                                                                  zi  a  insulelor  Balcanice".
                                                     originea  Arămânilor.  La  tot  caşul  e  greşită
          aşa  ceva  n’au  fost  pregătiţi.                                                                                                    3)  Ei  bine!  dela  cine  aţi  cuce  it  ţara,  dacă
                                                     părerea,  că  limba  română  s’ar  fi  format  în
               Aceasta   întreprindere,  „Enciclopedia   Dacia,  ear’  limha  arămână  în  Moesia,  căci  e   2)  Ei  bine,  pe  motiv  că  Kendrenos  n'a  dat  nu dela  Valachi?
                                                                                                                                               Vechii  cronicari  ne-o  spun  (vezi:  „a  honfog-
                                                                                               de  urma  unui  omor  săvîrşit  de  păstori  valachi
          română"  apare  în  .Sibiiu  în  broşuri,  în  re-   peste  putinţă,  ca  limba  latină  vulgară  să  se  asupra  vr’unui  Bulgar  cu  secoli  mai  înainte,  nu  ur­  lalâs  „pag.  108)  că  Arpâd,  Tuhutum  şi  ceilalţi  duci.
          dacţiunea  lui  Cornel  Diaconovich.  In  broşura   fi  format  între  secolul  al  Vl-a  şi  al  Xl-a  în   mează  că  n’au  existat  Valachi;  apoi  cu  ajutorul   o  săptămână  întreagă,  zi  de  zi  s’au  îmbătat  de  bu­
                                                                                                                                          curie  că  au  cucerit  Ardealul.  Dr.  Pauler  la  pag.  50
                                                                                               limbei  se  pot  dovedi  multe,  dar’  nu  toate.  Vice-pre-
          a  treia  este  vorba  despre  „Valachii  din  Ma­  timpul  când  toate  ramurile  acestui  popor  au  sidentul  academiei  maghiare,  Eraknoi  ne  spune  în   zice  că  Maghiarii  între  alte  datine  urîte  aveau  şi
          cedonia",  cari  pe  sine  se  numesc  Arămâni,   vieţuit  împreună.  înainte  de  secolul  al  Vl-a   opul  seu  „A  Hunyadiak  kurd",  la  p.  562, că  300  ani   aceea  că:  „Spintecau  oamenii  pe  cari  i-JU  omorît,
                                                                                                                                          le  scotea  inima  şi  o  mâncau  în  stare  crudă".  După
                                                                                               dela  descălecarea  Maghiarilor  în  Ungaria,  o  singură
          ear’  limba  lor  e  o  formaţiune  comună  cu   nici  că  poate  fi  vorbă  despre  popor  şi  limbă  literă  scrisă  în  limba  maghiară  nu  există.  Din  seco­  o  luptă  aşa  teribilă,  precum  a  fost  cucerirea  Ar­
          Istrienii  şi  cu  Valachii de dincoace de Dunăre.  română.  De  aceea  nici  că  poate  fi  desamin-   lul  al  XIII  şi  al  XlV-lea  posed  Maghiarii  (3)  trei   dealului,  se  vor  fi  putut  ospăta  cu  inimi  de  „Va­
                                                                                                                                          lachi"  după  plac.  Inima  lui  Gelu  va  fi  mâncat-o
                                                                                               suveniri  limbUtice:  o  predică  de  înmormântare,  un
               Autorul  încredinţase compunerea acestui   titul  „torna  torna  frate"  din  limba  română,  fragment  dela  Konigsberg  şi  o  formulă  de  jurământ   poate  însuşi  Tuhutum  (Tohotom,  pronunţă:  Tăteny).
          articol  lui  Gustav  Weigand,  membru  al  aca­  ci  e  pur  şi  simplu  latină  vulgară.  Cea  mai   de  pe  timpul  lui  Ludovic  cel  mare.  Toate  fără  va­  4)  Precum  dovedeşte: „aprobata şi  compilata".
                                                                                               loare,  şi,  într’o  extensiune  aşa  de  mici,  încât  dacă
          demiei  române  şi  director  al  seminarului  veche  încunoştiinţare despre Români  o  găsim  s’ar  tipări,  abia  ar  da  două  pagini  octav.  Poftească
                                                                                               acuma  cineva  se  tragă  din  aceste  conclusiunea  că:   5)  Adecă  să  urmeze  sf.  scripturi:  „dacă  cine­
                                                     la  Kendrenos  din  976,  când  zice  că  pe                                         va  îţi trage  o  palmă, întoarceţi şi  cealaltă  falcă, să-,ţi
               1)  Nu-’i  cunoaştem  de  loc  pe  acei  „scriitori                             înainte  de secolulu  al  XIIMea  pe  acest  pământ  n’a   mai  radă  una".
          moderni".                                  Bulgarul  David  nişte  păstori  valachi l’au  ata­  existat  limbă  şi  popor  maghiar.
   1   2   3   4