Page 1 - Activitatea_1901_11_47
P. 1
Anul I. O r ă ş t i e, 28 Noemvrie n. 1901. JNr. 47
Redacţia: Administraţi.»:
S trad a B eriu lu i Nr. 2. Strad a Beriului N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/J de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi str&nitate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe ap 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează confofm
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL:
A p are în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L aur ian B.£RCian
tră n’are lipsă de foi ca să cetească în şire îşi roagă restanţierii pentru achi fără sâ dee satisfacţie decât, conskrinşi
Inteliginţă. ele ce se petrece în lume, ca prin ce tarea abonamentelor. prin lege, deşi sânt convinşi că atacă
Şi de aceste miserii poţi da pre pe nedreptul.
tire să iee şi ea parte la discuţiile ce
se încing în jurul intereselor mari, so tutindeni. Nu este instituţie, fie ea de Noi am fost totdeauna conduşi de
ciale, culturale, politice... obştea română ori-ce natură, care sâ nu se plângă de interese mai înalte, ei au atacat tot
Unul dintre multele rele ce ne
a avut lipsă de foi, ca acestea s’o poată indiferentismul obştesc. deauna bărbaţi cari ocupau ceva func
bântue e superficialitatea noastră pe
lăuda, s’o poată numi odraslă din viţa Causa? N’avem inteliginţă, n’avem ţiune, îi atacau pe nedreptul, ca sâ-i
toate terenele. F.a ne face închipuiţi,
romană, strănepoţii divului Traian, şi inteligenţi. Nu-i vorbă, avem profesori, amărască, sâ-i facă să abzicâ, , făcând
ne agereşte ochii când e se vedem în
când apoi obştea a încetat se mai otere advocaţi, medici şi preoţi destui, dar astfel loc prietinilor «Trib. Pop.»
suşirile noastre bune, de cari din feri
puncte de sprigin pentru aceste epi n’avem inteliginţă, căci inteliginţă nu
cire încă avem câteva, şi ne ia vede Ajunge să amintiip de campania
tete, foile au încetat cu laudele, au în stă în titlurile academice. Calul înhă
rea când e să tragem consecinţele din purtată în contra profesorilor d^$ teo
ceput discuţii serioase, ear obştea — în mat la caleaşca împodobită cu aurituri
scăderile noastre, de cari durere! avem logia şi , preparandia din Arad, ajunge
general vorbind — n’a mai voit să spri- prin nimic nu stă mai presus de mâr-
atât de multe. să atragem atenţia cetitorilor noştri a-
ginească foi cari nu-1 desmerdau. ţoaga ce tîrăe în urma sa căruţa veche
Suntem superficiali în cultură, şti supra declaraţiei ce-o publică in nrul
inţă, politică. Şi dacă în butul super E trist, dar e adevărat: foile noa a căruiva ţăran. Nu titlurile academice 210. II atacaseră anume, sunt deja doi
ficialităţii noastre ne aflăm pe calea stre acum după o existenţă mai lungă constituesc esenţa inteliginţei, ci dorul ani de atunci, în mod înverşunat pe
de-a ceti, de-a învăţa, de-a te lumina,
propăşirii, pricina e că propăşirea e o stau mai rău decât la început. După o advocatul I. Zigre din Oradea-mare şi
tot lucruri ce nouă nu ne plac.
pantă şi că noi nu suntem în stare să muncă de zeci de ani, nu mai stau a- traşi la răspundere finul după.Q^lalşfţ,
O, mult ne mai rămâne de mun
împedecăm să nu lunecăm la vale. colo unde au stat când cu jertfe au a declarat dela sine onoarea de ,a fi
cit, ca să ne scăpăm de aceste rele.
Avem mai multe instituţii cultu fost întemeiate. Noi n’avem public ce autorul corespondenţei cu pricină. >Din
rale, avem reviste, foi cotidiane, socie titor. Avem abonenţi, mai mulţi, mai declaraţia amintită reese acum, că în-
tăţi literare — şi totuşi întreaga noastră puţini, dar cei mai mulţi trimit abona fricaţi de procesul ce li-se inteptîţşe, şu
cultură e spoială, mişcarea noastră li mentele în nădejdea, că foile vor me 0 ciudată metodă. găsit pe cineva care a luat asupra sa
terară numai o frază... Mişcările cultu naja abonenţii lor şi nu vor scrie des responsabilitatea pentru un articol scris
rale ri’au isvorît şi nu isvoresc dintr’un pre lucrurile sevîrşite de ei, alţii se a- Sub titlul acesta ne dedică «Tri de altul şi a retras acusele aruncate în
impuls puternic, inherent, ca şi mişcă bonează ca să poată ataca bărbaţii lor buna Poporului» dela Arad în nrul211 faţa unui bărbat cu merite. «Tribuna
rile politice nn sunt mişcări conştii, ci neplăcuţi, căci foaia va publica doară nişte reflecţii nostime. După-ce se a- Poporului# dela început n’a avut altă
numai efluxul instinctului de imitare: corespondenţa unui abonent vechiu. caţă de scrisele unui corespondent al menire, decât să mijlQciaşcă prietinilor
am văzut la alte popoare aceleaşi miş Foile noastre politice sunt pline nostru din Arad, află că noi am fi in sei posturi c,u venituri fţutflQaşe, „sări
cări şi imitându le vrem să arătăm că de corespondenţe şi rapoarte de dis- trodus în presa română o ciudată me atace pe cei cari Ji stau în <«tle, .să
şi noi ştim munci. parent interes general. Scriu coloane todă de apărare, ce însă, crede ea, nu facă reclamă pentru qaţnepi Jipşiţi de
Să privim numai foile şi revistele întregi despre nişte sărbări din comuna va găsi încetăţenire în foile noastre. ori-ce, merite şi şă ridice în şjaya ce
noastre! Abstrăgănd dela cele multe X, comună despre a cărei existenţă Nu ştim ce să fie atât de ciudat! rului pe cei i pe cari puţină, vjţeme îna
cari după o scurtă vegetaţie de un an poate numai a 100-a parte dintre a- Poate faptul că dl Dr. Suciu când pro inte îi fimbrasă .de nemernici şi tră
doi au dispărut fără să aibă vreme să bonenţi au cunoştinţă, apreciază pe lung mite 200 cor. pentru un scop de bine dători de neam.
lese urme după ele, să vedem ce au producţiunile concerto-declamatorice din facere, dacă i-se va dovedi că a tra Inconsecuenţi (pâpă J a copşeenenţâ
produs celelalte foi cari — cu chiu cu satul Y, laudă diletantele şi diletanţii dus o broşură de corteşire — copiază cei dela «Ţrib. Fpp-» şiTau pna^cgn-
vai — se mai susţin şi astăzi. Ca şi cari toţi au tost la culmea chiemării pe şef-red. nostru dl Dr. A. Muntean. deiul în serviciul celpr , cari îi , plăţign
când nici nu ar fi existat, ca şi când lor, în vr’o două coloane fac loc refle- La tot caşul metoda introdusă de noi mai bine, uşa redacţiei era des
nici nu ar exista. Foile noastre au apă xiunilor vr’unui corespondent desavuat, e mai firească şi de acceptat decât me chisă, ca să aibă pe unde eşi colabo
rut în vremi de însufleţiri generale, ex mai publică şi discursul avântat prin toda de care s’a îndeletnicit întotdeauna ratorii, cari nici două luni nu erau în
primau pe atunci simţământul obştesc care N. a deschis nou înfiinţata casină «Tribuna Poporului». Noi nu suntem stare sâ ducă viaţa de plasatori, mijlo
şi prosperau încâtva. Dar obştea noas română din Z, şi în urmă in câteva ca cei dela «Trib. Pop.», cari atacă citori de slujbe.
Un asemenea cas încă nu văzuseră. £i, Şi nu cumva să cugetaţi, că această Blamagiul e, cu atât ,mai„mafe, pentţu-
F O I Ş O A R A dar până Ia Viena e departe, o să moară pe istorie va afla trecere numai pe sate in şe ţă direcţiunea „Enciclopediei'* ţn înţelegere
drum: pe acel timp nu era cale ferată. Con- zătoare; nu, nici decât, am vorbit cu Ma cu Weingand, au deşţpjpţit şi combătut în
fusia şi frica în familie era teribilă. ghiari, bărbaţi de posiţie, cari jură în auten „Transilvania" nr. II—III a. 18Ş8 In mpd-e-
Originea Românilor. Cine să-I scape? Cu toţii stăteau încre ticitatea acestui fapt. nergic şi categoric, aserţiunile cu care debu
meniţi. In acele momente Critice, păşeşte co- Ei, ce să le faci: Mundus vuit decipi, tează acum savantul din tufă,. care , yţtea să
cierul (vizitiul) Pekszi şi zice: „N'aveţi grije, ergo decipiaturl îmbete cu apă rece pe cetitorii şei.
(Urmare).
este cine să-i ajute. * Iată un pasagiu din scrierea lui ,Wpi-
Până aici istoricul din «Ellenzâk». Aţi — Cine-i acela? Istoricul din „Ellenzâk“ s’a păcălit cât gând:
văzut dovezile autentice, prin care ni-se a- — Cine altul decât măestrul de grumazi. se poate de rău. Dînsul a pus mâna pe stu «Ce priveşte pe, dl , Râthy, nUimi pot
rată ad oculos, cu siguranţă matematică, că — Care măestru ? diul lui L. Râthy „Daco-Roumains ou Italo- închipui cum ajunge la cpnclţjşiunef*. că eu
Valachii s’au strecurat în această ţară pe — Cel-ce ştie să sucească grumazii oa Roumains". (Retipărit din „Revue d’Orient et aşi susţinea imigrarea Roipâpilpr dela şud.
iuriş, ca păstori, mult mai târziu, după-ce menilor, acela va şti şi să-i pună la loc. Hongrie". Budapesta 1897). Şi, în credinţă, Eu sunt mult mai precaut, d^căt ?a .şă, piă
Maghiarii au cucerit ţara şi au organisat-o ca că direcţiunea „Enciclopediei11, dar mai ales declar pentru o teorie, care pâflâ ^ scuipate
— Dar cine-i acela?
stat? Şi că Maghiarii cu toate acestea şi-au Weigand ar fi rupt-o cu prejudeţele Româ încă o hipotesă. Până-ce nu. pot aduce, do
— Călăul din Egerszeg11.
împărţit cu ei (cu păstorii) nu numai pânea, nilor, de a se ţinea ca orbul de gard de fa vezi sigure, mă vpiu feri a mă d£chuu;. pen
Bietul Pekszi era p’aci să primească o
dar şi drepturile. Dificile est satiram non bula continuităţii Valachilor în Dacia-Tra- tru una, sau alta părere, ptc. Şi.asupp bfO-
palmă penţru acest sfat medical; dar în urma
scribere. iană, face pe savantul şi iubilează în numele şurei lui, Râthy, nu, vre^u, ,să. sprju pipyc, ea
urmelor cine ştie, da-dacă...
Când am cetit acestea, mi-a venit a- istoricilor maghiari, a căror doctrină a tri e fără valoare şi a fost, (deplorată, pa aţarp.şi
minte fără veste o altă istorie autentică, do — Prinde dară caii la trăsură, numai umfat cu ajutorul „Enciclopediei Române", de cătră critica germană".
vedită cu siguranţă matematică, publicată în iute, tu răspunsul. cepa-ce a causat, precum zice, o mare sur Cred că istoricul din „Ellenziik“vyai-re
«Budapesti Hirlap» din 9 August 1901, unde Trăsura cu patru cai a sburat la Eger prindere la acei Roipâni, pari nu se aşteptau tipări întreg răspunsul din *Tr«|«rilyan»»" ,şi
între altele ni-se spune că înţeleptul ..patriei, szeg, unde locuia călăul Kesseldorfer Mihăly. la aşa ceva. il ya dedica inteliginţei m?ghţare, ca să fim
Deâk Ferencz, în etate de (6) şase ani, că Acesta a pipăit grumazii băiatului, apoi a Dacă istoricul din „Ellenzâk" ar fi făcpt repippoc lămuriţi.
zând de pe o rîpă şi-a scrinlit gâtul astfel, zis: „Nu-i nimica I" Zicând aceste cuvinte, într'adevăr studiu din această ceartă literară, Sunt în „Enciclopedia română ^ţjpole,
încât ţaţa i-s’a întors la spate, ear ceafa la i-a tras o palmă straşnică micuţului Deâk, sigur că nu. s’ar fi blamat în public, cu re .ptiai ales biografii, pq, c»re. nici §u pu, con
piept. Un adevărat lanus. Pericolul era mare. ear grumazul acestuia a sărit la loc. Băiatul suscitarea unei teme, termipată în defavorul simt, Ei, ce să le faci, papn. asţfeL şe işp bio
Medicii recomandau să-l ducă cu graba la a început la moment a vorbi şi îşi putea în- dlui Râthy, cu al cărui elaborat a crezut a grafiile pretutindeni: „unple sppt ^autobiogra
Viena, căci dînşii nu-i pot ajuta. vîrtl grumazul. <A fost scăpat11. putea desarma pe Români, fice,_ear pitele idolatrie. Npse uran?Wâi £*