Page 1 - Activitatea_1901_11_47
P. 1

Anul  I.                                             O r ă ş t i e, 28  Noemvrie  n.  1901.                                                            JNr.  47


                  Redacţia:                                                                                                                                   Administraţi.»:
         S trad a  B eriu lu i  Nr.  2.                                                                                                                 Strad a  Beriului  N r.  2.

                                                                                                                                                           Preţul  de  abonament:
         Toate  manuscriptele  ce  pri­
         vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/J  de  an
             se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                        Pentru  România  ţi  str&nitate:
         Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  ap  20  franci.
              nefrancate  nu se  primesc.
                                                   foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                 Inserţiunile  se  acordează  confofm
         Un  n u m ă r   costă  16  bani.                                                                                                                     tarifului  obicinuit.



            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL:
                                                                         A p are  în  fiecare  Joi.
              D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                    L aur ian  B.£RCian


                                                    tră  n’are  lipsă  de  foi  ca  să  cetească în  şire  îşi  roagă  restanţierii  pentru  achi­ fără  sâ  dee  satisfacţie  decât, conskrinşi
                   Inteliginţă.                     ele  ce  se  petrece  în  lume,  ca  prin  ce­ tarea  abonamentelor.                 prin  lege,  deşi  sânt  convinşi  că  atacă
                                                                                                   Şi  de  aceste  miserii  poţi  da  pre­ pe  nedreptul.
                                                    tire  să  iee  şi  ea  parte  la  discuţiile  ce
                                                    se  încing  în  jurul  intereselor  mari,  so­ tutindeni.  Nu  este  instituţie,  fie  ea  de   Noi  am  fost  totdeauna  conduşi  de
                                                    ciale,  culturale,  politice...  obştea  română  ori-ce  natură,  care  sâ  nu  se  plângă  de   interese  mai  înalte,  ei  au  atacat  tot­
              Unul  dintre  multele  rele  ce  ne
                                                    a  avut  lipsă  de  foi,  ca  acestea s’o poată  indiferentismul  obştesc.           deauna  bărbaţi  cari  ocupau  ceva  func­
         bântue  e  superficialitatea  noastră  pe
                                                    lăuda,  s’o  poată  numi  odraslă  din  viţa   Causa?  N’avem  inteliginţă,  n’avem   ţiune,  îi  atacau  pe  nedreptul,  ca  sâ-i
         toate  terenele.  F.a  ne  face  închipuiţi,
                                                    romană,  strănepoţii  divului  Traian,  şi  inteligenţi.  Nu-i  vorbă,  avem  profesori,   amărască,  sâ-i  facă  să  abzicâ,  , făcând
         ne  agereşte  ochii  când  e  se  vedem  în­
                                                    când  apoi  obştea  a  încetat  se  mai otere  advocaţi,  medici  şi  preoţi  destui,  dar   astfel  loc  prietinilor  «Trib.  Pop.»
         suşirile  noastre  bune,  de  cari  din  feri­
                                                    puncte  de  sprigin  pentru  aceste  epi­ n’avem  inteliginţă,  căci  inteliginţă  nu
         cire  încă  avem  câteva,  şi  ne  ia  vede­                                                                                         Ajunge  să  amintiip  de  campania
                                                    tete,  foile  au  încetat  cu  laudele,  au  în­ stă  în  titlurile  academice.   Calul  înhă­
         rea  când  e  să  tragem  consecinţele  din                                                                                     purtată  în  contra  profesorilor  d^$ teo­
                                                    ceput  discuţii  serioase,  ear  obştea —  în  mat  la  caleaşca  împodobită  cu  aurituri
         scăderile  noastre,  de  cari  durere!  avem                                                                                    logia  şi  , preparandia  din  Arad,  ajunge
                                                    general  vorbind —   n’a  mai  voit  să spri-  prin  nimic  nu  stă  mai  presus  de  mâr-
         atât  de  multe.                                                                                                                să  atragem  atenţia  cetitorilor  noştri  a-
                                                    ginească  foi  cari  nu-1  desmerdau.     ţoaga  ce  tîrăe  în  urma  sa căruţa  veche
              Suntem  superficiali  în  cultură,  şti­                                                                                   supra  declaraţiei  ce-o  publică  in  nrul
         inţă,  politică.  Şi  dacă  în  butul  super­   E   trist,  dar  e  adevărat:  foile  noa­  a  căruiva  ţăran.  Nu  titlurile  academice   210.  II  atacaseră  anume,  sunt  deja  doi
         ficialităţii  noastre  ne  aflăm  pe  calea  stre  acum  după  o  existenţă  mai  lungă   constituesc  esenţa  inteliginţei,  ci  dorul   ani  de  atunci,  în  mod  înverşunat  pe
                                                                                              de-a  ceti,  de-a  învăţa,  de-a  te  lumina,
         propăşirii,  pricina  e  că  propăşirea  e  o  stau  mai  rău  decât  la  început.  După  o                                     advocatul  I.  Zigre  din  Oradea-mare  şi
                                                                                              tot  lucruri  ce  nouă  nu  ne  plac.
         pantă  şi  că  noi  nu  suntem  în  stare  să  muncă  de  zeci  de  ani,  nu  mai  stau  a-                                     traşi  la  răspundere  finul  după.Q^lalşfţ,
                                                                                                   O,  mult  ne  mai  rămâne  de  mun­
         împedecăm  să  nu  lunecăm  la  vale.      colo  unde  au  stat  când  cu  jertfe  au                                           a  declarat  dela  sine  onoarea  de  ,a  fi
                                                                                              cit,  ca  să  ne  scăpăm  de  aceste  rele.
              Avem  mai  multe  instituţii  cultu­ fost  întemeiate.  Noi  n’avem  public  ce­                                           autorul  corespondenţei  cu  pricină.  >Din
         rale,  avem  reviste,  foi  cotidiane,  socie­ titor.  Avem  abonenţi,  mai  mulţi,  mai                                        declaraţia  amintită  reese  acum,  că  în-
         tăţi  literare —  şi  totuşi  întreaga noastră  puţini,  dar  cei  mai  mulţi  trimit  abona­                                   fricaţi  de  procesul  ce  li-se  inteptîţşe, şu
         cultură  e  spoială,  mişcarea  noastră  li­ mentele  în  nădejdea,  că  foile  vor  me­  0  ciudată  metodă.                   găsit  pe  cineva  care  a  luat  asupra  sa
         terară  numai  o  frază...  Mişcările  cultu­ naja  abonenţii  lor  şi  nu  vor  scrie  des­                                    responsabilitatea  pentru  un  articol scris
         rale  ri’au  isvorît  şi  nu  isvoresc  dintr’un  pre  lucrurile  sevîrşite  de  ei,  alţii  se  a-   Sub  titlul  acesta  ne  dedică  «Tri­ de  altul  şi  a  retras  acusele  aruncate în
         impuls  puternic,  inherent,  ca  şi  mişcă­ bonează  ca  să  poată  ataca  bărbaţii  lor   buna  Poporului»  dela Arad  în  nrul211  faţa  unui  bărbat  cu  merite.   «Tribuna
         rile  politice  nn  sunt  mişcări  conştii,  ci  neplăcuţi,  căci  foaia  va  publica  doară   nişte  reflecţii  nostime.  După-ce  se  a-  Poporului#  dela  început  n’a avut  altă
         numai  efluxul  instinctului  de  imitare:  corespondenţa  unui  abonent  vechiu.    caţă  de  scrisele  unui  corespondent  al  menire,  decât  să  mijlQciaşcă  prietinilor
         am  văzut  la  alte  popoare  aceleaşi  miş­    Foile  noastre  politice  sunt  pline  nostru  din  Arad,  află  că  noi  am  fi  in­ sei  posturi  c,u  venituri  fţutflQaşe,  „sări
         cări  şi  imitându le  vrem  să  arătăm  că  de  corespondenţe  şi  rapoarte  de  dis-  trodus  în  presa  română  o  ciudată  me­ atace  pe  cei  cari  Ji  stau  în  <«tle,  .să
         şi  noi  ştim  munci.                      parent  interes  general.   Scriu  coloane  todă  de  apărare,  ce  însă,  crede  ea,  nu  facă  reclamă  pentru  qaţnepi  Jipşiţi  de

              Să  privim  numai  foile  şi  revistele  întregi  despre  nişte  sărbări  din  comuna  va  găsi  încetăţenire  în  foile  noastre.  ori-ce, merite  şi  şă  ridice  în  şjaya  ce­
         noastre!  Abstrăgănd  dela  cele  multe  X,  comună  despre  a  cărei  existenţă          Nu  ştim  ce  să  fie  atât  de  ciudat!  rului  pe  cei i pe  cari  puţină, vjţeme  îna­
         cari  după  o  scurtă  vegetaţie  de  un  an  poate  numai  a  100-a  parte  dintre  a-  Poate  faptul  că  dl  Dr.  Suciu  când pro­ inte  îi  fimbrasă  .de  nemernici  şi  tră­
         doi  au  dispărut  fără  să  aibă  vreme  să  bonenţi  au  cunoştinţă, apreciază pe lung  mite  200  cor.  pentru  un  scop  de  bine­ dători  de  neam.
         lese  urme  după  ele,  să  vedem  ce  au  producţiunile  concerto-declamatorice din  facere,  dacă  i-se  va  dovedi  că  a  tra­   Inconsecuenţi (pâpă J a   copşeenenţâ
         produs  celelalte  foi  cari  —   cu  chiu  cu  satul  Y,  laudă  diletantele  şi  diletanţii  dus  o  broşură  de  corteşire  —   copiază  cei  dela  «Ţrib.  Fpp-»  şiTau  pna^cgn-
         vai  —   se  mai  susţin  şi  astăzi.   Ca  şi  cari  toţi  au  tost  la  culmea  chiemării  pe  şef-red.  nostru  dl  Dr.  A.  Muntean.  deiul  în  serviciul  celpr  , cari  îi  , plăţign
         când  nici  nu  ar  fi  existat,  ca  şi  când  lor,  în  vr’o  două  coloane  fac  loc  refle-  La  tot  caşul  metoda  introdusă  de  noi  mai  bine,  uşa  redacţiei  era   des­
         nici  nu  ar  exista.  Foile noastre  au apă­ xiunilor  vr’unui  corespondent  desavuat,  e  mai  firească  şi  de  acceptat decât me­ chisă,  ca  să  aibă  pe  unde  eşi  colabo­
         rut  în  vremi  de  însufleţiri  generale,  ex­ mai  publică  şi  discursul  avântat  prin  toda  de  care  s’a îndeletnicit întotdeauna  ratorii,  cari  nici  două  luni  nu  erau  în
         primau  pe  atunci  simţământul  obştesc  care  N.  a  deschis  nou  înfiinţata  casină  «Tribuna  Poporului».  Noi  nu  suntem  stare  sâ  ducă  viaţa  de  plasatori,  mijlo­
         şi  prosperau  încâtva.  Dar  obştea  noas­ română  din  Z,  şi  în  urmă  in  câteva ca  cei  dela  «Trib.  Pop.»,  cari  atacă citori  de  slujbe.

                                                        Un  asemenea  cas  încă  nu  văzuseră.  £i,   Şi  nu  cumva  să  cugetaţi,  că  această   Blamagiul  e, cu  atât ,mai„mafe,  pentţu-
               F O I Ş O A R A                     dar  până  Ia  Viena  e  departe,  o  să  moară pe  istorie  va  afla  trecere  numai  pe  sate  in  şe­ ţă  direcţiunea  „Enciclopediei'*  ţn  înţelegere
                                                   drum:  pe  acel  timp  nu  era  cale  ferată.  Con-  zătoare;  nu,  nici  decât,  am  vorbit  cu  Ma­ cu  Weingand,  au  deşţpjpţit  şi  combătut  în
                                                   fusia  şi  frica  în  familie  era  teribilă.  ghiari,  bărbaţi  de  posiţie,  cari  jură  în  auten­ „Transilvania"  nr.  II—III  a.  18Ş8  In  mpd-e-
           Originea  Românilor.                         Cine  să-I  scape?  Cu  toţii  stăteau  încre­ ticitatea  acestui  fapt.        nergic  şi  categoric,  aserţiunile  cu  care  debu­
                                                   meniţi.  In  acele  momente  Critice,  păşeşte  co-   Ei,  ce  să  le  faci:  Mundus  vuit  decipi,  tează  acum  savantul  din  tufă,. care , yţtea  să
                                                   cierul  (vizitiul)  Pekszi  şi  zice:  „N'aveţi  grije,  ergo  decipiaturl           îmbete  cu  apă  rece  pe  cetitorii  şei.
                         (Urmare).
                                                   este  cine  să-i  ajute.                                       *                          Iată  un  pasagiu  din  scrierea  lui  ,Wpi-
              Până  aici  istoricul  din  «Ellenzâk».  Aţi   —  Cine-i  acela?                     Istoricul  din  „Ellenzâk“  s’a  păcălit  cât   gând:
         văzut  dovezile  autentice,  prin  care  ni-se  a-   —  Cine  altul  decât măestrul de grumazi. se  poate  de  rău.  Dînsul  a  pus  mâna  pe  stu­  «Ce  priveşte  pe, dl  , Râthy,  nUimi  pot
         rată  ad  oculos,  cu  siguranţă  matematică,  că   —  Care  măestru ?               diul  lui  L.  Râthy  „Daco-Roumains  ou  Italo-  închipui  cum  ajunge  la  cpnclţjşiunef*.  că  eu
         Valachii  s’au  strecurat  în  această  ţară  pe   —  Cel-ce  ştie  să  sucească  grumazii oa­  Roumains".  (Retipărit  din  „Revue  d’Orient et  aşi  susţinea  imigrarea  Roipâpilpr  dela  şud.
         iuriş,  ca  păstori,  mult  mai  târziu,  după-ce  menilor,  acela  va  şti  şi  să-i  pună  la  loc.  Hongrie".  Budapesta  1897).  Şi,  în  credinţă,  Eu  sunt  mult  mai  precaut,  d^căt  ?a  .şă, piă
         Maghiarii  au  cucerit  ţara  şi  au  organisat-o ca                                 că  direcţiunea  „Enciclopediei11,  dar  mai  ales  declar  pentru  o  teorie,  care  pâflâ  ^ scuipate
                                                        —  Dar  cine-i  acela?
         stat?  Şi  că  Maghiarii  cu  toate  acestea  şi-au                                  Weigand  ar  fi  rupt-o  cu  prejudeţele  Româ­ încă  o  hipotesă.  Până-ce  nu. pot  aduce, do­
                                                        —  Călăul  din  Egerszeg11.
         împărţit  cu  ei  (cu  păstorii)  nu  numai  pânea,                                  nilor,  de  a  se  ţinea  ca  orbul  de  gard  de  fa­ vezi  sigure,  mă  vpiu  feri  a  mă  d£chuu;. pen­
                                                        Bietul  Pekszi  era  p’aci  să  primească  o
         dar  şi  drepturile.  Dificile  est  satiram  non                                    bula  continuităţii  Valachilor  în  Dacia-Tra-  tru  una,  sau  alta  părere,  ptc.  Şi.asupp  bfO-
                                                   palmă  penţru  acest  sfat medical;  dar  în urma
         scribere.                                                                            iană,  face  pe  savantul  şi  iubilează în  numele  şurei  lui, Râthy,  nu, vre^u, ,să. sprju  pipyc,  ea
                                                   urmelor  cine  ştie,  da-dacă...
              Când  am  cetit  acestea,  mi-a  venit  a-                                      istoricilor  maghiari,  a  căror  doctrină  a  tri­ e  fără  valoare  şi  a  fost, (deplorată,  pa  aţarp.şi
         minte  fără  veste  o  altă  istorie  autentică,  do­  —  Prinde  dară  caii  la  trăsură,  numai  umfat  cu  ajutorul  „Enciclopediei  Române",  de  cătră  critica  germană".
         vedită  cu  siguranţă  matematică,  publicată  în   iute,  tu  răspunsul.            cepa-ce  a  causat,  precum  zice,  o  mare  sur­  Cred  că  istoricul  din  „Ellenziik“vyai-re­
         «Budapesti  Hirlap»  din  9 August  1901, unde   Trăsura  cu  patru  cai  a  sburat  la Eger­ prindere  la  acei  Roipâni,  pari  nu  se  aşteptau   tipări  întreg  răspunsul  din  *Tr«|«rilyan»»" ,şi
         între  altele  ni-se  spune  că  înţeleptul ..patriei,  szeg,  unde  locuia  călăul  Kesseldorfer  Mihăly.  la  aşa  ceva.     il  ya  dedica  inteliginţei  m?ghţare,  ca  să  fim
         Deâk  Ferencz,  în  etate  de  (6)  şase  ani,  că­ Acesta  a  pipăit  grumazii  băiatului,  apoi  a   Dacă  istoricul  din  „Ellenzâk"  ar  fi  făcpt  repippoc  lămuriţi.
         zând  de  pe  o  rîpă  şi-a  scrinlit  gâtul  astfel,  zis:  „Nu-i  nimica I"  Zicând  aceste  cuvinte,  într'adevăr  studiu  din  această  ceartă  literară,   Sunt  în  „Enciclopedia  română ^ţjpole,
         încât  ţaţa  i-s’a  întors  la  spate,  ear  ceafa  la  i-a  tras  o  palmă  straşnică  micuţului  Deâk,  sigur  că  nu.  s’ar fi  blamat  în  public,  cu  re­ .ptiai  ales  biografii,  pq, c»re. nici  §u  pu,  con­
         piept.  Un  adevărat  lanus.  Pericolul era mare.  ear  grumazul  acestuia  a  sărit  la  loc.  Băiatul  suscitarea  unei  teme,  termipată  în  defavorul  simt,  Ei,  ce  să  le  faci,  papn. asţfeL  şe  işp bio­
         Medicii  recomandau  să-l  ducă  cu  graba  la  a  început  la  moment  a  vorbi  şi  îşi  putea în-  dlui  Râthy,  cu  al  cărui  elaborat  a  crezut  a  grafiile  pretutindeni:  „unple  sppt ^autobiogra­
         Viena,  căci  dînşii  nu-i  pot  ajuta.   vîrtl  grumazul. <A  fost  scăpat11.       putea  desarma  pe  Români,               fice,_ear  pitele  idolatrie.  Npse  uran?Wâi £*
   1   2   3   4