Page 2 - Activitatea_1901_11_47
P. 2
Pag- 2._________________________ ACTIVITATEA Nuri 47
România ca putere militară. De încheiere autorul spune, că are con
«Trib. Pop.», care în tot decur corpul II. de armată de Kaukaz ar fi mutat
sul furtunoasei sale existenţe n’a dat din circumscripţia sa actuală cătră frontierele vingerea firmă, că armatele germane şi aus-
dela Apusul României. Este deci de datoria
nici-odată de bunăvoe satisfacţie, fie a- triace pot să meargă în luptă cu deplină în
In lumea militară se discută cu multă puterilor iubitoare de pace, de nu vor ele
ceasta de ori-ce natură, află acum de animaţie o broşură apărută zilele trecute pur credere în contra Rusiei; dar cu toate aces
ciudat că noi, cari am avut în vedere înşile a-şi da singure lovituri, să oprească cu tea ar avea mai mulţi sorţi de isbândă, când
tând titlul: strigătul de veto! pe Ruşi, la cas că măsu alături de ele s’ar afla şi armata română, căci
totdeauna o ţintă mai înaltă, ne oferim „Importanţa României în resbelul even rile lor defensive nu-şi vor fi luat încă sfîr- ea este chemată a juca un rol hotârîtor pe
s6 dăm satisfacţia cuvenită, dacă ni-se tual austro-(germano)-rus11, tradusă de dl co- şitul lor. câmpul de luptă dela Răsăritul Galiţiei.
va dovedi că n’am avut drept. lonel-adjutant Emil Casimir, după o broşură *
Ce priveşte în urmă laudele aduse apărută acum câţiva ani în Germania, de un Anonimul german încheie broşura sa
autor anonim. punând următoarea întrebare, dela al cărui
dlui Dr. Mihu, ne-ar plăcea se ştim DI Y. A. Urechiă despre Românii
Anonimul pune trei alternative în caşul răspuns vor trebui să atîrne hotărîrile guver
oare câte abonamente plăteşte şi a plă
unui eventual răsboiu între puterile de mai sus nului român: din Transilvania
tit dl Mihu «Trib. Pop.» de a adus-o
România în alianţă cu Rusia. „In resbelul apropiat, care linie de pur . — * —
la convingerea, că el e un bărbat cu
tare ar fi de mai mare folos pentru statul şi
merite mari. Cei dela «Trib. Pop.» mare In caşul că România se aliază cu Rusia, poporul român?11 In Neapole (Italia) apare deja de doi
atunci ar părea că armata austriacă dela Ră ani o revistă scrisă în limba franceză, care
parte sunt orbi, dar aurul le deschide 1. a) Presupunând că Rusia şi Româ
săritul Galiţiei ar veni într’o posiţie pericu poartă titlul („Revue Franco-Italienne et du
ochii: arată-le numai punga şi îndată nia fiind aliate sunt învingătoare, atunci re-
loasă. Zic, ar părea, căci la finele acestui ca Monde latin11. Revista franco-italiană şi a
văd merite, merite neperitoare. gularea condiţiunilor de pace şi a despăgu
pitol se va vedea, că chiar această eventua lumei latine), care are şi trei colaboratori
In urma urmelor poate va fi şi birilor va reveni de sigur puternicului impe
litate, pentru noi din cele mai desagreabite, români şi anume pe Domnii: V. A. Urechiă,
riu al Ţarilor. Cum va arăta Rusia fratelui
merit se fii abonent al «Trib. Pop.», nu va atrage după sine un resultat nenorocit Aug. Demetriescu şi Ovid Densuşianu.
ei de arme recunoştinţa sa? Prin retroceda
avend ea atât de puţini abonenţi, al campaniei. Dl V. A. Urechiă scrisese într’un nu
rea Basarabiei? Nu, că atunci i-s’ar îngreuia
La cele scrise sub această rubrică, Autorul anonim se întreabă, dacă este măr anterior un articol despre nedreptăţirile,
din nou drumul spre Sud, spre Constantino-
adecă «O ciudată metodă» şi încă la probabil, ca România să se dea de partea ce sufer Românii din Transilvania şi Ungaria,
pol. Poate ca Rusia să ia Galiţia şi să ce
adresa noastră, cu drept îi putem zice Rusiei? El nu crede şi speră, că acest fapt deze Bucovina României? Nici aceasta nu o la care a răspuns pe urmă cineva in revista
nu se va întâmpla. ce apare în limba latină în Philadelphia
«T. P.» ce a zis fata mamei sale: cred, căci Moscovitul nu va fi aşa de puţin
(America) şi care cu destulă nevrednicie
yZi-i mamă guşată, să nu-ţi zică ea!“ România în alianţă cu tripla alianţă. desinteresat a ceda hambarele de grâu ale poartă titlu! de „Praeco latinus'1 (Vestitorul
<<T. P.» ca moralisătoare a presei Galiţiei. Trebue mai ales a se avea în ve
România în viitorul resbei va imprima latin).
române!? atunci, când despre «duchul dere, că este contrar intereselor Rusiei a lăsa
caracterul măsurilor pe care Austria le va La inepţiile revistei americane, răspunde
să se înfiinţeze în Peninsula-Balcanică un stat
ei» eată ce scrie o foaie română chiar lua pe câmpul de luptă dinspre Răsăritul acuma dl Urechiă tot în revista dela Nea
puternic, prin urmare nici o vorbă nu ar fi
în zilele acestea: Galiţiei. Dacă România se află de partea pole, care publică răspunsul dlui Urechiă
de cedare de mari teritorii Coroanei Ro
„M ussiade. In nrul de Duminecă al Rusiei, atunci Austria este silită la defensivă; sub următorul titlu :
mâniei.
„T. P.“ Leandru (Russu Sirianul) publică o dacă găsim însă pe acest stat în partea noa „Scrisoarea dlui V. A. Urechiă, sena
Ca om de stat român, în asemenea cas
foişoară crochistăcă despre amor, ridiculizând stră, atunci vom vedea mişcări ofensive, cari tor şi fost ministru, cătră dl director al
nu mă voiu legăna cu speranţa de a căpăta
pe Jdkai, că s’a căsătorit cu Ovreica. Să ne vor aduce pe Ruşi în o stare mai desagrea- Revistei franco-italiene şi a lumei latine11.
o despăgubire în măsura serviciilor făcute.
ierte Jdkai, că numele seu a venit lângă al biiă ca aceea, în care se aflau Austriacii în
Sinaia, 28 Septemvrie 1901.
b) Dacă cele două state mai sus men
lui Russu, dar fiindcă e vorba de tema pe prima ipotesâ.
care şi-a luat-o Russu, respective i-au dat-o ţionate ca aliate, vor fi bătute, de sigur, că Iubite d-le director!
România rămâne neutră.
ziarele pestane de-a gata, nu va fi fără de o se li-se impue sarcini, la cari România mai Că articolul meu publicat în excelenta
folos, să spunem că despre fericirea casnică In caşul, că România se declară pentru ales are să aibă o grea parte. voastră revistă a atras fulgerile vr’unui ziar
în „T. P.“ scrie tocmai Russu, care a fugit neutralitate, atât Austria, cât şi Rusia vor a- Despre o cedare de teritor nici nu mai şovinist unguresc sau ale unei reviste, care
din Arad cu soţia unui om cinstit, care nu şeza corpuri de observaţiune la frontiera a- amintesc. trăieşte din budgetul reptilelor din Buda
l-a lăsat să moară de foame. Şi acelaşi Russu cestei ţeri, şi anume: cea dintâi pe al XlI-a 2. a) Dacă tripla alianţă, aliată cu Ro pesta, aceasta este explicabil şi mă şi
.a păcălit pe Constanţa tocmai pe stradele
corp de armată (Sibiiu) precum şi trupele de mânia este învingătoare, atunci aceasta din aşteptam Ia aşa ceva, dar’ că „Praeco latinus11,
Bucureştilor! Şi un astfel de mizerabil ma
honvezi cu o brigadă de infanterie a corpu urmă va primi ca despăgubire Basarabia dela care se zice că e „periodicum gentium lati-
are tupeul să ridiculiseze viaţa familiară a
lui XI (în Bucovina); cea din urmă, corpu Rusia. Puterea României se va mări şi ea se num" vine pe ultima pagină a numărului 11
altora?! Şi unui astfel de şarlatan i-se mai
rile de armată VIII. şi VII. Armata de Şud va răzima puternic pe alianţa puterilor iubi a-’l desaproba, eată ce adevăraţii latini cu
întinde mâna spriginitoare ? PfuiL nu va mai exista atunci de loc. Autorul nu toare de pace. "r'" ---- ~ -r greu vor putea înţelege.
Aşa credem, că noi de astfel de crede, că Rusia ar îndrăsni să nu ţină samă b) Dacă însă Germania, Austria şi Ro „Praeco latinus'1 pretinde, că V. A.
epitete nu ne-am folosit până acum, a- de declaraţiunea de neutralitate a României, mânia vor fi bătute, atunci regatului Româ Urechiă „atacă cu vorbe aspre naţiunea şi
farâ de un unic cas, care adresat de pentru a trece prin Nordul României cu al niei i-se va răpi poate Moldova, ceea-ce se guvernul unguresc11.
'al nostru redactor român nu va fi pâ VlII-lea şi al VH-lea corp de armată cătră poate întâmpla în caşul b). Ajunge să cetească cineva articolul meu,
Bucovina, căci atunci aceste două corpuri de 3. Rămâne România neutră? Atunci ca să se convingă, cât este de adevărată
nă-i'lumea. De altcum glosarul nomen-
armată ar putea să ajungă într’o grea posi- puterile dela Apus, la cas de victorie, nu vor aceasta afitmaţiune. Nu, eu nici-odată în
claturelor triviale şi jignitoare nu sunt
ţiune. Găsesc, zice anonimul, ca absolut ne micşora drepturile României întru nimica; studiile mele n’am vizat poporul unguresc,
ele importate şi nu află nutremânt toc cesare sus menţionatele corpuri de armată, cum va fi însă Rusia fiind victorioasă? Crede căci eu dela început am stabilit o deosebire
mai în «T. P.»? fiindcă România, când se vor da cele dintâi oare România, că Rusia, când s’ar fi respins între popor şi guvernanţii săi. Dar’ şi mai
Osanele aduse dlui Dr. I. Mihu din lovituri decisive, fie de bunăvoe, ori silită, va mai nainte o alianţă cu acest imperiu în fa mult: oare este a ataca „cu vorbe aspre1
partea «T. P.» îşi au şi ele rostul cu trece pe partea aceluia, care va fi învingător, voarea unei stricte neutralităţi şi poate ar fi guvernul unguresc când cineva îi arată, ca
Aici trebue să arăt încă odată cât de fost oprită trecerea trupelor ruseşti prin Nor adevărat amic, mijloacele proprii pentru a
aşa numitul «nex causal», despre care
primejdios ar fi o înmulţire mai mare a tru dul României, ar mai păstra ea acuma res face din statul ungar o putere reală, de
de altă-dată.
pelor ruseşti la frontiera Galiţiei, dacă d. p. pectul, ce se cuvine Coroanei României? prima ordine, pe care să poată conta Ro-
în literatura bizantină, nu se face în „Enpiclo- nici cu cuvântări festive ocasionale, sau aca Cine, când şi în ce formă a ridicat ziua de azi, de patru-ori au fost Românii
pedie“ extract din virtuţile şi din păcatele demice, se poate face istoria contimporană, pretensiunea de a stăpâni Ardealul până Ia ispitiţi, să-’şi „croiască a lor soarte11.
respectivului. Defecte am găsit şi în marele ci cu documente, înaintea cărora va trebui Tisa? Aceasta nu ni-se spune. Dar’ ar şi fi In anul 1848 proiectase Kossuth „Con-
lexicon maghiar „Pallas-1, în „Mayer“, ba să-’şi pelce capul ori cină ar fi. de prisos, dacă : „tot insul o ştie11. Vedeţi federaţiunea dunăreană11.
* In Maiu 1848 „Viena11 puse la cale
chiar şi în „Brockhaus“| dar într’un op la cum se croeşte la noi „istoria11.
Nune venio ad fortissimum.... argumen- Timp de mai multe secole, hegemonia cunoscutul proiect: „Ober die Mdglichkei,
: care lucră sute de autori, greşelile nu se
tum. Ascultaţi şi vă minunaţi: „Tot insul maghiară s’a susţinut pe titlul de drept, că eines Daco-Romănien, unter Oesterreichs
pot încunjura. Răspunzător e cel-ce subscrie:
ştie că, pretensiunea Românilor de a stăpâni
„Fides penes âuctorem“. Maghiarii au cucerit ţara cu arma. Scepter11.
Ardealul şi părţile până la Tisa, s’a născut In anul 1855, în timpul când armata
Mi-aduc aminte cu câtă indignare scrie Acum d’odată, parcă nu s’ar mai privi
din acea halucinaţiune istorică, că dânşii sunt acest titlu de drept destul de puternic, căci austriacă ţinea ocupate Moldova şi Valachia,
„Patria11 din Cernăuţi în 28 Iulie 1899 pen
descendenţii coloniilor romane, pe care Traian de un timp încoace scriitori maghiari s’au guvernul puse la cale o puternică propagan
tru tonul panegiric şi elogios din biografia
în anul 107, după cucerirea Daciei i-a împă pus pe lucru, să dovedească că Românii, dă spre a anecta aceste ţări Ia monarchia
mitropolitului Arcadie din Bucovina, publi
mântenit acolo. Prin nrmare Maghiarii când după venirea Maghiarilor s’au strecurat în austriacă. Idea era veche, rămasă de pe tim
cată în „Enciclopedia Română11.
au cucerit ţara, pe Români i-au găsit aici, ţara aceasta, ca păstori. Această frământare, pul lui Iosif al II-Iea nerealisată. Scopul era
Intre altele zice:
şi numai după-ce au învins pe Români vrând, nevrând îţi face împresiunea, ca şi germanisarea. Dacă Românii ar fi întrat în
„Autorul stărue insistent asupra trecu şi le-au nimicit statul, au putut întemeia când s’ar teme că stăm în ajunul unei per cursa aceasta, în ziua de azi am avea, în
tului acestui bărbat (Arcadie) în care se Ungaria. Aceasta e doctrina continuităţii, tractări finale, când un areopag european ar locul regatului român, independent, o mulţi
află vr’o câteva momente de galvanisare na pe care o altoesc în tinerime, începând din avea să decidă, pe basa titlului de drept me de baroni şi cavaleri, cari ar zice precum
ţionalistă. Aceste sunt puse în un relief hi primele clase; aceştia (tinerimea) apoi nu „qui prior tempore, potior jure11: cine anume a zis baronul Mustaţă, când cu trecerea
perbolic. Actele antinaţionale însă, comise văd în înălţime (în Maghiari) altceva decât are să stăpânească Ardealul până la Tisai Regelui Carol prin Bucovina: „Entschuldigen
de metropolit, sunt delicat retăcute. Anta pe confiscătorii drepturilor avitice ale Ro Maghiarii, sau Românii ? Euere Majestăt, ich spreche nicht românisch,
gonismul faţă de partidul român, în care s’a, mânilor şi pe nimicitorii culturei romane, wir sind hier deutsch erzogen11. Sau ca cava
pus metropolitul din prima zi a urcării sale deşi astăzi originea dacică a Românilor nu Ştiu Românii foarte bine, că „Viena11, lerul Vasilco, care în parlamentul din Viena,
îri scaunul archiepiscop, accentuând dela e altceva, decât o poveste istorică11. adecă oamenii dela putere, au fost îmbătaţ, in 3 Martie 1900, a negat că Moldova şi
usa altarului la întronarea sa, că nu va Care va să zică: Conclusiunea din cu apă rece, că Românii ar aspira, nu la stăpâ Valachia ar fi fost ţări româneşti, pe motiv
nirea Ardealului până la Tisa, ci la înteme
asculta, decât de glasul guvernului, de ase argumentul istoricului din „Ellenzek11 ar fi că că domnitorii principatelor valache s’ar fi
ierea Daco-României din Tisa până in Bal
menea -e diplomatic retăcut. dacă Românii ar fi în stare să dovedească, folosit de limba slavonă11.
“ Ei, astfel nu se scrie istoria contimpo că dânşii sunt descendenţii coloniilor lui cani. Au fost daţi însă de ruşine duşmanii Ear’ în ziua de azi vine sfânta Rusie
rană. Dacă cronicarii Moldovei ar fi fost Traian, dar’ mai ales că Maghiarii când au neamului românesc, nu prin simple nega- cu „crucea ortodoxei11, să unească pe toţi
conduşi de o asemenea — zicem politeţă —. cucerit aceasta ţară, pe Români i-au găsit ţiuni, din partea Românilor, nici numai prin Românii sub o căciulă, ca apoi să-’i poată
excesivă faţă de mai marii timpului, frumos aici, în acel cas, Românii ar avea tot dreptul nenumărate dovezi de loialitate, ci mai ales înghiţi pe toţi d’odată.
am fi informaţi asupra trecutului11. să stăpânească Ardealul până la Tisa; dar’ prin acte istorice epocale.
Fie liniştit autorul articolului din „Patria11 fiindcă acest titlu de drept le lipseşte, „pre începând dela „deşteptarea Românilor (Va urma)
•pentru-că nu cu biografii din «Enciclopedie», tensiunea1' lor e o halucinaţiune. din somnul cel de moarte11 (1848) până în
