Page 3 - Activitatea_1901_11_47

ACTIVITATEA Pag- 3.
Nrul 47

mânia şi Europa in ziua cataclismei celei fără excepţie, nu numai că este departe de NOUTĂTI sonale, ci pururea să avem în vedere şi in
mari, care va resulta din ciocnirea, ce se a se reţ'nea dela sgriginul seu moral şi ma­ î teresele mai înalte.
poate prevedea între lumea slavă şi lumea terial, dar din contră contribue cu dragă — H u s a r m işel. Un husar cu numele
germană ? inimă pentru scopurile lor. — M o n a rch u l d esp re p a trio tism u l Fr. Krukker cu vr’o două luni nainte de
Cum? A cere guvernanţilor din Buda Dee D-zeu, ca acest început, să-l nu­ asta s’a presentat înaintea poliţiei cu faţa de
R o m â n ilo r. Zilele trecute Maj. Sa Mo­
pesta egalitatea drepturilor, justiţie egală, mim aşa, să formeze o eră nouă în vieaţa tot arsă. După spusele lui, rana i-ar fi fă­
respectul religiunilor şi al limbilor diferitelor socială locală nu numai a noastră a mese­ narchul a primit în audienţă pe deputatul cut-o amanta (iubita) lui, aruncându-i în faţă
popoare, ce compun statul ungar, este a-’i riaşilor, dar chiar şi a inteliginţei, ca astfel român bucovinean bar. Vasilco. Convorbind vitriol. Poliţia a făcut cercetare şi a aflat, că
cu el despre situaţia parlamentară critică husarul singur şi-a aruncat vitriol în faţă,
adresa injurii? mână în mână mergând, precum o vedem a- în Austria, Maj. Să zise: „Sunt convins de pentru-ca să scape de armată. II vor pedepsi
Este aceasta din partea mea necunoaş­ ceasta la alte naţiuni, cu o zi mai curând să aspru.
terea dreptului neamurilor, pe care ar tre­ ajungem la realisarea scopului ce urmărim. patriotismul Românilor".
bui, după părerea ziarului din Philadelphia, Căci ştiut este, că numai viribus unitis putem R o m â n ia . La începutul lunei viitoare
să mă duc să-’l studiez timp de un an în face şi lucrul, care de altcum ni-se presentă — S erb a rea M ih a iu Viteazu. La se va începe sesiunea parlamentară. Partida
liberală stă tare, în contra aşteptării oposiţii,
America ? Ceea-ce rt sultă din articolul acestui foarte uşor. 21 Noemvrie n. s’a dat în Bucureşti o mare care e dismembrată, între conservatori şi
ziar este, că autorul lui, care se ascunde însufleţirea ce a domnit in şirul mese­ si frumoasă serbare în amintirea mareluţ junimişti. Consfătuirea maiorităţii ţinută Sâm­
sub anonimat, ar trebui să vină în Europa riaşilor Sâmbăta trecută, văzând sala spaţi­ voevod Mihaiu Viteazu. Serbarea a fost im- bătă şi Duminecă a decurs foarte liniştită,
la Dunărea de jos, unde să studieze etno­ oasă a otelului „Transilvania" literalmente posantă. Au pariicipat aproape 50 de socie­ nici o voce nu s’a ridicat contra direcţiunei
politice date de dl Sturdza partidei liberale.
grafia acestei regiuni, istoria ei veridică şi tixită de public, este de nedescris. tăţi cu drapelele lor. In biserica Mihaiu-
aplicaţiunile, ce se pot face aici veritabilului Un îndemn aceasta, ca şi dînşii pe vii­ Vodă s’a oficiat un parastas; a vorbit ar-
— Ce a d u ce norocul. Un om sărac
drept al ginţilor. tor să se nisuiască a mulţumi tot mai mult chiereul Pimen Georgescu. Dela biserică din Copenhaga (Dania), neputând trăi în
In adevăr, regret din suflet, că trebue publicul participant prin producţiunile lor. procesiunea a plecat la statua lui Mihaiu oraşul său, s’a hotărît să emigreze în Australia.
să pun la o parte politeţa, trebue să declar A mai descrie cu deamănuntul inter­ Viteazu, unde s’au depus mulţime de co­ Calea până acolo a făcut-o pe vapor (corabie)
însă, că contradictorul meu latin este foarte pretarea rolei fiecărui diletant, cred că este roane şi s’au ţinut mai muite discursuri.
şi a ţinut 2 luni. Săracul om în loc de avere
rău informat asupra afacerilor noastre euro­ superfluu. E destul să amintesc, că atât de- Manifestaţia a fost imposantă, ordinea exem­
avea 3 fete care de care mai frumoasă. Fata
pene, dacă nu cumva armat în mod conştient clamaţiunile, cât şi predarea pieselor din pro­ plară. Sara a avut loc la Ateneu conteren-
cea mai mare a făcut cunoştinţă în vapor
din tălpi până în creştet contra naţiunei la­ gram au reuşit pe deplin. ţa profesorului Onciul. Conferenţiarul a do­
cu un milioner englez, care într’atâta s’a în­
tine a Românilor şi contra celorlalte popoare Partea materială, după-cum sunt infor­ rit succese tuturor secţiunilor Ligei.
drăgit de ea, încât fără multă vorbă a luat-o
actualmente maltratate de cătră guvernul mat, încă a fost mulţumitoare, rămânând, pe
de nevastă. In modul acesta a ajuns apoi
unguresc, în numele unui ideal de stat irea- lângă spesele mari ale aranjării, un venit des­
— A fa c e ri in tern e. Joi s’a început întreaga familie la o soarte neaşteptat de bună.
lisabil, în câre să fie o singură limbă. tul de frumos.
discuţia asupra răspunsului la mesajul de
îmi place a crede, că ziarul filadelfian La astfel de petreceri sociale, cum a — R ă n i vechi a aflat într’o cutie de
tron. Max Falk, raportorul comisiunei însăr­
a păcătuit în lipsa unor informaţiuni mai fost cea de Sâmbătă, dee D-zeu să avem peatră un ţăran din comuna Stanişici (comi­
cinate cu proiectul de răspuns, n’a făcut
bune, aşa că m’am grăbit a-’i trimite fără fericirea a ne întruni cât mat des. tatul Bacica). Săpa în grădină, când deodată
altceva, decât a parafrasat mesajul, aducând lovi cu sapa în o cutie, care era plină cu
cheltueli diferite opere, unde va putea găsi Diletanţii şi diletantele, cari ni-au pro­ elogii linguşitoare partidei liberale. In ace­ bani de argint de mărimea banilor de 20
nouă informaţiuni, cari îl vor obliga a ve­ dus o seară atât de plăcută, şi mai ales con­
laşi timp însă şi celelalte partide au presen- fileri Pe o parte a lor să vede anul baterii
dea mai lămurit cestiunea. Insă dacă contra­ ducătorul lor brav, dl C. Baicu, primească 1516, ear’ pe ceealaltă cu litere latine in­
tat câte un proiect.
dictorul meu ar fi cuprins de preocupaţiune mulţumită pentru ostenelele ce le-au avut cu scripţia : Ludovicus Rex Hungariae, (Ludovic,
Kossuth reeditează vechile clişee. Spune
sau ar fi scfis articolul respectiv din exces aranjarea petrecerii şi laudă pentru succesul Regele Ungariei). Să vede din cuvintele
anume, că Ungaria nu poate prospera până acestea, că banii sunt de pe timpul regelui
de simpatie faţă cu guvernul ungar, atunci bun al aceleia. e în unire cu Austria, cere deci armată in­ Ludovic al II-lea, care, precum să ştie, a
cărţile, ce ’i-le-am trimis, nu-’i vor fi de nici Un meseriaş.
dependentă, representanţă externă indepen­ căzut în bătaia dela Mohaci (1526).
un folos: căci nu este orb mai rău, decât
dentă şt bancă naţională maghiară şi ter­
acela, care nu vrea să vadăL.. mină în a imputa guvernului, că nu lucră — C eartă în tre oraş şi îm p& rat.
Sfatul oraşului Berlin (capitala Germaniei) a
Sunt obligat insă să releviz aici — CORESPONDENŢA. pentru crearea teritorului vamal inde­ hotărît, ca să se facă încă o cale pentru
pentru simpaticii şi număroşii cetitori ai
pendent. tramvai (car) electric prin o stradă mai prin­
revistei franco-italiene, dacă nu pentru cei Berzova, Nov. 1901.
După Kossuth a luat cuvântul contele cipală de acolo. împăratul Germaniei a răs­
ai Iui „Praeco latinus“, — câteva erori din puns, că numai aşa să va învoi la asta, dacă
Mult Stimate Dle Redactor! Zichy, conducătorul partidei poporale, care
cele mai grave ale contradictorului meu. calea să va face pe sub pământ. Sfatul ora­
Iu numărul 46 al preţuitului ziar .Ac­ asemenea presintă un proiect de răspuns. şului însă nici n’a voit să ştie despre asta
Pentru a convinge pe cetitorii săi, că
tivitatea» între noutăţi am cetit şi ştirea Proiectul acesta culminează în a cere o nouă şi din nou i-a răspuns împăratului, că nu-’şi
poporul unguresc este un popor civilisat,
despre nedumerirea In afacerea alegerii de leg e e le c t o r a lă ci o n o u ă şi dreaptă împăr­ va schimba hotărîrea adusă. S’a început cearta
care nu asjupreşte „neamurile supuse sieşi" ţire a cercurilor, reformă a dărilor, libertatea între ei şi lumea era curioasă să ştie, că
învăţător în comuna Berzova, care ştire nu e
(gentes sibi subiectas), autorul citează exem­ cine va fi mai tare. După ceartă de un an
fidelă stărilor dela noi. întrunirii şi ştergerea legilor politico- biseri­
plul Croaţiei libere, care îşi conservă limba împăratul a eşit învingător. Sfatul în şedinţa
Spre orientarea onoraţilor cetitori îmi ceşti, cari dau prilej la lăţirea inmoralităţii din urmă a hotărît cu 9 voturi contra 2, ca
şi se grăbeşte a adâoga, că în tot restul
ţîn de datorie a publica următoarele: şi scăderea sentimentului religios. să se facă aşa după cum vrea el.
Ungariei, prin comitate sau districte, este
Ziua de 25 August st. n. a tost o zi Fracţiunea ugronistă a presintat şi ea
permis de a întrebuinţa limba majorităţii po­ — C oconaşul K ecsk em eth y încă n’a
de mare însemnătate pentru comuna Berzova, un proiect de răspuns, dar’ de mai puţină
porului, fie în şcoală, fie în administraţie, fie ajuns în mâna poliţiştilor, dar ei cred, că în
pentru-că în acea zi poporul dornic de lumină importanţă.
în justiţie. Ahl dacă aceasta ar fi adevărat! scurt timp îl vor putea prinde. S’a aflat adecă,
şi-a ales învăţător în persoana dlui George
Dar' vai, practica este departe de a confirma că hoţul a fugit în Italia. Poliţiştii secreţi,
Pleşiu, învăţător în Şoimuş cel dintâiu lăstar,
o asemenea afirmaţiune! Aşa e, după legea — P en tru co n gru işti. — In şedinţa cari sunt trimişi să-’l prindă aduc ştirea, că
dintre şubaşi de legea ortodoxă din loc.
naţionalităţilor, impusă de Austira în ziua, din 18 Noemvrie a. c. a parlamentului un­ i-au dat de urmă. Hoţul a cinat alaltăeri
învăţătorul nostru la finea fie-cărui an
când s’a iscălit convenţiunea dualismului, guresc deputatul Beothy Akos, din incidentul seara în gara din Pragerhof şi cu purtarea
venind dela şcoală totdeauna numai bucurie
aşa ar trebui să fie, dar’ această lege salu­ decisiunii asupra răspunsului la mesajul regesc, lui neliniştită a atras atenţiunea oamenilor
făcea părinţilor şi prin purtarea dlui a ştiut
tară nu e respectată de loc de cătră guver­ face guvernului şi partidului liberal imputări asupra lui. Din causa asta nici n’a avut as­
atrage simpatia sătenilor săi.
nanţii din Budapesta. Să ni-se arate o singură pentru politica bisericească, a cărei legi sunt tâmpăr, ci fără să fi plătit s’a urcat în vagon,
Drept-aceea credem că nu ne-am înşelat
şcoală cu limba românească întreţinută din desastruoase pentru ţară. Constată, că din lâsându-şi pălăria şi ţigara aprinsă în sala
alegându-1 de învăţător, ca pre cel mai cua-
budgetul statului ungar şi atunci vom înţe­ punctele de vedere finanţial, pentru matriculele gării. Chelnerul s’a dus după el să-’i ceară
lificat între recurenţi şi sperăm că cu mutarea
lege lirismul vorbelor contradictorului nostru: de stat, budgetul s'a îngreunat nu numai cu banii pentru mâncare. L’a aflat în colţul unui
d-lui la noi, altcum să va organiza comuna
„Quae gens in orbe est magis tolerans et bagatetul de 80,000 fl. cum zicea fostul mi­
noastră, care pe cât e de mare, pe atât de vagon, stând pe gânduri. Când l’a văzut pe
liberalis!“ (Care naţiune din lume este mai nistru Hieronymi, ci cu 1.150.000 fl., pe
izolată e şi de tot ce e bun. chelner a început a tremura. Ii era teamă
tolerantă şi mai liberală). lângă enormele sarcini, ce le poartă comunele;
Alesul nostru învăţător a întrunit 76 de că doar’ l-a cunoscut şi vrea să-’l prinză.
(Va urma). pe când mai înainte matriculele le purtau Chelnerul însă n’a ştiut cu cine are treabă.
voturi, date din inimi doritoare de lumină,
confesiunele gratuit şi bine. O altă urmare
ear’ candidatul învăţătorilor pensionaţi: Spătan Zece coroane a plătit Kecskemâthy pentru
a amintitelor legi este ridicarea congruei, cină şi cu trenul a plecat mai departe spre
Petrecerea meseriaşilor. şi Popovici Vaselian, (fiu de preot) pururea despre care zice oratorul, a fi informat, că Veneţia. Poliţiştii mereu îl urmăresc. Tare
sprijinitorul şcoalei de stat, a întrunit numai
în Ardeal lucrările aşa sunt întocmite, cât
21 de voturi, câştigate după o corteşire de isteţ trebue să fie, ca să poată scăpa.
subvenţiunea de stat e pepiniera daco-rotna-
Producţiunea declamatorică - teatrală a- o noapte întreagă, ei însă tot nu au căzut
nismului. La aceasta imputare gravă, ministrul — C o nstitu ire. Comitetul societăţii de
ranjată Sâmbăta trecută de meseriaşii români cu candidatul lor, căci li-a succes a-1 băga president n’arăspunsnici cu un cuvânt, poate lectură «Petru Maior» are onoare a Vă a-
din loc, a fost una dintre cele mai cercetate lunaş la şcoala de stat din loc.
că a considerat’o de o frasă hasardată a duce la cunoştinţă constituirea sa pe anul
de inteliginţa noastră nu numai locală, dar Au înaintat protest Ven. Consistoriu
oratorului oposiţional, despre a cărei nete- administrativ 1901/902 după-cum urmează:
şi din jur, astfel că aşa zisa teamă sau frică, diecesan din Arad numiţii domni contra ale­
meinicie toţi sunt convinşi, dară şi aceea să Preşedinte: Ioan Lăpădat, stud. fii.; vice­
de care unii dintre meseriaşi de un timp în­ sului învăţător numai din obiceiu, căci mo­
poate şi e mai probabil că atât oposiţionaiilor preşedinte: Octavian Papp, stud. iur.; secre­
coace au început a fi cuprinşi şi numai cu- tive de protest nu au, alegerea a mers în
cât şi guvernamentalilor le place să hasard^ze tar: Constantin Flămând, stud. fii.; cassar:
getându-se la aranjnrea de petreceri, s’a spul­ cea mai mare ordine, chiar şi Rev. Domn
atari frase spre a terorisa preoţimea română, Pompil Cioban, stud. iur.; controlor: Mircea
berat în vânt prin participarea în număr, pot protopop a spus în biserică, căci aşa alegere
ameninţându-o cu sistarea subvenţiunei de stat, Păscuţiu, stud. techn.; notari: Ioan Montani
zice aproape compact a inteliginţei. Şi aceasta fără sgomot nu a avut.
de câte ori voeşte a da semne de viaţă ca şi Marcian Căluţ, stud. iur.; bibliotecar: Oct.
a îmbărbătat şi însufleţit chiar şi pe mese­ Au trecut 3 luni dela alegere şi până
Români. Credem, că nu e de prisos ca asupra Goga, stud. fii.; vice-bibliotecar : Ioan Maior,
riaşul cel mai puţin crezător în aceea, că ne­ azi Ven. Consistoriu nu ni l-a întărit, ca să
acestei împrejurări să atragem atenţiunea stud. iur.; econom: Antoniu Bălaciu, stud;
înţelegerile, îndeobşte cunoscute, existente poată veni la noi, ci ne-a trimis alt învăţător
acelor confraţi preoţi, cari nu ştim la a cui iur. Comisia literară: preşedinte: Aurel
între inteliginţă, nu alterează întru nimic pro­ substituit. Nu înţelegem ce vrea Ven. Con­
sfat şi din a cui iniţiavă, au început mişcarea Bratu, st. fii., referent: Ioan Lupaş, st. fii.;
gresarea lui pe terenul cultural. Căci, ade­ sistoriu, poate dă crezământ celor rătăciţi ?
pentru regularea necondiţionată a congruei membri: Octavian Prie, st. fii.; Pompil Cio­
vărul vorbind, mulţi, ba putem zice că chiar Dee-i, vom vedea atunci urmările, noi cei
din partea statului. Noi ştim, că factorii noştri ban, stud. iur.; Oct. Goga, stud. fii.; Teofil
cea mai mare parte dintre noi meseriaşii a mulţi nu strigăm, nu ne plângem, pentru-că
competenţi lucră pentru regularea congruei, Tanco, st. med.; Laurenţiu Căpuşan, stud.
fost până de present condusă de gândul, că nu ne mustră conştiinţa, pentru ce am făcut.
însă pentru o regulare compatibilă cu dem­ techn.; Ioan Montani, st. iur., Comisia supra­
aranjând vre-o petrecere, ori o parte, ori Vrajba se va mări, dacă pe alesul nu nil-
nitatea bisericii şi a clerului nostru. Să fim veghetoare: Nicolau Siclovan, stud. techn.;
alta a inteliginţei va sta departe de aceea, şi va trimite. Ven. Consistoriu lucie cum e
pacienţi şi cu încredere în Dumnezeu şi în Ioan Cădariu, stud. iur.; Nicolau Olariu, st.
aşa nici când nu va putea ajunge la ceva bine de şcoală şi de biserica noastră.
prudenţa şi bunăvoinţa acelor, pe cari Dum­ iur. Pentru comitet: Oct. Papp, vice-preş .
resultat. S’au convins însă cu ochii, că fiind
A n d re iu C rişa n . nezeu i-a pus*de ocârmuitori în biserică; Const. Flămând, secretar.
vorba de progresarea lor, inteliginţa română,
să nu fim amăgiţi de interesele noastre per­