Page 2 - Activitatea_1901_12_48
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nuri 48
cine s’a înfiinţat această asociaţiune. preot 50 fii.; Iosif Costea, Cib, preot 1 Cor.; viaţă, cari şi de altcum sunt membrii Biriş şi Ana Iancu a Iui George, ear
Explică la înţelesul poporului scopul a- Ion Tica, Petrangeni, primar 1 cor.; Maria comitetului cercual, se aleg cu acla- cu câte 1 cor.: Ana David, Salomia
Bursan, Petrangeni, 1 cor.; Miliail Moldovan,
cesteia. Arată cât de puţin interes do mare: Preşedinte şi director on. domn Tulea, Cătălină Boianţ, Lina Lucaciu,
Zlagna, otelier 50 fii.; Ana Moldovan, Zlagna,
vedeşte şi inteliginţa, dar mai cu samă Vasilie Domşa, protopresbiter gr.-or. în Maria Bratea, Maria Morar, Ana Morar,
otelier 50 fi!.; Niculae Cristea, Petrangeni,
poporul pentru această instituţiune. preot 60 fii.; Ştefan Pasculeţ, Zlagna, cassar Orăştie, Ioan Popovici, preot gr.-or. în Maria Iancu lui Gerasim, Lina Budeic,
Face combinaţie între societatea ungu 60 fii.; Adam Dămian, Zlagna, comptabil 1 Gelmar; Laurian Bercian, redactor; Si- Raveca Todor, Lina Filip, Ana I. Iri
rească «EMKE» şi Asociaţiunea noas cor.; I. Radu, Feneş, notar 1 cor.; Otilia mion Corvin jun., comerciant în Orăş mie, Ana Sîrbovici, Vuca Măglaş, Salo
tră, cum aceea în timp mai scurt a a- Radu, Feneş, notăreasă 1 cor.; luliu V. AI- tie şi Ioan Botean, preot greco-ort. în mia Opruţa, Vuţa Morar, Ana Filip,
bini, Zlagna, notar 1 cor.; A. Cimponeriu,
dunat cu mult mai mult spre scopuiile Binţinţi. Maria Biriş, Fica Popa, Maria Dan,
Fenes, când. de not. 50 fi!; I. Cristea, Zlagna,
sale decât noi, deşi suntem mai mulţi la Cu designarea locului şi termicu Lina Iov şi Lina Mateş. Abia acuma
croitor 50 fii.; Aron Crainic, Cib, primar 1
număr, cari ne ţinem de această socie cor.; Ioan Botean, Binţinţ, preot gr.-or. 4 cor. lui pentru ţinerea adunării generale a s’au convins femeile ţerance, că expo-
tate culturală. Apelează la simţul iu Taxa dela membrii vechi pro 1902 despărţământului în anul viitor se în siţia nu s’a făcut cu scop de a se a-
birii de neam şi este de părere a se Vasile Domşa, Orădie, protopresbiter 10 cor.; sărcinează comitetul cercual. runca dare, de ce le era teamă.
introduce oare-cari modalităţi de co Laurian Bercian, Orâştie, redactor 10 cor.; Ajungând la capătul ordinei de'zi După împărţirea premiilor, dl pre
Dr. Aurel Muntean, membru fundator pcto
lectări mai intensive. încheie cu acel directorul despărţământului încheie a- şedinte le-a mulţămit exponentelor în
rotunzarea s. 7 cor. 80 fii.; Szâkely Akos,
dor, ca cele zise de dînsul să pătrundă dunarea gen , exprimându-şi mulţumită faţa poporului adunat, îmbărbătându-Ie
Bobâlna, notar 6 cor. Laolaltă 128 cor.
şi în păturile poporului, pentru care pentru buna primire şi participarea po la lucrul de mână, care este atât de
singur s’a înfiinţat această instituţiune Delegaţi pentru adunarea gen. â~ porului din Bobâlna la aceasta festivi folositor, frumos şi trainic.
binefăcătoare. Asociaţiunii, care se va ţinea în anul tate aievea culturală şi tuturor acelora, Comitetul şi oaspeţii inteligenţi, 30
viitor se aleg: Dr. Aurel Muntean şi
Comisiunile exmise prin rap. Ioan cari au conlucrat la reuşită din îndeînn la număr, în urma invitării, am luat
Vasilie Domşa.
Botean raportează, că raportul şi socoa- de a vedea scopurile înalte ale Aso parte la masa prea stimatei d-ne Ana
Membrul fundator Dr. A. Muntean
tele anuale sunt în ordine, propune da ciaţiunii răspândite în toate locurile şi Adamovici, mare proprietară şi mem
face următoarea propunere:
rea absolutorului şi exprimarea mulţu- păturile poporului nostru. bră pe viaţă a Asociaţiunii.
Având în vedere, că în restimp de
mitei pentru conducerea corăspunzătoare. După acestea se ia în privire Masa bogată şi vinul cristalin de
40 de ani, de când s’a înfiinţat «Aso
Comisia colectâtoare prin rap. P. mica dar pe neaşteptat reuşita exposi- Bobâlr.a a dat societăţii o animaţie,
ciaţiunea pentru literatura română şi
Lula presentează lista, după care s’au ţie de lucruri de mână femeieşti, aşe mai cu seamă în urma reuşitei neaş
cultura poporului român» resultatele
adunat peste tot 128 cor. şi anume zată în o odaie a părintelui local gr.-or. teptate a festivităţii adevărat româneşti.
materiale obţinute pe departe nu sunt
dela: dl Petru Lula, care singur are meritul Serviciul gingaşelor d-şoare Zoe Ada
îndestulitoare şi nu stau în raport cu
de căpetenie la tot ce s’a făcut pe lângă movici şi Handrea, a contribuit mult la
Ana Adamovici, membră pe viaţă şi numărul poporului nostru;
ridicarea însemnătăţii acestei zile. Aju ridicarea vioaiei societăţi.
altcum mare proprietară 20 cor.; Zoe Ada având în vedere, că chiar pentru torul prestat din partea onoratei fa Primul toast l-a ţinut rev. domn
movici, 10 cor.; Gavriil Rancea, contabil 2 ridicarea poporului ar fi multe probleme
cor.; Baiu Costa, învăţător 5 cor.; Petru milii a d-nei Ana Adamovici, a gentilei Vasilie Domşa asupra preşedintelui Aso
încă de instituit, cari toate recer jertfe
Iancu, preot gr.-cat. 5 cor.; Ioan Iancu, d-şoare Zoe Adamovici şi a dlui con ciaţiunii, Ilust. Sa Al. de Mocsonyi şi
materiale, ear resursele de bani nu sunt
preot gr.-cat. 2 cor.; Szâkely Akos, notar 5 tabil Gavriil Rancea au fost pe deplin a comitetului central. Al doilea l-a ţi
cor.; Dobay Iânos, adj. not. 1 cor.; Irina de ajuns pentru acoperirea lor; şi recunoscute, exprimându-li-se mulţumită nut părintele Petru Lula pentru comi
Fieru, 2 cor.; Nicolau A. Fieru, toţi din avend în vedere, că fondul Aso din partea celor chemaţi. tetul cercual şi tot în acest înţeles a
Bobâlna proprietari 2 cor.; Solomon Săbău, ciaţiunii numai prin participarea tutu Pitoreasca exposiţie îţi da prilej vorbit părintele I. Botean. In urmă dl
Foit învăţător 4 cor. ror Românilor ar putea creşte în mod să admiri dexteritatea femeii române Laurian Bercian a ridicat un pocal şi
Pe lista dlui preot Petru Lula: Petru
mai însemnat: inteligentă şi ţerancă. Peste 180 bucăţi l-a închinat în sănătatea inteliginţei din
Lula, preot gr.-or. 5 cor.; George Benţat
Comitetul central este recercat a numărarăm. Perdele cusute, cămeşi fe comuna Bobâlna, a bunei înţelegeri în
plugar 1 cor.; Ioan Cherta, primar 1 cor.;
Maria Biriş, 1 cor.; George Reintaler, morar face paşii de lipsă pe lângă toate con- meieşti, bărbăteşti, covoare de pat, de tre preoţii de ambele confesiuni, a no
1 cor.; Irimie Marian, pădurar 1 cor.; Bi sistoarele, de ambele confesiuni, pentru sagi, chindee de culme, străiţi, cătrinţe, tarului, învăţătorului şi a mult stimatei
ber, proprietar 1 cor.; Vilcsek, proprietar 1 deschiderea unui disc (contribuire) la şurţe şi măsăriţe, toate lucrate cu gust, d-na casei, a cărei jertfire pentru sco
cor.; Ntculae Blaşan, 60 fii.: Petru Bretean. anumite sărbători de peste an în mod parte de lână şi parte de pânză. Mica purile culturale, în scurtul timp de când
40 fii.; Niculae Iancu, 40 fii.; George Botici,
permanent, cari bani adunaţi după co colecţiune, hărnicia femeilor din Bobâlna posede această ayere nobilitară, de a-
40 fii.; Vasile Opruţa, 40 fii.; Ion Biriş (văntu)
munele bisericeşti să se administreze la şi în parte din Foit, poate ocupa loc
40 fii.; Aron Botici, 40 fii.; Lazar Filip, 40 tâtea-ori o a dovedit. Primească cu
cassa centrală ca fond special, cu me ori şi la ce exposiţie.
fii.; Ion Sârbovici, 40 fii.; George Manea, toţii mulţămitele comitetului cercual,
40 fii.; George Dan, 40 fii.; George Vărmă- nirea exclusivă de a se folosi intere Pentru conferirea premiilor s’a in care aşa de nimerit a ales locul adu
gean, 20 fii.; Pavel Murariu 20 fii.; George sele numai pe scopuri poporale. stituit un juriu: d-şoara Maria Botean nării gen. Bobâlna, unde cu braţe des
Irimie, toţi plugari din Bobâlna 20 fii. Această propunere, care dă prilej din Binţinţi, d-na Paraschiva Lazar şi chise am fost primiţi, pentru a ne a-
Pe lista dlui preot Niculae Popovici, la o colectă obştească, s’a primit cu Romaniţa Todor din Turdaş. dăposti cu despărţământul nostru pe
Cib: Nicolae Popovici, Cib preot 1 cor.;
unanimitate. S?au premiat cu câte 4 cor.: Ma câteva ore adevărat plăcute.
Maria Popovici, Cib, preoteasă 50 fii.; Mariţ In urma programului p, 10 se pro ria Lula, Sofia Iancu, Irina Fieru şi
Popovici, 30 fii.; Emanuel Beşa, Zlagna, preo, Seara târziu ne-am despărţit de
1 cor.; Mărioara Moldovan, Petrangeni preo pune alegerea comitetului cercual. Lăpăduşa Costa din Bobâlna şi Maria fraţii Bobâlneni, ducând cu noi cele
teasă 50 fii.; Ioan Moldovan, Petiangeni, Pe lângă membrii fundatori şi pe Săbău din Foit. Cu câte 2 cor. Maria mai bune impresiuni de aducere aminte.
bine. Toată puterea ta spirituală e concen In noi, în jurul nostru se petrece un
F O I Ş OARA trată spre un singur punct, punctul ce ţi-’l schimb etern. Trecem prin un lung şir de
alegi tu. Ziua, când te mişti, vezi mii de faze de desvoltare... Iubim când suntem ti Icoane triste.
lucruri şi fiecare lucru îţi leagă o părticică neri: cu inima. Prima noastră iubire e o
din atenţie... Dar aşa 1 iubire sentimentală: raze blânde de lună,
I T & m â
Par’că nu-’s eu, ci altul,., par’că Eanu-i văpaie de lacuri, miresme de flori, ciripit de
Nu odată am accentuat la acest
— Scrisori din grădină. — Ea, ci alta. Ii văd faţă în faţă şi el îi grăieşte pasări... sunt acoardele ce ne ating. Iubim
de dorul lui.. fără să ne dăm samă de ce iubim. Logica loc cât de înapoiaţi stăm în privinţa
(Urmare din nr. 40). Ştii poate ce-i zice f Nu te-aşi crede. acestei iubiri nu cunoaşte decât o singură organizării noastre politice, cât de puţin
„Te iubesc până la nebuniei Te ador premisă: „îmi place. îmi place pentru-că... ne-am gândit la un plan de luptă co
IV. cum n’a mai fost adorată femeie în lume, te...“ pentru-că 'mi p!ace“... Cu anii iubim apoi cu respunzător. Am făcut şi facem mereu
Nu 1 Ii zice cu mult mai mult în cuvinte ochii, ca apoi să iubim în urmă cu mintea !
... şi sara întreagă n’am avut ochi de şi acum paşul al treilea înainte de-a fi
cu mult mai puţine: Iubim pentru-că fiinţa iubită aduce ar
cât pentru Ea ... O, şi era de faţă lume multă 1 monie în eul nostru disarmonic, pentru-că făcut al doilea; zidim, voim se zidim
Dar’ ce-’mi păsa de lume. ce-’mi pasă de — îmi eşti dragă? Cât de dragă? Aşa privirea ei cristalizează ţinta vieţii noastre, înainte de ce am fi pus bază zidirii.
lume. Dar’ nu, totuşi datoresc lumii acesteia re dragă încât de dragul tău... dă vieţii noastre un scop real... Ca se putem lupta cu nădejde, că
cunoştinţă, căci dacă n’ar fi fost ea, dacă n’ar fi Ear’ Ea ştii ce-i zice? Nu te-aşi crede!
Ei, dar’ tu ai vot să ştii ce răspunde Ea ? lupta noastră va şi avea de urmare
fost aşa cum e : doritoare de petreceri, nici Ea „...încât de dragul tău aşi aduce ste
Să vedem!
n’ar fi fost de faţă şi eu n’aşi fi avut prilej lele lucitoare de pe cer să-’ţi împodobeşti dobândirea rezultatelor ţintite, înainte
Cu ochii plecaţi spre pământ ascultă
s’o văd ... cu ele părul negru, încât m’aşi adânci în de toate trebue se avem lupta, tre-
Am stîns lampa, sunt în întunerec. fundul mării să-’ţi scot d’acolo mărgelele în tăcere glasul acestei patimi sfinte... Pleoa bue se avem un contingent puternic
pele lungi ce-i umbresc ochii mari bat în
Afară ninge greu. De două zile a sosit iarna. scumpe ca să ţi-le atîrni în jurul grumazului de bărbaţi inteligenţi, cari să împrumute
cet... pieptul i-se ridică uşor, cadenţat... apoi
Vântul bate în fere-ti şi-’mi pune giamurile frumos, încât aşi fi in stare să-mi dau vieaţa
îşi ridică încet ochii... lumină vie se face îm acţiunilor noastre politice influinţă şi
în vibrare. Mi-am tras un scaun în apropierea pentru.. “ prejur. Două raze vesele îl ating, vesele ca razele vază. Dar, cum am arătat şi în numărul
focului şi privesc în flăcările ce pâlpăind se O nu I Cu mult mai mult în cuvinte
de soare ce străbat printr’o crepăturâ într’o trecut, noi tocmai în privinţa asta stăm
înalţă în sobă., ca în trecut! închid ochii şi cu mult mai puţine!
chilie scundă... îşi deschide buzele şi...
mă dau gândurilor. — ...încât de dragul tău aşi fi în stare Cineva a bătut la uşe. Mă chiamă la mai rău: superficiali până la extrem,
Nici când nu pot gândi mai uşor de să mă fac băiat cuminte! Să nu mai fac da dăm mai mult pe forma externă, pe
cină...
cât aşa în vecinătatea focului. Simt cum căl torii, să mă las de ihrfuri, să muncesc, să... aparinţă, de cât pe fond, mai mult ne
M'am deşteptat cu totul... Şi cât mi-ar
dura lui îmi străbate tot trupul, cum se urcă Era să adorm, dar’ focul stîns m’a tre
fi plăcut să and ce-i răspunde Ea.. place să ştim vorbi la un obiect oare
începând dela picioare până sus la inimă... zit.., De ce a şi fost vorbă? Ei da, am visat
Adio I care, fie în mod ori cât de superficial,
Nici când nu poţi gândi aşa uşor şi cu scaunul tras în apropierea focului ca în
bine, ca sara şezând singur înaintea focului. vremile de demult, dat gândurilor, visând ca C A -I-N . de cât să vorbim aprofundat la câteva
Toate le vezi mai bine, toate le înţelegi mai în trecut şi totuşi altminteri! obiecte, de cât să ştim ce vorbim.
